3ra-1040/22 — anularea actului administrativ, obligarea reexaminarii cererii.

3ra-1040/22 — anularea actului administrativ, obligarea reexaminarii cererii. (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-1040/22

2-20133486-01-3ra-06102022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc

Valentin, Centrul Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova și primarul mun.Bălți,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sorbalo Stanislav împotriva Centrului Național de Protecție a Datelor cu Caracter

Personal, terți Primăria mun.Bălți, șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor

locale din cadrul Primăriei mun. Bălți, Rimma Tcaci și perceptorului fiscal, Ina

Guțalova cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil,

în partea stabilirii persoanelor responsabile de încălcarea datelor cu caracter personal

și obligarea reexaminării cererii,

împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin

și primarul mun.Bălți, și menținută hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 27 octombrie 2020, Sorbalo Stanislav a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Centrului Național de Protecție

a Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ

individual defavorabil, în partea stabilirii persoanelor vinovate de încălcarea datelor

1

cu caracter personal și obligarea tragerii la răspundere a persoanei vinovate în baza

art.741 din Codul contravențional.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 03 iunie 2020, în cutia sa

poștală a depistat avizul de plată a impozitului pe bunurile imobile pe care le deține în

proprietate pentru anul 2020. Acest document a fost eliberat de către Primăria

mun.Bălți, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale.

Analizând și studiind documentul recepționat, tipărit pe un formular A-4, a

constatat încălcări grave ale legislației, prin ce i-au fost grav lezate drepturile sale la

protecția datelor cu caracter personal și anume, acest înscris conține date

confidențiale cu caracter personal, cum ar fi: numele, prenumele și patronimicul său;

codul IDNP; adresa sa de domiciliu; toate bunurile imobile pe care le deține în

proprietate, cu indicarea adreselor pe care sunt amplasate, valoarea lor comercială, și

numerelor cadastrale.

Înscrisul respectiv nu a fost plasat într-un plic sau pachet sigilat, dar a fost

expediat în mod deschis, doar pe o foaie A-4, din care se poate deduce că informația

respectivă a fost vizualizată de foarte multe persoane care au avut posibilitatea să o

studieze, analizeze și de a face copii de pe ea.

În opinia reclamantului, persoana împuternicită de prelucrarea datelor cu

caracter personal și responsabilă de întocmirea documentului respectiv, pentru

expedierea acestuia, l-a transmis în secretariat, unde activează mai multe persoane,

care au avut acces la informația din document. Ulterior, din secretariat, prin

intermediul altei persoane (curier sau lucrător poștal), documentul a ajuns la oficiul

poștal, unde, la fel, activează mai multe persoane, care și ei au avut acces la

informația din înscris. De la oficiul poștal înscrisul, prin intermediul lucrătorilor

poștali, a fost expediat la oficiul poștal central din mun.Bălți, unde activează mai

multe persoane, care au avut acces la informația din document. La oficiul poștal

central, angajații acesteia au selectat corespondența după adrese și a repartizat-o pe la

oficiile poștale din municipiu, conform adreselor indicate. Persoanele care au selectat

corespondența la fel au avut acces la informația din document. După repartizare, prin

intermediul altor persoane corespondența a fost transmisă la oficiile poștale din raza

de domiciliu. Persoanele respective la fel au avut acces la informația din document.

La parvenirea corespondenței în oficiul poștal din raza de domiciliu, lucrătorii din

oficiul poștal respectiv au selectat și repartizat corespondența după adrese (străzi) și

respectiv a fost distribuită unei alte persoane (poștaș) care la rândul său urma să

distribuie corespondența destinată lui la domiciliu. Toate persoanele respective la fel

au avut acces la informația din document. În final poștașul, care nemijlocit i-a

distribuit documentul respectiv la domiciliu, a avut acces la informația din document.

Reclamantul consideră că, persoanele cu funcții de răspundere din cadrul

Primăriei mun.Bălți au admis în mod abuziv și neglijent încălcarea legislației privitor

la protecția datelor cu caracter personal.

2

De asemenea, nu au fost întreprinse măsurile corespunzătoare referitor la

păstrarea confidențialității datelor sale cu caracter personal, precum și nu au fost

întreprinse măsuri pentru a nu admite accesul publicului larg la informația ce-l

vizează pe el și bunurile sale.

Cu atât mai mult, fiind în calitate de subiect al datelor cu caracter personal, nu

și-a dat acordul la divulgarea datelor sale personale și nici nu a împuternicit vre-un

reprezentant cu dreptul de a avea acces la datele respective.

Din considerentul că, datele sale personale au devenit cunoscute la foarte multe

persoane din mun. Bălți, i s-a cauzat un prejudiciu moral considerabil, deoarece multe

persoane au aflat unde el locuiește, codul IDNP, ce imobile deține în proprietate,

valoarea lor financiară și unde sunt amplasate. Mai mult, informația respectivă poate

fi folosită în scopuri dubioase, inclusiv în scheme infracționale.

