3ra-1109/22 — contestarea actelor administrative

3ra-1109/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1109/22

2-19155364-01-3ra-21102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel (jud: Gh. Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Artur Argatu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Ministerul Afacerilor

Interne cu privire la contestarea actelor administrative defavorabile, obligarea emiterii

actelor administrative favorabile și încasarea cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 27 septembrie 2019, Artur Argatu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Ministerul Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actelor administrative defavorabile, obligarea emiterii actelor

administrative favorabile și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, potrivit deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Strășeni nr. 22/2019/22173 din 06 august 2019, i-a

fost refuzat în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, pe motiv că stagiul necesar

pentru stabilirea pensiei ca militar este mai mic decât 24 de ani, iar vechimea în muncă

calculată în temeiul ordinului Ministerul Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”,

nu se ia în calcul cu înlesniri.

Reclamantul a menționat că, la cererea prealabilă nr.A-1955/19 din 22 august 2019,

Casa Națională de Asigurări Sociale a reiterat poziția prin scrisoarea din 11 septembrie

2019, invocând faptul că perioada luată în calcul cu înlesniri contravine pct.8) lit.d.) din

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

1

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Reclamantul considera ilegale și neîntemeiate decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul Teritorial Strășeni și răspunsul la cererea prealabilă a Casei Naționale

de Asigurări Sociale din următoarele considerente.

Potrivit certificatului Ministerului Afacerilor Interne nr.34/17-3613 din 27 iunie

2019, activitatea sa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost de 19 ani, 9 luni și

6 zile, dar cu înlesniri - 24 de ani, 0 luni și 23 de zile. Înlesnirile - o lună pentru două, au

fost calculate pentru perioadele: 10 mai 2004 – 21 iulie 2005 în Izolatorul de detenție

provizorie al CPR Strășeni; 02 noiembrie 2012 – 23 mai 2014 în Izolatorul de detenție

provizorie al Comisariatului General de Poliție Chișinău, iar după reforma din anul 2013

al Direcției de Poliție.

Reclamantul a menționat că, a activat în cadrul organelor afacerilor interne în

perioada pentru care sunt prevăzute înlesniri și a relevat că a anexat la materialele

cauzei actele, care confirmă că în perioada 10 mai 2004 – 21 iulie 2005 și 02 noiembrie

2012 – 23 mai 2014, a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CPR

Strășeni și Izolatorul de Detenție Provizorie al Comisariatului General al Poliției,

instituții care cad sub incidența reglementărilor din pct.8) lit.d) din Hotărârea Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994, în condițiile în care aceste instituții au menirea deținerii

persoanelor reținute ori arestate.

Astfel, reclamantul consideră că dispune de dreptul de a beneficia de recalcularea

vechimii în muncă în temeiul pct.8) lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din

21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și

plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar.

De asemenea, reclamantul a menționat că, în conformitate cu prevederile ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, s-a dispus acordarea de

înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor,

autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne,

pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a

persoanelor arestate și reținute în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție

provizorie), care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile art.18 al Legii 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din corpul de comandă și din trupelor

organelor afacerilor interne și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Reclamantul a invocat că, în scopul executării prevederilor acestui ordin,

Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, prin certificatul nr. 34/17 din 27 iunie 2019, a confirmat că vechimea

totală stabilită pentru serviciul efectuat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu

înlesniri este de 24 de ani 0 luni și 23 de zile, fapt care era stabilit și în ordinul

Inspectoratului General al Poliției a Ministerului Afacerilor Interne nr.318 ef din 25 iunie

2

2019, prin care a încetat raportul de serviciu al funcționarului public Artur Argatu cu

statut special, conform art. 38 alin.1 lit. c) al Legii nr. 288 - acumularea vechimii în

muncă ce permite dreptul la pensie.

