3ra-1040/22 — anularea actului administrativ, obligarea reexaminarii cererii.

Dosarul nr.3ra-1040/22 2-20133486-01-3ra-06102022 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 11 ianuarie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin, Centrul Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova și primarul mun.Bălți, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Centrului Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal, terți Primăria mun.Bălți, șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Bălți, Rimma Tcaci și perceptorului fiscal, Ina Guțalova cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, în partea stabilirii persoanelor responsabile de încălcarea datelor cu caracter personal și obligarea reexaminării cererii, împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și primarul mun.Bălți, și menținută hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2020, Sorbalo Stanislav a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Centrului Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, în partea stabilirii persoanelor vinovate de încălcarea datelor 1 cu caracter personal și obligarea tragerii la răspundere a persoanei vinovate în baza art.741 din Codul contravențional.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 03 iunie 2020, în cutia sa poștală a depistat avizul de plată a impozitului pe bunurile imobile pe care le deține în proprietate pentru anul 2020. Acest document a fost eliberat de către Primăria mun.Bălți, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale. Analizând și studiind documentul recepționat, tipărit pe un formular A-4, a constatat încălcări grave ale legislației, prin ce i-au fost grav lezate drepturile sale la protecția datelor cu caracter personal și anume, acest înscris conține date confidențiale cu caracter personal, cum ar fi: numele, prenumele și patronimicul său; codul IDNP; adresa sa de domiciliu; toate bunurile imobile pe care le deține în proprietate, cu indicarea adreselor pe care sunt amplasate, valoarea lor comercială, și numerelor cadastrale.

Înscrisul respectiv nu a fost plasat într-un plic sau pachet sigilat, dar a fost expediat în mod deschis, doar pe o foaie A-4, din care se poate deduce că informația respectivă a fost vizualizată de foarte multe persoane care au avut posibilitatea să o studieze, analizeze și de a face copii de pe ea. În opinia reclamantului, persoana împuternicită de prelucrarea datelor cu caracter personal și responsabilă de întocmirea documentului respectiv, pentru expedierea acestuia, l-a transmis în secretariat, unde activează mai multe persoane, care au avut acces la informația din document. Ulterior, din secretariat, prin intermediul altei persoane (curier sau lucrător poștal), documentul a ajuns la oficiul poștal, unde, la fel, activează mai multe persoane, care și ei au avut acces la informația din înscris.

De la oficiul poștal înscrisul, prin intermediul lucrătorilor poștali, a fost expediat la oficiul poștal central din mun.Bălți, unde activează mai multe persoane, care au avut acces la informația din document. La oficiul poștal central, angajații acesteia au selectat corespondența după adrese și a repartizat-o pe la oficiile poștale din municipiu, conform adreselor indicate. Persoanele care au selectat corespondența la fel au avut acces la informația din document. După repartizare, prin intermediul altor persoane corespondența a fost transmisă la oficiile poștale din raza de domiciliu. Persoanele respective la fel au avut acces la informația din document. La parvenirea corespondenței în oficiul poștal din raza de domiciliu, lucrătorii din oficiul poștal respectiv au selectat și repartizat corespondența după adrese (străzi) și respectiv a fost distribuită unei alte persoane (poștaș) care la rândul său urma să distribuie corespondența destinată lui la domiciliu.

Toate persoanele respective la fel au avut acces la informația din document. În final poștașul, care nemijlocit i-a distribuit documentul respectiv la domiciliu, a avut acces la informația din document. Reclamantul consideră că, persoanele cu funcții de răspundere din cadrul Primăriei mun.Bălți au admis în mod abuziv și neglijent încălcarea legislației privitor la protecția datelor cu caracter personal. 2 De asemenea, nu au fost întreprinse măsurile corespunzătoare referitor la păstrarea confidențialității datelor sale cu caracter personal, precum și nu au fost întreprinse măsuri pentru a nu admite accesul publicului larg la informația ce-l vizează pe el și bunurile sale. Cu atât mai mult, fiind în calitate de subiect al datelor cu caracter personal, nu și-a dat acordul la divulgarea datelor sale personale și nici nu a împuternicit vre-un reprezentant cu dreptul de a avea acces la datele respective.