În viziunea reclamantului, acțiunile menționate supra întrunesc elementele

constitutive ale contravenției prevăzute la art. 741 alin.(4) din Codul contravențional -

prelucrarea datelor cu caracter personal cu încălcarea legislației privind protecția

datelor cu caracter personal, care stipulează că, nerespectarea cerințelor față de

asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea lor în cadrul

sistemelor informaționale de date cu caracter personal se sancționează cu amendă de

la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la

180 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă

de la 120 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără

privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen

de la 3 luni la un an.

Faptul comiterii contravenției menționate supra poate fi confirmată prin copia

avizului de plata primită la cutia poștală, precum și de către toți membrii familiei

sale.

Reclamantul a notat că, la 24 septembrie 2020 i-a fost notificată decizia nr.253

din 22 septembrie 2020 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal pe marginea plângerii sale din 09 iunie 2020 referitor la acțiunile

ilegale și tragerea la răspundere a persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul

Primăriei mun. Bălți în baza art.741 din Codul contravențional, însă decizia respectivă

nu conține în sine un răspuns deplin la cele solicitate.

Mai mult, investigațiile au durat un timp exagerat de mult de la 09.06.2020 -

până la 22.09.2020, care au fost efectuate superficial, unilateral, fără a da apreciere

acțiunilor tuturor funcționarilor implicați în acțiunile ilegale menționate, deși a

prezent Centrului suficiente probe care demonstrează vinovăția conducătorului

Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.Bălți,

Tcaci Rimma, cât și a altor funcționari din cadrul Direcției respective.

Consideră că, pârâtul a dat apreciere doar acțiunilor perceptorului fiscal

Guțalova Inna, însă acțiunilor conducătorului DCITL, Tcaci Rimma, au fost trecute

cu vederea.

3

Mai mult, din fișa postului șefei DCITL a Primăriei mun. Bălți, Tcaci Rimma

rezultă că sarcina de bază a funcției acesteia este asigurarea managementului,

organizarea și controlul asupra activității Direcției de administrare a impozitelor;

stabilirea atribuțiilor de serviciu al angajaților, instruirea și formarea acestora,

acordarea suportului metodologic specialiștilor Direcției etc.

De altfel, șefa DCITL a Primăriei mun. Bălți, Tcaci Rimma urma să întreprindă

măsurile necesare în vederea organizării activității Direcției, cât și controlul în ce

privește îndeplinirea de către subalterni a obligațiunilor de serviciu în conformitate cu

legislația în vigoare.

Pe lângă acestea, nu au fost prezentate probe concludente care să confirme

faptul că perceptorului fiscal din cadrul Direcției, Guțalova Inna, i-au fost puse la

dispoziție plicuri sau pachete (colete) în număr suficient pentru expedierea facturilor

de plată în mod sigilat tuturor cetățenilor municipiului Bălți.

Dimpotrivă, conducerea Primăriei mun. Bălți a confirmat că există o astfel de

practică vicioasă în ultimi 13 ani.

În asemenea situație, când perceptorului fiscal Guțalova Inna nu i-au fost puse

la dispoziție plicuri, rezultă că anume conducerea Direcției de colectare a impozitelor

și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.Bălți, în persoana Rimmei Tcaci, poartă

răspundere că datele sale cu caracter personal nu au fost protejate de persoanele terțe,

care în mod defectuos și-a exercitat atribuțiile de serviciu. Or, perceptorul fiscal

Guțalova Inna nu putea să procure din banii proprii peste 100.000 de plicuri ca să

împacheteze facturile de plată a tuturor locuitorilor din mun. Bălți.

Sorbalo Stanislav a menționat că la 21 octombrie 2020 s-a adresat cu cerere

prealabilă Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

solicitând anularea deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020, în partea ce privește

stabilirea persoanelor vinovate în săvârșirea contravenției prevăzute la art.741 alin.(4)

din Codul contravențional, cu emiterea unei decizii, prin care să fie trase la

răspundere persoanele cu funcție de răspundere din cadrul DCITL a Primăriei

mun.Bălți în special a șefei Tcaci Rimma și a perceptorului fiscal Guțalova Inna în

baza art.741 alin.(4) din Codul contravențional.

În aceiași zi, 21 octombrie 2020, a fost invitat la sediul Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru a da explicații în calitate de parte

vătămată în cadrul procesului contravențional intentat împotriva perceptorului fiscal

Guțalova Inna, la care a participat și ultima.

