3ra-292/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-292/2021

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Î N C H E I E R E

24 martie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Andronic Alexandru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Andronic Alexandru împotriva Consiliului comunal Pelinei, raionul Cahul

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 31 ianuarie 2020, Andronic Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului comunal Pelinei, raionul Cahul, privind anularea

deciziei nr. 1/12 din 12 decembrie 2019 „Cu privire la reexaminarea cererii cet.

Andronic Alexandru, procurarea terenului aferent bazinului acvatic din comuna

xxxx, raionul xxxx”.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Consiliului comunal

Pelinei nr. 6/3 din 06 septembrie 2019 „Cu privire la examinarea cererii cet.

Andronic Alexandru, procurarea terenului aferent bazinului acvatic cu nr. cadastral

xxxx, cu suprafața de 10,939 ha, din comuna xxxx, raionul xxxx”, au fost admise

cererile formulate în vederea cumpărării terenului aferent construcției hidrotehnice.

După formarea noii componențe a Consiliului local Pelinei, ca urmare a

alegerilor locale din 20 octombrie 2019, ultimul prin decizia nr. 1/12 din 12

decembrie 2019 „Cu privire la reexaminarea cererii cet. Andronic Alexandru,

procurarea terenului aferent bazinului acvatic din comuna xxxx, raionul xxxx”, a

abrogat decizia nr. 6/3 din 06 septembrie 2019 al Consiliului comunal Pelinei,

raionul Cahul.

A invocat reclamantul că, din actul administrativ contestat rezultă faptul că

Consiliul comunal Pelinei a reexaminat cererea sa privind procurarea terenului

aferent. Deci, a reluat procedura administrativă prin decizia Consiliului comunal

Pelinei nr. 6/3 din 06 septembrie 2019, dispunând abrogarea ultimei. Reluând din

oficiu procedura administrativă de examinare a cererii sale, consiliul local fără

1

participarea sa nu a reținut că procedura vizează anularea unui act administrativ cu

caracter individual favorabil și, prin urmare, la această fază avea obligația de a

respecta prevederile art. 32 alin. (2), art. 70 alin. (1), art. 94 alin. (1) din Codul

administrativ.

A relatat reclamantul că, Consiliul comunal Pelinei abrogând decizia nr. 6/3 din

06 septembrie 2019 și refuzându-i în procurarea terenului aferent, nu și-a motivat

decizia adoptată, fapt ce contravine prevederilor art. 31, art. 120 alin. (1) din Codul

administrativ. Prin urmare, actul administrativ contestat fiind emis cu derogare de la

normele imperative supra citate, se atestă ca find unul ilegal. Totodată, actul

administrativ contestat, prin care s-a anulat decizia Consiliului comunal Pelinei nr.

6/3 din 06 septembrie 2019, nu conține nici un temei cuprins în art. 143-147 din

Codul administrativ.

Reclamantul a menționat că, actul administrativ contestat, fiind emis cu

neglijarea cerințelor și formalităților obligatorii la întocmirea lui, a scos în evidență

vicii juridice deosebit de grave, care se sancționează cu nulitatea, potrivit art. 141

alin. (1) din Codul administrativ.

A relatat reclamantul că, actul administrativ individual, expediat în adresa sa

prin scrisoarea poștală din 27 ianuarie 2020, atestă un viciu fundamental grav,

deoarece nu este semnat de președintele ședinței consiliului local, prin urmare este

lovit de nulitate.

A solicitat reclamantul anularea deciziei nr. 1/12 din 12 decembrie 2019 „Cu

privire la reexaminarea cererii cet. Andronic Alexandru, procurarea terenului aferent

bazinului acvatic din comuna xxxx, raionul xxxx”, încasarea de la pârât a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

recspinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Andronic Alexandru.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, Andronic Alexandru, la

22 septembrie 2020 a depus cerere de apel nemotivată, iar la 19 octombrie 2020 a

depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei hotărîri noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 29 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de către Andronic Alexandru și a fost menținută hotărârea din 25 august

2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În motivarea deciziei Curtea de Apel Cahul a specificat că, un act administrativ

poate fi retras în tot sau în parte, or, prin decizia nr. 1/12 din 12 decembrie 2019,

Consiliul comunal Pelinei, a retras în totalitate decizia nr. 6/3 din 06 septembrie

2019, și a abrogat-o, constatând din oficiu nulitatea acesteia. Din aceste motive

bunul respectiv nu poate fi scos din circuitul civil și este un bun care face parte din

proprietatea publică a fondului apelor. În baza art. 10 alin. (l)-(3), (6) din Legea nr.

121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice,

bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietății publice, circuitul

civil al acestor bunuri este interzis, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, bunurile

domeniului public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, iar în particular,

nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei

persoane juridice.

Consideră instanța de apel că este neîntemeiată alegația apelantului precum că,

riscul unei greșeli făcute de o autoritate de stat trebuie să fie suportat de stat, iar

2

erorile nu trebuie să fie remediate pe seama persoanei în cauză, așa cum în temeiul

art. 141 alin. (4) din Codul administrativ, autoritatea publică poate constata nulitatea

oricînd din oficiu.

A reținut instanța de apel că, instanța de fond corect a apreciat circumstanțele

de fapt și întemeiat a aplicat prevederile legale.

La 20 ianuarie 2020, Alexandru Andronic, a depus recurs nemotivat, iar la 23

februarie 2021 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 29 decembrie

2020 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărîri

instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel și hotărîrea

instanței de fond sunt pasibile de a fi casate cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care

să fie admisă acțiunea. Instanțele de judecată au interpretat eronat normele de drept

material și neîntemeiat au respins cererea de chemare în judecata.

A invocat recurentul că instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicînd o lege care nu trebuia să fie aplicată. Întru motivarea soluției

adoptate a rupt din contextual legii unele prevederi care nu pot da o fundamentare

legală deciziei adoptate, motiv din care cerere de recurs este întemeiată.

Indică că, instanțele inferioare nu au reținut și nu au aplicat, cu refrire la

prezenta cauză, prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007

privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, care stipulează că, Guvernul,

autoritățile administrației publice locale vor aproba listele terenurilor din domeniul

public și ale celor din domeniul privat.

A indicat recurentul că decizia recurată nu are suport juridic și instanța de apel

eronat a considerat că terenul cu pricina este proprietate publică domeniul privat a

statului, pe cînd terenul în cauză este proprietate publică domeniul privat a unității

administrativ teritoriale, or, intimatul nu a prezentat probe, lista bunurilor publice

domeniul public, întocmirea cărei este impusă prin lege.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Cahul a pronunțat la data de 29 decembrie 2020 decizia

contestată în lipsa participanților la proces. Decizia Curții de Apel Cahul a fost

expediată participanților la proces și recepționată de către Alexandru Andronic, la

data de 02 februarie 2021, conform avizului de recepție (f.d. 144).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Alexandru Andronic, s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul la 25 februarie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 29 ianuarie 2021 în adresa participanților la proces a fost expediată copia

recursului nemotivat, iar la 26 februarie 2021 recursul motivat, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

3

La 08 februarie 2021 (ștampila de pe plicul poștal), Consiliul communal Pelinei

a depus referință la recursul declarat de către Alexandru Andronic, prin care a

solicitat respingerea recursului depus de Alexandru Andronic, cu menținerea în

vigoare a hotărîrii instanței de fond.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

4

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Alexandru Andronic, este

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Alexandru Andronic, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

5