Din considerentul că, datele sale personale au devenit cunoscute la foarte multe persoane din mun. Bălți, i s-a cauzat un prejudiciu moral considerabil, deoarece multe persoane au aflat unde el locuiește, codul IDNP, ce imobile deține în proprietate, valoarea lor financiară și unde sunt amplasate. Mai mult, informația respectivă poate fi folosită în scopuri dubioase, inclusiv în scheme infracționale.

În viziunea reclamantului, acțiunile menționate supra întrunesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art. 741 alin.(4) din Codul contravențional - prelucrarea datelor cu caracter personal cu încălcarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, care stipulează că, nerespectarea cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea lor în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 180 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 120 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Faptul comiterii contravenției menționate supra poate fi confirmată prin copia avizului de plata primită la cutia poștală, precum și de către toți membrii familiei sale. Reclamantul a notat că, la 24 septembrie 2020 i-a fost notificată decizia nr.253 din 22 septembrie 2020 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pe marginea plângerii sale din 09 iunie 2020 referitor la acțiunile ilegale și tragerea la răspundere a persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul Primăriei mun. Bălți în baza art.741 din Codul contravențional, însă decizia respectivă nu conține în sine un răspuns deplin la cele solicitate.

Mai mult, investigațiile au durat un timp exagerat de mult de la 09.06.2020 - până la 22.09.2020, care au fost efectuate superficial, unilateral, fără a da apreciere acțiunilor tuturor funcționarilor implicați în acțiunile ilegale menționate, deși a prezent Centrului suficiente probe care demonstrează vinovăția conducătorului Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.Bălți, Tcaci Rimma, cât și a altor funcționari din cadrul Direcției respective. Consideră că, pârâtul a dat apreciere doar acțiunilor perceptorului fiscal Guțalova Inna, însă acțiunilor conducătorului DCITL, Tcaci Rimma, au fost trecute cu vederea. 3 Mai mult, din fișa postului șefei DCITL a Primăriei mun.

Bălți, Tcaci Rimma rezultă că sarcina de bază a funcției acesteia este asigurarea managementului, organizarea și controlul asupra activității Direcției de administrare a impozitelor; stabilirea atribuțiilor de serviciu al angajaților, instruirea și formarea acestora, acordarea suportului metodologic specialiștilor Direcției etc. De altfel, șefa DCITL a Primăriei mun. Bălți, Tcaci Rimma urma să întreprindă măsurile necesare în vederea organizării activității Direcției, cât și controlul în ce privește îndeplinirea de către subalterni a obligațiunilor de serviciu în conformitate cu legislația în vigoare. Pe lângă acestea, nu au fost prezentate probe concludente care să confirme faptul că perceptorului fiscal din cadrul Direcției, Guțalova Inna, i-au fost puse la dispoziție plicuri sau pachete (colete) în număr suficient pentru expedierea facturilor de plată în mod sigilat tuturor cetățenilor municipiului Bălți.

Dimpotrivă, conducerea Primăriei mun. Bălți a confirmat că există o astfel de practică vicioasă în ultimi 13 ani. În asemenea situație, când perceptorului fiscal Guțalova Inna nu i-au fost puse la dispoziție plicuri, rezultă că anume conducerea Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.Bălți, în persoana Rimmei Tcaci, poartă răspundere că datele sale cu caracter personal nu au fost protejate de persoanele terțe, care în mod defectuos și-a exercitat atribuțiile de serviciu. Or, perceptorul fiscal Guțalova Inna nu putea să procure din banii proprii peste 100.000 de plicuri ca să împacheteze facturile de plată a tuturor locuitorilor din mun. Bălți.