În cadrul audierilor s-a stabilit că, perceptorul fiscal Guțalova Inna activează în

cadrul Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți

aproximativ de 5 ani. La începutul activității sale, șefa DCITL, Tcaci Rimma i-a adus

la cunoștință obligațiunile sale de serviciu și i-a explicat cum anume acestea urmează

a fi îndeplinite, din care se deduce aplicarea unei practici vicioase din partea DCITL

cu mult timp înainte de angajarea perceptorului Guțalova Inna.

4

S-a stabilit că, în cadrul DCITL activează 7 colaboratori. Fiecare perceptor este

responsabil de anumite străzi și sectoare din mun. Bălți. Toți colaboratorii activează

în mod identic și după o practică impusă de către șefa DCITL, Tcaci Rimma.

Perceptorilor fiscali, inclusiv Innei Guțalova nu le-au fost puse la dispoziție plicuri

sau pachete pentru a sigila avizele de plată, care urmau să fie expediate locuitorilor

mun. Bălți prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”.

Perceptorul Guțalova Inna nu a fost atenționată sau sancționată pentru modul în

care și-a exercitat obligațiunile de serviciu, deoarece le îndeplinește în mod identic de

rând cu ceilalți colaboratori în baza indicațiilor și practicii vicioase impuse de către

șefa DCTIL, Tcaci Rimma, care organizează un management defectuos, lipsit de un

control asupra activității subalternilor săi.

Mai mult, facturile de plată a impozitelor pe bunurile imobiliare sunt expediate

locuitorilor mun.Bălți prin intermediul oficiilor poștale în baza unui contract încheiat

între Primăria mun. Bălți și ÎS „Poșta Moldovei”, potrivit căruia facturile urmează a ti

expediate fără a fi sigilate în plic.

Din cele menționate rezultă că, perceptorii fiscali din cadrul DCTIL a Primăriei

mun. Bălți nu pot activa într-un alt mod și depăși prevederile contractuale, deoarece

împachetarea în plic ar duce la cheltuieli suplimentare care nu sunt stipulate în

contract.

De fapt, răspunderea că au fost strecurate publicului larg datele sale cu caracter

personal, o poartă autoritatea publică - Direcția de colectare a impozitelor și taxelor

locale a Primăriei mun.Bălți, întrucât contractul de prestări servicii a fost încheiat nu

de perceptorii fiscali din cadrul acestei Direcții, dar de către ultima prin intermediului

conducătorului acesteia, Rimma Tcaci.

Din analiza celor menționate, Stanislav Sorbalo consideră că în acțiunile șefei

Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma

Tcaci, sunt prezente elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art.741

alin.(4) din Codul contravențional, iar Centrul Național pentru Protecția Satelor cu

Caracter Personal, ilegal și neîntemeiat, nu s-a expus asupra acțiunilor Rimmei Tcaci,

fără a le da o apreciere juridică. Or, din cauza managementului defectuos a Direcției

de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți au fost încălcate

drepturile sale cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

În contextul enunțat, Sorbalo Stanislav a solicitat admiterea acțiunii, anularea

deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, în partea stabilirii persoanelor responsabile în săvârșirea

contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul contravențional, constatarea

vinovăției în comiterea contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul

contravențional de către șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a

Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci, cu obligarea Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal să tragă la răspundere persoana vinovată în baza art.741

alin.(4) din Codul contravențional.

5

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 28 ianuarie 2021, prin intermediul

poștei electronice, reclamantul Sorbalo Stanislav a depus cerere, prin care a

concretizat părțile și pretențiile din acțiune, îndreptate împotriva Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terți Primăria mun. Bălți, șefa Direcției

de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci și

perceptorul fiscal Guțalova Inna, solicitând anularea parțială a deciziei nr.253 din 22

septembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

modificată prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020, în partea ce privește stabilirea

persoanelor vinovate în încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din

Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, la

prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l vizează pe dânsul; constatarea încălcării

prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011

privind protecția datelor cu caracter personal, la prelucrarea datelor sale; constatarea

comiterii de către șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei

mun.Bălți, Rimma Tcaci, a contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul

contravențional, cu obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal să tragă la răspundere contravențională în baza art.741 alin.(4) din Codul

contravențional a șefei Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a

Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci (f.d.59-63, vol. I).

În susținerea acțiunii concretizate, Sorbalo Stanislav a indicat că, la 24

decembrie 2020 a recepționat prin intermediul oficiului poștal decizia Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.346 din 21 decembrie 2020,

prin care a fost modificată decizia nr.253 din 22 septembrie 2020.

Reclamantul consideră că, atât decizia inițială nr.253 din 22 septembrie 2020, pe

care a contestat-o în instanța de contencios administrativ, cât și modificările operate

la aceasta prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020, sunt ilegale și neîntemeiate.

