3r-118/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-118/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Ciobanu ) D E C I Z I E 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată formulată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărîrii Judecătoriei Drochia sediul Central din 05 noiembrie 2020, pe motiv că acesta a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ c o n s t a t ă: Pe data de 7 mai 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind abrogarea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/08 din 31.01.2020 ”Cu privire la rezilierea contractelor de arendă a bazinului acvatic cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, cu suprafața de 2,12 ha și a terenului agricol cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, cu suprafața de 0,6413 ha”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia sediul Central din 05 noiembrie 2020, a fost respinsă drept neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată. La data de 10 decembrie 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a contestat cu apel hotărîrea Judecătoriei Drochia sediul Central din 05 noiembrie 2020 (f.d. 50-53). Prin încheierea din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat inadmisibil apelul pe motiv că acesta a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ. 1 La 04 martie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând repunerea în termen și casarea încheierii instanței de apel (f.d.

65). În motivarea recursului, recurentul a indicat că dispozitivul hotărîrii primei instanțe pronunțate la data de 01 noiembrie 2020 a fost expediat de către instanță la 23 noiembrie 2020, însă conform avizului de reccepție, a fost recepționat de către Oficiul teritorial Soroca la 01 decembrie 2020. Invocă recurentul că acesta a depus cererea de apel la data de 27 octombrie 2020, dar din greșeală a expediat-o la Curtea de apel Bălți, astfel încît aceasta a fost primită repetat de către Judecătoria Drochia sediul Central la 09 noiembrie 2021, cum este stipulat în încheierea Curții de Apel Bălți. În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea Curții de Apel Bălți a fost emisă la data 11 februarie 2021 și notificată recurentului la data de 19 februarie 2021 (f.d.

64). Recurentul s-a conformat prevederilor legale și, în termen, la data de 04 martie 2021, a depus recurs împotriva încheierii din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea de recurs, argumentele au fost expuse cu suficientă claritate. Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, din următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a recursului. În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data 2 notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1). Astfel, din actele cauzei rezultă că, prin hotărîrea Judecătoriei Drochia sediul Central din 05 noiembrie 2020, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind abrogarea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/08 din 31.01.2020 ”Cu privire la rezilierea contractelor de arendă a bazinului acvatic cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, cu suprafața de 2,12 ha și a terenului agricol cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, cu suprafața de 0,6413 ha” (f.d.37).

La 10 decembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a contestat cu apel hotărîrea instanței de fond, solicitînd admiterea cererii de recurs și anularea hotărîrii. În termenul stabilit de lege, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a declarat apel, motiv pentru care instanța de apel corect, în conformitate cu art. 236 alin. (1) din Codul administrativ, a declarat apelul inadmisibil. Reieșind din circumstanțele de fapt stabilite și conform normelor de drept menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că instanța de apel just a menționat că reprezentantul reclamantului Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a fost prezent în ședința judiciară din 05 noiembrie 2020, ședință în cadrul căreia a fost pronunțat dispozitivul hotărîrii (f.d.36).

Însă, reieșind din materialele cauzei, reclamantul/recurent a fost înștiințat în mod legal despre examinarea prezentei cauze, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS5202118432AS (f.d.17). Luînd în considerație faptul că dispozitivul hotărîrii a fost pronunțat la 05 noiembrie 2020, ultima zi de depunere a cererii de apel (nemotivată) a fost data de 07 decembrie 2020 (luînd în considerație că data de 05 decembrie este zi de sîmbătă). Astfel, recurentul urma să depună apel pînă în data de 07 decembrie 2020 inclusiv. Însă acesta a depus apel împotriva hotărîrii din 05 noiembrie 2020 a primei instanțe pe data de 10 decembrie 2020, adică peste termenul stabilit în art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

Apelantul nu a solicitat repunerea în termen și nu a adus probe în acest sens. La aspectul dat, Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor 3 juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda încredere și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Continuând șirul logic al dezideratelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca neviabil argumentul invocat de recurent precum că instanța de apel urma să calculeze termenul de atac al hotărîrii din momentul recepționării acesteia, adică din 01 februarie 2021, or, legea prevede foarte clar că termenul de contestare a hotărîrii primei instanțe se calculează începînd cu data pronunțării actului judecătoresc, și nu cel al notificării. De asemenea sînt irelevante argumentele invocate de recurent referitoare la motivul neprezentării reprezentantului său în ședința de pronunțare a hotărîrii, deoarece acesta însuși recunoaște că a fost legal citat pentru acea ședință.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Mai mult, conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, deoarece aceasta nu a depus apelul în modul stabilit de art. 232 alin. (1) Cod administrativ. Astfel, dat fiind că apelantul/recurent Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a depus apel în termen de 30 de zile de la data pronunțării hotărîrii, instanța de apel corect a declarat inadmisibilă cererea de apel.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs indică direct la nerespectarea de către apelant/recurent a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural, și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind inadmisibilitatea apelului depus de către Oficiul teritorial Soroca al 4 Cancelariei de Stat împotriva hotărîrii Judecătoriei Drochia sediul Central din 05 noiembrie 2020 este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva încheierii din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată formulată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5