Sorbalo Stanislav a menționat că la 21 octombrie 2020 s-a adresat cu cerere prealabilă Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, solicitând anularea deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020, în partea ce privește stabilirea persoanelor vinovate în săvârșirea contravenției prevăzute la art.741 alin.(4) din Codul contravențional, cu emiterea unei decizii, prin care să fie trase la răspundere persoanele cu funcție de răspundere din cadrul DCITL a Primăriei mun.Bălți în special a șefei Tcaci Rimma și a perceptorului fiscal Guțalova Inna în baza art.741 alin.(4) din Codul contravențional. În aceiași zi, 21 octombrie 2020, a fost invitat la sediul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru a da explicații în calitate de parte vătămată în cadrul procesului contravențional intentat împotriva perceptorului fiscal Guțalova Inna, la care a participat și ultima.

În cadrul audierilor s-a stabilit că, perceptorul fiscal Guțalova Inna activează în cadrul Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți aproximativ de 5 ani. La începutul activității sale, șefa DCITL, Tcaci Rimma i-a adus la cunoștință obligațiunile sale de serviciu și i-a explicat cum anume acestea urmează a fi îndeplinite, din care se deduce aplicarea unei practici vicioase din partea DCITL cu mult timp înainte de angajarea perceptorului Guțalova Inna. 4 S-a stabilit că, în cadrul DCITL activează 7 colaboratori. Fiecare perceptor este responsabil de anumite străzi și sectoare din mun. Bălți. Toți colaboratorii activează în mod identic și după o practică impusă de către șefa DCITL, Tcaci Rimma.

Perceptorilor fiscali, inclusiv Innei Guțalova nu le-au fost puse la dispoziție plicuri sau pachete pentru a sigila avizele de plată, care urmau să fie expediate locuitorilor mun. Bălți prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”. Perceptorul Guțalova Inna nu a fost atenționată sau sancționată pentru modul în care și-a exercitat obligațiunile de serviciu, deoarece le îndeplinește în mod identic de rând cu ceilalți colaboratori în baza indicațiilor și practicii vicioase impuse de către șefa DCTIL, Tcaci Rimma, care organizează un management defectuos, lipsit de un control asupra activității subalternilor săi. Mai mult, facturile de plată a impozitelor pe bunurile imobiliare sunt expediate locuitorilor mun.Bălți prin intermediul oficiilor poștale în baza unui contract încheiat între Primăria mun.

Bălți și ÎS „Poșta Moldovei”, potrivit căruia facturile urmează a ti expediate fără a fi sigilate în plic. Din cele menționate rezultă că, perceptorii fiscali din cadrul DCTIL a Primăriei mun. Bălți nu pot activa într-un alt mod și depăși prevederile contractuale, deoarece împachetarea în plic ar duce la cheltuieli suplimentare care nu sunt stipulate în contract. De fapt, răspunderea că au fost strecurate publicului larg datele sale cu caracter personal, o poartă autoritatea publică - Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, întrucât contractul de prestări servicii a fost încheiat nu de perceptorii fiscali din cadrul acestei Direcții, dar de către ultima prin intermediului conducătorului acesteia, Rimma Tcaci.

Din analiza celor menționate, Stanislav Sorbalo consideră că în acțiunile șefei Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci, sunt prezente elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art.741 alin.(4) din Codul contravențional, iar Centrul Național pentru Protecția Satelor cu Caracter Personal, ilegal și neîntemeiat, nu s-a expus asupra acțiunilor Rimmei Tcaci, fără a le da o apreciere juridică. Or, din cauza managementului defectuos a Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți au fost încălcate drepturile sale cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

În contextul enunțat, Sorbalo Stanislav a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în partea stabilirii persoanelor responsabile în săvârșirea contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul contravențional, constatarea vinovăției în comiterea contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul contravențional de către șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci, cu obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să tragă la răspundere persoana vinovată în baza art.741 alin.(4) din Codul contravențional.

5 Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 28 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, reclamantul Sorbalo Stanislav a depus cerere, prin care a concretizat părțile și pretențiile din acțiune, îndreptate împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terți Primăria mun.