Reclamantul a menționat că, la alți colaboratori care au activat, li s-a acordat pensie

pentru limită de vârstă, fiindu-le calculate înlesniri și anume lui Drăguțanu Nicolae

(Strășeni), Condriuc Arcadie (Căușeni), Pleșca Adrian (Chișinău), Macovei Seregiu

(Chișinău) și alții. Or, la caz este o situație prin care se denotă o atitudine discriminatorie

și diferită în raport cu alte persoane, fiindu-i încălcat vădit un drept și anume, dreptul la

pensie, drept garantat de Legea supremă și prevederile legislației Republicii Moldova,

respectarea acestui drept urmând să fie asigurată din momentul ce a fost obținut.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Oficiul Teritorial Strășeni nr.22/2019/22173 din 06 august 2019; de a declara ca fiind

ilegal răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.A-1955/19 din 11 septembrie

2019; a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a-i recalcula vechimea în muncă

în organele afacerilor interne pentru perioadele 10 mai 2004 - 21 iulie 2005 și

02 noiembrie 2012 – 23 mai 2014, ca perioadă de activitate cu înlesniri, calculându-i-se

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu; a obliga Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i achite pensia pentru vechime în muncă, începând cu data de

25 iunie 2019, a încasa din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 4000 de lei (f.d.2-7).

Prin cererea de concretizate depusă la data de 14 iunie 2021, reclamantul Artur

Argatu, reprezentat de avocatul Albert Antoci a solicitat de a obliga Casa Națională de

Asigurări Sociale să recunoască și să aplice în privința sa prevederile ordinului nr. 96 din

20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne” și ordinului Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 318 ef. din 25 iunie 2019, prin care i-a fost recalculată

vechimea în muncă în organele afacerilor interne pentru perioadele: 10 mai 2004 -

21 iulie 2005 și 02 noiembrie 2012 – 23 mai 2014, ca perioadă de activitate cu înlesniri,

calculându-i-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, și acordarea

dreptului de a primi pensie (f.d. 88-89).

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ, depusă de

reclamantul Artur Argatu. S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Oficiul Teritorial Strășeni nr.22/2019/22173 din 06 august 2019 și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.A1955/2019 din 11 septembrie 2019, ca ilegale. S-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ prin care să-i

recalculeze pensia reclamantului Artur Argatu, cu includerea în ea a avantajelor a două

luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, pentru perioadele 10 mai 2004 - 21 iulie

2005 și 02 noiembrie 2012 – 23 mai 2014, conform certificatului nr.34/17-3613 din

27 iunie 2019. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

și achitarea pensiei lui Artur Argatu, începând cu 25 iunie 2019. S-a încasat din contul

Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Artur Argatu suma de 2000 de lei,

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest cererea de chemare în judecată s-a

respins ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 28 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice,

Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului,

3

casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de

chemare în judecată înaintată de Artur Argatu să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.106-

108).

Hotărârea motivată din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 28 decembrie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.117).

La data de 27 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.121-124).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 14 iulie 2021 a

Judecătoriei Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.154; 155-164).

În susținerea soluției enunțate, instanța de apel a invocat prevederile art. 1 alin. (1),

art. 2 alin. (1) și (2), art. 13 lit. a), art. 14, art. 18 lit. c), art. 44, art. 48, art.49 din Legea

nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, art. 16 alin. (1) și (2) Legea nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare, art. 53 din Legea nr. 300 din

21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare și a menționat că,

pentru calcularea vechimii în munca cu înlesnirile solicitate de intimatul Artur Argatu,

este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: instituția în care persoana

execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și

să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici.

Instanța de apel a relevat că, potrivit pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și

plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar, colaboratorii care efectuează

serviciul de pază, escortate și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent, au dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu.

Instanța de apel consideră că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că prin

certificatul nr. 34/17-3613 din 27 iunie 2019, Inspectoratul Național de Patrulare corect a

efectuat calcularea vechimii în muncă cu avantaje reclamantului/intimat Artur Argatu,

4

stabilind că vechimea cu avantaje în serviciu al intimatului în cadrul organelor

Ministerului Afacerilor Interne, constituie 24 de ani 0 luni și 23 de zile.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele Casei Naționale de

Asigurări Sociale precum că, perioadele de activitate ale intimatului Artur Argatu,

reflectate în certificatul Inspectoratului Național de Patrulare nr. 34/17-3613 din 27 iunie

2019, incluse ca perioade cu înlesniri - două luni vechime în muncă pentru o lună: 10 mai

2004 – 21 iulie 2005 și 02 noiembrie 2012 – 23 mai 2014, de activitate în cadrul

izolatorului de detenție provizorie, au fost incluse în calcul contrar prevederilor Legii nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor

și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și

că excluderea acestora condiționează diminuarea vechimii în muncă.

