3ra-292/21 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-292/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-292/2021
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (E. Bancov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)
Î N C H E I E R E
24 martie 2021 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de către Andronic Alexandru,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Andronic Alexandru împotriva Consiliului comunal Pelinei, raionul Cahul
cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 29 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul,
c o n s t a t ă :
La 31 ianuarie 2020, Andronic Alexandru a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului comunal Pelinei, raionul Cahul, privind anularea
deciziei nr. 1/12 din 12 decembrie 2019 „Cu privire la reexaminarea cererii cet.
Andronic Alexandru, procurarea terenului aferent bazinului acvatic din comuna
xxxx, raionul xxxx”.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Consiliului comunal
Pelinei nr. 6/3 din 06 septembrie 2019 „Cu privire la examinarea cererii cet.
Andronic Alexandru, procurarea terenului aferent bazinului acvatic cu nr. cadastral
xxxx, cu suprafața de 10,939 ha, din comuna xxxx, raionul xxxx”, au fost admise
cererile formulate în vederea cumpărării terenului aferent construcției hidrotehnice.
După formarea noii componențe a Consiliului local Pelinei, ca urmare a
alegerilor locale din 20 octombrie 2019, ultimul prin decizia nr. 1/12 din 12
decembrie 2019 „Cu privire la reexaminarea cererii cet. Andronic Alexandru,
procurarea terenului aferent bazinului acvatic din comuna xxxx, raionul xxxx”, a
abrogat decizia nr. 6/3 din 06 septembrie 2019 al Consiliului comunal Pelinei,
raionul Cahul.
A invocat reclamantul că, din actul administrativ contestat rezultă faptul că
Consiliul comunal Pelinei a reexaminat cererea sa privind procurarea terenului
aferent. Deci, a reluat procedura administrativă prin decizia Consiliului comunal
Pelinei nr. 6/3 din 06 septembrie 2019, dispunând abrogarea ultimei. Reluând din
oficiu procedura administrativă de examinare a cererii sale, consiliul local fără
1
participarea sa nu a reținut că procedura vizează anularea unui act administrativ cu
caracter individual favorabil și, prin urmare, la această fază avea obligația de a
respecta prevederile art. 32 alin. (2), art. 70 alin. (1), art. 94 alin. (1) din Codul
administrativ.
A relatat reclamantul că, Consiliul comunal Pelinei abrogând decizia nr. 6/3 din
06 septembrie 2019 și refuzându-i în procurarea terenului aferent, nu și-a motivat
decizia adoptată, fapt ce contravine prevederilor art. 31, art. 120 alin. (1) din Codul
administrativ. Prin urmare, actul administrativ contestat fiind emis cu derogare de la
normele imperative supra citate, se atestă ca find unul ilegal. Totodată, actul
administrativ contestat, prin care s-a anulat decizia Consiliului comunal Pelinei nr.
6/3 din 06 septembrie 2019, nu conține nici un temei cuprins în art. 143-147 din
Codul administrativ.
Reclamantul a menționat că, actul administrativ contestat, fiind emis cu
neglijarea cerințelor și formalităților obligatorii la întocmirea lui, a scos în evidență
vicii juridice deosebit de grave, care se sancționează cu nulitatea, potrivit art. 141
alin. (1) din Codul administrativ.
A relatat reclamantul că, actul administrativ individual, expediat în adresa sa
prin scrisoarea poștală din 27 ianuarie 2020, atestă un viciu fundamental grav,
deoarece nu este semnat de președintele ședinței consiliului local, prin urmare este
lovit de nulitate.
A solicitat reclamantul anularea deciziei nr. 1/12 din 12 decembrie 2019 „Cu
privire la reexaminarea cererii cet. Andronic Alexandru, procurarea terenului aferent
bazinului acvatic din comuna xxxx, raionul xxxx”, încasarea de la pârât a
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost
recspinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Andronic Alexandru.
Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, Andronic Alexandru, la
22 septembrie 2020 a depus cerere de apel nemotivată, iar la 19 octombrie 2020 a
depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii
primei instanțe cu pronunțarea unei hotărîri noi de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 29 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul
declarat de către Andronic Alexandru și a fost menținută hotărârea din 25 august
2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.
În motivarea deciziei Curtea de Apel Cahul a specificat că, un act administrativ
poate fi retras în tot sau în parte, or, prin decizia nr. 1/12 din 12 decembrie 2019,
Consiliul comunal Pelinei, a retras în totalitate decizia nr. 6/3 din 06 septembrie
2019, și a abrogat-o, constatând din oficiu nulitatea acesteia. Din aceste motive
bunul respectiv nu poate fi scos din circuitul civil și este un bun care face parte din
proprietatea publică a fondului apelor. În baza art. 10 alin. (l)-(3), (6) din Legea nr.
121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice,
bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietății publice, circuitul
civil al acestor bunuri este interzis, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, bunurile
domeniului public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, iar în particular,
nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei
persoane juridice.
Consideră instanța de apel că este neîntemeiată alegația apelantului precum că,
riscul unei greșeli făcute de o autoritate de stat trebuie să fie suportat de stat, iar
2
erorile nu trebuie să fie remediate pe seama persoanei în cauză, așa cum în temeiul
art. 141 alin. (4) din Codul administrativ, autoritatea publică poate constata nulitatea
oricînd din oficiu.
A reținut instanța de apel că, instanța de fond corect a apreciat circumstanțele
de fapt și întemeiat a aplicat prevederile legale.
La 20 ianuarie 2020, Alexandru Andronic, a depus recurs nemotivat, iar la 23
februarie 2021 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 29 decembrie
2020 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărîri
instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel și hotărîrea
instanței de fond sunt pasibile de a fi casate cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care
să fie admisă acțiunea. Instanțele de judecată au interpretat eronat normele de drept
material și neîntemeiat au respins cererea de chemare în judecata.
A invocat recurentul că instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, aplicînd o lege care nu trebuia să fie aplicată. Întru motivarea soluției
adoptate a rupt din contextual legii unele prevederi care nu pot da o fundamentare
legală deciziei adoptate, motiv din care cerere de recurs este întemeiată.
Indică că, instanțele inferioare nu au reținut și nu au aplicat, cu refrire la
prezenta cauză, prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007
privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, care stipulează că, Guvernul,
autoritățile administrației publice locale vor aproba listele terenurilor din domeniul
public și ale celor din domeniul privat.
A indicat recurentul că decizia recurată nu are suport juridic și instanța de apel
eronat a considerat că terenul cu pricina este proprietate publică domeniul privat a
statului, pe cînd terenul în cauză este proprietate publică domeniul privat a unității
administrativ teritoriale, or, intimatul nu a prezentat probe, lista bunurilor publice
domeniul public, întocmirea cărei este impusă prin lege.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
La caz, Curtea de Apel Cahul a pronunțat la data de 29 decembrie 2020 decizia
contestată în lipsa participanților la proces. Decizia Curții de Apel Cahul a fost
expediată participanților la proces și recepționată de către Alexandru Andronic, la
data de 02 februarie 2021, conform avizului de recepție (f.d. 144).
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Alexandru Andronic, s-a conformat prevederilor
legale și a depus recursul la 25 februarie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ.
La 29 ianuarie 2021 în adresa participanților la proces a fost expediată copia
recursului nemotivat, iar la 26 februarie 2021 recursul motivat, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței.
3
La 08 februarie 2021 (ștampila de pe plicul poștal), Consiliul communal Pelinei
a depus referință la recursul declarat de către Alexandru Andronic, prin care a
solicitat respingerea recursului depus de Alexandru Andronic, cu menținerea în
vigoare a hotărîrii instanței de fond.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
4
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare
în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers
c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Alexandru Andronic, este
inadmisibilă.
În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Alexandru Andronic, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
5