Bălți, șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci și perceptorul fiscal Guțalova Inna, solicitând anularea parțială a deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, modificată prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020, în partea ce privește stabilirea persoanelor vinovate în încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, la prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l vizează pe dânsul; constatarea încălcării prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, la prelucrarea datelor sale; constatarea comiterii de către șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci, a contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul contravențional, cu obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să tragă la răspundere contravențională în baza art.741 alin.(4) din Codul contravențional a șefei Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci (f.d.59-63, vol. I). În susținerea acțiunii concretizate, Sorbalo Stanislav a indicat că,

la 24 decembrie 2020 a recepționat prin intermediul oficiului poștal decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.346 din 21 decembrie 2020, prin care a fost modificată decizia nr.253 din 22 septembrie 2020. Reclamantul consideră că, atât decizia inițială nr.253 din 22 septembrie 2020, pe care a contestat-o în instanța de contencios administrativ, cât și modificările operate la aceasta prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020, sunt ilegale și neîntemeiate. La acest aspect, Sorbalo Stanislav a reținut că, este de acord cu constatarea încălcărilor comise de Primăria mun.Bălți, în calitate de autoritate publică, dar nu este de acord cu faptul că pârâtul nu a dat apreciere juridică acțiunilor șefei Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci, care se face responsabilă de încălcarea datelor sale cu caracter personal.

Or, anume această persoană cu funcție de răspundere, prin efectuarea defectuoasă a managementului Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți a admis încălcările pretinse în acțiunea sa, având în vedere că anume dânsa urma să întreprindă măsurile necesare în vederea organizării corecte a activității Direcției, cât și controlul în ce privește îndeplinirea de către subalternării său a obligațiunilor de serviciu în conformitate cu legislația în vigoare. Reclamantul consideră că în acțiunile șefei Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci sunt prezente elementele constitutive ale faptei contravenționale prevăzute la art.741 alin.(4) din Codul 6 contravențional, circumstanțe care au fost ignorate de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la examinarea plângerii sale.

Ulterior, la 15 decembrie 2021, Sorbalo Stanislav a depus supliment la cererea de concretizare a pretențiilor din acțiunea, solicitând pe final, anularea parțială a deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020, cu modificările ulterioare operate prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în partea ce privește stabilirea persoanelor vinovate în încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.39 și art.30 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, la prelucrarea datelor sale cu caracter personal, cu obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să reexamineze cererea sa în conformitate cu legislația în vigoare și tragerea la răspundere a persoanelor autorității publice competente (f.d.106, vol.I).

Prin hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de Stanislav Sorbalo. A fost anulată ca neîntemeiată decizia nr.253 din 22 septembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu modificările ulterioare operate prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020, în partea stabilirii persoanelor vinovate la încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal. A fost obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să reexamineze plângerea depusă de Stanislav Sorbalo conform procedurii prevăzute de Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale.

La 23 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin, a depus apel, împreună cu motivarea, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de declarare ca inadmisibilă a acțiunii depuse de Sorbalo Stanislav (f.d.129, vol.I).

La 28 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, primarul mun.Bălți a depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 februarie 2022 a prezentat motivarea apelului (având în vedere că hotărârea integrală a primei instanțe a fost notificată Primăriei mun.Bălți la 21 februarie 2022 prin intermediului poștei electronice), solicitând casarea parțială a hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea prin care Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost obligat să reexamineze plângerea lui Stanislav Sorbalo conform prevederilor Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale, și emiterea în această parte a unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Stanislav Sorbalo, în rest, hotărârea primei instanțe de menținut (f.d.135-139, 157, 168-173, vol.I).

La 03 ianuarie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, (având în 7 vedere că apelantului i-a fost notificată hotărârea integrală prin intermediului poștei electronice și oficiului poștal la 28 februarie 2022, fapt ce rezultă din scrisoarea primei instanțe și avizul poștal de recepție anexate la actele cauzei), solicitând casarea hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Stanislav Sorbalo ca neîntemeiată (f.d.140-142, 163, 167, 177-181, vol.I).

Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și primarul mun.Bălți, și menținută hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 06 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 07 octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural. Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Sorbalo Stanislav nu a respectat procedura prealabilă de contestarea atât a deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020, cât și a deciziei nr.346 din 21 decembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, depășind termenul legal de 30 de zile de sesizare a instanței de contencios administrativ.