Or, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a ținut cont de faptul că, condiția

esențială în sensul pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

este ca instituția în care persoana își exercită serviciul, să asigure paza, escortarea și

deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție

provizorie) și nu apartenența instituției la Departamentul Instituțiilor Penitenciare.

Instanța de apel consideră că instanța de fond corect a dispus anularea deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Strășeni nr.22/2019/22173 din

06 august 2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.A1955/2019 din

11 septembrie 2019 de respingere a cererii prealabile. Iar, în așa circumstanțe, instanța de

fond corect a admis și pretenția reclamantului privind obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să emită actul administrativ prin care să-i recalculeze pensia

reclamantului Artur Argatu, cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime în muncă

pentru o lună în serviciu pentru perioadele 10 mai 2004 – 21 iulie 2005 și 02 noiembrie

2012 – 23 mai 2014, conform certificatului nr.34/17-3613 din 27 iunie 2019 și pretenția

privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea și

achitarea pensiei lui Artur Argatu, începând cu data de 25 iunie 2019. Or, pretențiile

nominalizate sunt indisolubil legate una de alta.

La data de 17 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.172-177).

La data de 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.180-183).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a relevat motivele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare

în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar, recurenta a menționat că, în speța dedusă judecății intimatul Artur

Argatu nu întrunește condițiile stipulate la pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

5

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Or, intimatul Artur Argatu a activat în Izolatorul de detenție provizorie, care nu este o

istituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 lit.d) din Hotărârea nominalizată.

Recurenta a invocat că la caz, temei de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă

în conformitate cu datele reflectate în certificatul nr. 34/17-3613 din 27 iunie 2019,

eliberat de Inspectoratul Național de Patrulare, nu există.

Făcând referire la Hotărârea Guvernului nr.494 din 29 mai 1997 pentru modificarea

și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova, recurenta a relevat că,

pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare a fost completat cu lit.d), care

reglementează dreptul de a calcula două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu desfășurat nemijlocit în închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

precum și la lucrări de subteran.

În acest sens, recurenta a menționat că, modificările operate în Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 33 din

Legea nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogată

la data de 16 mai 2018 și nicidecum în temeiul unui alt act normativ, care stabilește

astfel de garanții și pentru colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne sau

Inspectoratului General al Poliției. Or, temeiul legal de emitere a actelor normative este

expres stabilit în art. 44 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative.

Recurenta a relevat că, urmează de apreciat critic ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militar

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, adoptat în scopul aplicării corecte a

prevedrilor Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, deoarece acest ordin depășete

prevederile actului normativ, în temeiul căruia a fost emis.

Recurenta a făcut referire la art.10 alin. (1) și (2) din Legea nr.100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative și a menționat că, ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” nu poate să depășească prevederile

actului normativ în temeiul căruia a fost emis, limitându-se strict la cadrul stabilit de

actul normativ, în special doar la lista exhaustivă a înlesnirilor, care se iau în considerare

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei reglementate expres de

6

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare. Respectiv, orice act emis în baza

ordinului menționat urmează a fi considerat nul din oficiu.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei de apel și

emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea lui Artur Argatu.

La data de 24 octombrie 2022 în adresa intimatului Artur Argatu și terțului

Ministerului Afacerilor Interne a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 184).

Prin referința depusă la data de 09 noiembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a

solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale

(f.d.185-189).

Prin referința depusă la data de 04 noiembrie 2022, Artur Argatu, reprezentat de

avocatul Albert Antoci, a solicitat să fie respins ca neîntemeiat recursul Casei Naționale

de Asigurări Sociale, cu menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel

(f.d.191-201).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iunie 2022 (f.d.

154; 155-164).

La data de 17 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.172-177).

Decizia motivată din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Casei Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la

data de 17 august 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele cauzei (f.d.167, 167 verso).

La data de 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.180-183).

În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că, recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei 07 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost depus în termenul prevăzut la art. 245 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

7

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

8

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9