De asemenea, Sorbalo Stanislav nu a făcut dovada interesului său față de acțiunea înaintată conform art.17 din Codul administrativ, nefiind probat prejudiciului suportat prin activitatea administrativă. Datele personale ale intimatului nu au fost divulgate terților după cum invocă ultimul, deoarece nu constituie date secrete. Mai mult, acces la informația dată au avut-o persoanele împuternicite din carul Primăriei mun. Bălți, operatorul poștal, și titularul Sorbalo Stanislav, iar alte probe care ar demonstra contrariul, la caz, nu au fost prezentate. Nu s-a ținut cont de faptul că, Sorbalo Stanislav nu a contestat contractul de prestări servicii încheiat între Primăria mun.Bălți și ÎS „Poșta Moldovei” privind transmiterea către destinatari a avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobile, prezumându-se acordul intimatului cu modalitatea de transmitere.

De asemenea, la stabilirea diferenței de competențe și reglementarea atribuțiilor, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmau să aplice prevederile art.21 alin.(2) și art.53 din Codul administrativ. 8 Instanța de apel a confundat atribuțiile autorității publice locale, la caz, a primarului mun. Bălți, cu atribuțiile structurii organizatorice cum este Primăria mun. Bălți, care sunt subiecți de drept distincți, chiar și dacă au o legătură strânsă între ele. Mai mult, prin hotărârea din 22 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, emisă în cauza contravențională în privința sa, învinuită de comiterea contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul contravențional, a fost încetat procesul contravențional pe motivul lipsei faptului contravenției în acțiunile sale.

Afară de aceasta, însăși instanța de apel în decizia recurată a indicat că dânsa nu deține calitatea de operator în sensul Legii nr.133/2011 și nu poate avea calitatea de parte a procedurii administrative. La 17 august 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 01 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Sorbalo Stanislav. În susținerea recursului, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a indicat că instanța de apel a încălcat normele de drept material și procedural.

În special, instanța de apel în decizia din 05 iulie 2022 a omis să se expună în privința apelului său, pronunțându-se exclusiv doar asupra apelurilor depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și primarul mun. Bălți. Afară de aceasta, la examinarea cauzei, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.Bălți, Tcaci Rimma, la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu a acționat în baza instrucțiunilor operatorului de date cu caracter personal (Primăria mun. Bălți) și reglementărilor contractului nr.45 din 26 martie 2020 privind distribuirea facturilor/avizelor, încheiat între Primăria mun.

Bălți și ÎS „Poșta Moldovei”. Prin urmare, Primăriei mun. Bălți, în calitate de operator de date cu caracter personal, îi revine obligația să ia măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrarea datelor cu caracter personal prin prisma art.30 din Legea nr.133/2011. La fel, Primăria mun. Bălți urma să asigure din punct de vedere organizatoric, expedierea/transmiterea de către subdiviziunile structurale responsabile ale acesteia, avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare evaluate, altor facturi, chitanțe, scrisori și trimiteri poștale, ce conțin date cu caracter personal a persoanelor fizice, cu împachetarea acestora în plicuri poștale.

Potrivit art.3 din Legea nr.133/2011, art.23, art.171, art.173, art.174 alin.(1), art.176 alin.(1) din Codul civil și art.4 din Legea nr.436/2006 privind administrația 9 publică locală, datele din Registrul unităților de drept a Agenției Servicii Publice, unicul operator care gestionează date cu caracter personal, este doar Primăria mun.Bălți și nicidecum primarul mun. Bălți sau Consiliul mun.Bălți. Prin cererea din 07 decembrie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat instanței de recurs de a considera recursul motivat ca fiind depus în termen, or, reieșind din avizul poștal de recepție nr.DS8006994325AS, recursul motivat a fost depus la oficiul poștal OP2004 Chișinău a ÎS „Poșta Moldovei”, la data de 01 noiembrie 2022, dar nu la 03 noiembrie 2022 după cum este indicat pe plic (f.d.40-46, vol.II).

Suplimentar, prin cererea din 27 decembrie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a informat Curtea Supremă de Justiție că prin hotărârea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă acțiunea depusă de Primăria mun.Bălți, în cauza nr.3-2567/2021, privind anularea deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020 și a deciziei nr.346 din 21 decembrie 2020 emise de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care prin prisma art.123 din Codul de procedură civilă, are puterea de lucru judecat. Adică, în privința obiectului prezentei acțiuni există deja hotărârea judecătorească irevocabilă. Totodată, la 21 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, primarul mun.

Bălți a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Sorbalo Stanislav în partea privind obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să reexamineze plângerea lui Stanislav Sorbalo conform prevederilor Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale, în rest, de menținută hotărârea primei instanțe. În susținerea recursului, primarul mun.

Bălți a invocat că nu este de acord cu soluția instanței de apel și a primei instanțe în partea admiterii cerinței lui Stanislav Sorbalo cu privire la obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să revizuie decizia nr.253 din 22 septembrie 2020 în sensul stabilirii faptului încălcării Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, deoarece o astfel de soluție constituie o imixtiune în activitatea autorității publice centrale, încălcându-se în așa mod prevederile art.27 alin.(3) și alin.(31) din legea nr.133/2011.

Or, din sensul normei de drept nominalizate, doar Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal dispune de competența de a identifica persoanele care au comis încălcări ale Legii nr.133/2011 în baza probelor administrate, iar instanța de judecată trebuie să se expună asupra oportunității unui act administrativ, dar nu să impună autorității publice să stabilească persoanele care au comis astfel de încălcări. Mai mult ca atât, prin Legea nr.175 din 11 noiembrie 2021 (în vigoare din 10 ianuarie 2022) a fost abrogat alin.(4) al art.741 din Codul contravențional, ceea ce 10 denotă că la moment nu există obiectul unei eventuale contravenții prevăzute de norma juridică anulată și în baza căreia Stanislav Sorbalo solicită să fi sancționată Rimma Tcaci.

Recurentul consideră că instanța de apel nu a verificat toate aspectele menționate supra, din care considerente decizia contestată urmează a fi casată. La 10 octombrie 2022 și ulterior la 11 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Sorbalo Stanislav, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, primarului mun.Bălți, Primăriei mun. Bălți, șefei Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci, perceptorului fiscal, Inna Guțalova și avocatului acesteia Fediuc Valentin, copia recursurilor depuse de Inna Guțalova, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și primarul mun.

Bălți, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor (f.d.9, 26, vol.II). La 28 noiembrie 2022, Inna Guțalova, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin a depus referință, solicitând admiterea tuturor recursurilor depuse împotriva deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. Alte referințe nu au fost depuse. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 iulie 2022, în ședință publică. Actele cauzei atestă că la 22 iulie 2022 copia dispozitivului deciziei a instanței de apel a fost notificată la adresele electronice ale reprezentantului împuternicit a Innei Guțalova, avocatul Fediuc Valentin, Primăriei mun. Bălți și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.209, vol.I). De asemenea, materialele dosarului indică că, la 03 octombrie 2022 copia deciziei integrale a instanței de apel a fost notificată la adresele electronice ale reprezentantului împuternicit a Innei Guțalova, avocatul Fediuc Valentin, Primăriei mun.

Bălți și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.217, vol.I). În condițiile enunțate, recursurile (inițiale și cele motivate) declarate de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și Centrul Național pentru 11 Protecția Datelor cu Caracter Personal au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din Codul administrativ. Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție prezenta cauză a fost numită spre examinarea în complet din 5 judecători. Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recursuri, deoarece criticile recurenților au fost expuse cu suficientă claritate. Referitor la recursul depus de primarul mun.Bălți, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1). Conform art.245 alin.(1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în 12 considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Totodată, potrivit art.1101 alin.(1) și alin.(5) din Codul administrativ, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.

Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea. 13 Conform art.114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată. Din actele cauzei cert rezultă că la 05 iulie 2022 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei (f.d. 199, vol.I). Ține de menționat, că reprezentantul împuternicit al primarului mun.

Bălți și a Primăriei mun.Bălți, Oleg Leahu, în baza procurii nr.03-19/2875 din 27 decembrie 2021, a participat la ședința instanței de apel din 05 iulie 2022, căruia i s-a explicat termenul și procedura de contestare a actului judecătoresc, fapt ce rezultă din procesul-verbal al ședinței Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022 (f.d.172, 198, vol.I). Totodată, se reține că la 22 iulie 2022, dispozitivul deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost publicat pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată: www.cac.instante.justice.md. La aceiași dată, 22 iulie 2022, dispozitivul deciziei instanței de apel din 05 iulie 2022 a fost notificat la adresele electronice ale participanților la proces, inclusiv Primăriei mun.Bălți: primaria@balti.md (f.d.209, vol.I).

Faptul că Primăria mun. Bălți a recepționat dispozitivul deciziei recurate la 22 iulie 2022 (vineri), ora 15:04:55, rezultă și din copia scrisorii electronice atașate la recursul primarului mun. Bălți (f.d.18, vol.II). Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului inițial, a început să curgă de la data de 23 iulie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării recurentului a dispozitivului deciziei instanței de apel, care a expirat la data de 22 august 2022 (luni) inclusiv. Cu toate acestea, primarul mun.Bălți, prin reprezentantul împuternicit Oleg Leahu, a depus prin intermediul oficiului poștal, recursul împotriva deciziei instanței de apel, împreună cu motivarea, abia la 21 octombrie 2022, cu mult peste termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, fără a solicita repunerea în termen a actului de procedură.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna- credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Totodată, conform art.47 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului 14 reprezentat.

Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Din dispozițiile art. 65 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Contrar acestor prevederi, primarul mun. Bălți, prin reprezentantul împuternicit, fiind interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, nu a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință în vederea depunerii recursului inițial în interiorul termenului legal, cu solicitarea, după caz, a repunerii în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în vigoare.

Or, odată ce la data de 22 iulie 2002, Primăriei mun. Bălți i-a fost notificat dispozitivul deciziei instanței de apel, primarul mun. Bălți a dispus de suficient timp până la 22 august 2022 inclusiv pentru a întreprinde măsuri în vederea realizării drepturilor sale și anume, de a verifica poșta electronică, de a prezenta recursul preventiv în format electronic etc. Mai mult ca atât, primarul mun.Bălți nu a indicat din care motiv a prezentat recursul (împreună cu motivarea) împotriva deciziei instanței de apel tocmai la data de 21 octombrie 2022. Din cele constatate se atestă faptul că, recurentul nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflare sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul termenului prevăzut de art.245 alin.(1) din Codul administrativ.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de primarul mun. Bălți ca inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. 15 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara, în temeiul art.246 (2) lit.d) din Codul administrativ, recursul depus de primarul mun.

Bălți, ca inadmisibil. Cât privește recursurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul, Fediuc Valentin și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi admise, casată integral decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele motive. Conform art.248 alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219 alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Reglementări similare rezultă și din art.219 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

16 Actele cauzei atestă că, fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, la 23 decembrie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a admis acțiunea depusă de Stanislav Sorbalo, a anulat ca neîntemeiată decizia nr.253 din 22 septembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu modificările ulterioare operate prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020, în partea stabilirii persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, și a obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să reexamineze plângerea depusă de Stanislav Sorbalo conform procedurii prevăzute de Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale (f.d.117, vol.I).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 23 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin, a depus apel, împreună cu motivarea, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de declarare ca inadmisibilă a acțiunii depuse de Sorbalo Stanislav (f.d.129, vol.I).

La 28 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, primarul mun.Bălți a depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 februarie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea parțială a hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea, prin care Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost obligat să reexamineze plângerea lui Stanislav Sorbalo conform prevederilor Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale, și emiterea în această parte a unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Stanislav Sorbalo, în rest, hotărârea primei instanțe de menținut (f.d.135-139, 157, 168-173, vol.I).

Iar, la 03 ianuarie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Stanislav Sorbalo ca neîntemeiată (f.d.140-142, 163, 167, 177-181, vol.I). Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 iulie 2020 a respins apelurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și primarul mun.Bălți, și a menținut hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d 199-208, vol.I).

Examinând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că la emiterea deciziei contestate, Curtea de Apel Chișinău a încălcat normele de drept procedural, din motivele ce succed. 17 Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169– 171. În conformitate cu art.241 alin.(2)-(6) din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească constă din partea introductivă și partea dispozitivă.

În cazurile prevăzute la art.236 alin.(5), hotărârea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărârii se evidențiază separat în textul acesteia. În partea introductivă se indică locul și data adoptării, denumirea instanței care o pronunță, numele membrilor completului de judecată, al grefierului, al părților și al celorlalți participanți la proces, al reprezentanților, obiectul litigiului și pretenția înaintată judecății, mențiunea despre caracterul public sau închis al ședinței. În partea descriptivă se indică succint pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului și explicațiile celorlalți participanți la proces. În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii. Colegiul lărgit reține că, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, referitor la constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii, în prima instanță. Astfel, în limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar, în apel, de către participanții la proces.

Totodată, articolul 238 alin.(1) și (2) din Codul administrativ prevede limitele examinării cauzei de contencios administrativ în instanța de apel, potrivit căruia, în procedura de apel nu pot fi prezentate probe noi decât dacă un participant la proces dovedește că a fost în imposibilitate să le prezinte în procedura de examinare în fond și instanța de apel le admite printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Instanța de apel este în drept să solicite din oficiu probe noi, în măsura în care le consideră necesare pentru justa soluționare a cauzei. Cum s-a menționat supra, nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 23 decembrie 2021, Guțalova Inna, prin intermediul reprezentantului împuternicit, avocatul Fediuc Valentin, primarul mun.

Bălți inclusiv și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal au depus apelurile împotriva acesteia. După cum rezultă din partea descriptivă a deciziei integrale din 05 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău a făcut referire la faptul că hotărârea prime instanțe a fost 18 contestată atât de către Guțalova Inna, prin intermediul reprezentantului împuternicit, avocatul Fediuc Valentin, primarul mun. Bălți, cât și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, indicând motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelurile, precum și solicitările celor trei apelanți (f.d.203, 204- 204verso, vol.I). Cu toate acestea, în partea introductivă, motivată și dispozitivă a deciziei din 05 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău nu s-a expus deloc în privința apelului depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (f.d.199-200, 205-208, vol.I).

Constatările, concluziile și soluția instanței de apel au fost limitate doar în privința apelurilor depuse de Guțalova Inna, prin intermediul reprezentantului împuternicit, avocatul Fediuc Valentin și primarul mun. Bălți, ignorând totalmente apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin ce i-a fost încălcat dreptul la apărare, dreptul la accesul liber la justiție, principiul securității raporturilor juridice, precum și egalitatea în drepturile procedurale ale participanților la proces. Din cele constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel la examinarea prezentei cauze în contencios administrativ a încălcat dreptul părților la un proces echitabil prevăzut de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, în sensul art.6§1 din CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, la caz, lipsește.

Prin urmare, luând în considerare caracterul încălcărilor admise de instanța de apel, unica posibilitate de corectare a încălcărilor depistate este casarea integrală a deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel întru protejarea principiului securității raporturilor juridice a părților în proces și evitării pe viitor a unei condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza dată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile depuse de Guțalova Inna, prin intermediul reprezentantului împuternicit, avocatul Fediuc Valentin și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, de a casa integral decizia din 05 iulie 2022 a 19 Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art.245 alin.(1), art.246 (2) lit.d), art.247, art.248 alin.(1) lit.d) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Recursul depus de primarul mun. Bălți se declară inadmisibil. Se admit recursurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și Centrul Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova. Se casează integral decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Centrului Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal, terți Primăria mun.Bălți, șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Bălți, Rimma Tcaci și perceptorului fiscal, Ina Guțalova cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, în partea stabilirii persoanelor responsabile de încălcarea datelor cu caracter personal și obligarea reexaminării cererii, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron 20