La acest aspect, Sorbalo Stanislav a reținut că, este de acord cu constatarea

încălcărilor comise de Primăria mun.Bălți, în calitate de autoritate publică, dar nu este

de acord cu faptul că pârâtul nu a dat apreciere juridică acțiunilor șefei Direcției de

colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci, care se

face responsabilă de încălcarea datelor sale cu caracter personal. Or, anume această

persoană cu funcție de răspundere, prin efectuarea defectuoasă a managementului

Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți a admis

încălcările pretinse în acțiunea sa, având în vedere că anume dânsa urma să

întreprindă măsurile necesare în vederea organizării corecte a activității Direcției, cât

și controlul în ce privește îndeplinirea de către subalternării său a obligațiunilor de

serviciu în conformitate cu legislația în vigoare.

Reclamantul consideră că în acțiunile șefei Direcției de colectare a impozitelor

și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma Tcaci sunt prezente elementele

constitutive ale faptei contravenționale prevăzute la art.741 alin.(4) din Codul

6

contravențional, circumstanțe care au fost ignorate de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal la examinarea plângerii sale.

Ulterior, la 15 decembrie 2021, Sorbalo Stanislav a depus supliment la cererea

de concretizare a pretențiilor din acțiunea, solicitând pe final, anularea parțială a

deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020, cu modificările ulterioare operate prin decizia

nr.346 din 21 decembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, în partea ce privește stabilirea persoanelor vinovate în încălcarea

prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.39 și art.30 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal, la prelucrarea datelor sale cu caracter personal, cu obligarea

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să reexamineze

cererea sa în conformitate cu legislația în vigoare și tragerea la răspundere a

persoanelor autorității publice competente (f.d.106, vol.I).

Prin hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă acțiunea depusă de Stanislav Sorbalo. A fost anulată ca neîntemeiată

decizia nr.253 din 22 septembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, cu modificările ulterioare operate prin decizia nr.346 din 21

decembrie 2020, în partea stabilirii persoanelor vinovate la încălcarea prevederilor

art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția

datelor cu caracter personal. A fost obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal să reexamineze plângerea depusă de Stanislav Sorbalo conform

procedurii prevăzute de Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu

caracter personal, cu emiterea unei decizii legale.

La 23 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Guțalova Inna,

reprezentată de avocatul Fediuc Valentin, a depus apel, împreună cu motivarea,

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 23 decembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de declarare ca

inadmisibilă a acțiunii depuse de Sorbalo Stanislav (f.d.129, vol.I).

La 28 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, primarul mun.Bălți a

depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 februarie 2022 a

prezentat motivarea apelului (având în vedere că hotărârea integrală a primei instanțe

a fost notificată Primăriei mun.Bălți la 21 februarie 2022 prin intermediului poștei

electronice), solicitând casarea parțială a hotărârii din 23 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea prin care Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost obligat să reexamineze plângerea lui

Stanislav Sorbalo conform prevederilor Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale, și emiterea în

această parte a unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Stanislav Sorbalo,

în rest, hotărârea primei instanțe de menținut (f.d.135-139, 157, 168-173, vol.I).

La 03 ianuarie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 martie

2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, (având în

7

vedere că apelantului i-a fost notificată hotărârea integrală prin intermediului poștei

electronice și oficiului poștal la 28 februarie 2022, fapt ce rezultă din scrisoarea

primei instanțe și avizul poștal de recepție anexate la actele cauzei), solicitând casarea

hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea

unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Stanislav Sorbalo ca

neîntemeiată (f.d.140-142, 163, 167, 177-181, vol.I).

Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și

primarul mun.Bălți, și menținută hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

La 06 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Guțalova Inna,

reprezentată de avocatul Fediuc Valentin a depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel, iar la 07 octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc

Valentin a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că

Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar

probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de

apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material și

procedural.

Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Sorbalo Stanislav nu a respectat

procedura prealabilă de contestarea atât a deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020, cât

și a deciziei nr.346 din 21 decembrie 2020 a Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, depășind termenul legal de 30 de zile de sesizare a

instanței de contencios administrativ.

De asemenea, Sorbalo Stanislav nu a făcut dovada interesului său față de

acțiunea înaintată conform art.17 din Codul administrativ, nefiind probat

prejudiciului suportat prin activitatea administrativă.

Datele personale ale intimatului nu au fost divulgate terților după cum invocă

ultimul, deoarece nu constituie date secrete. Mai mult, acces la informația dată au

avut-o persoanele împuternicite din carul Primăriei mun. Bălți, operatorul poștal, și

titularul Sorbalo Stanislav, iar alte probe care ar demonstra contrariul, la caz, nu au

fost prezentate.

Nu s-a ținut cont de faptul că, Sorbalo Stanislav nu a contestat contractul de

prestări servicii încheiat între Primăria mun.Bălți și ÎS „Poșta Moldovei” privind

transmiterea către destinatari a avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobile,

prezumându-se acordul intimatului cu modalitatea de transmitere.

De asemenea, la stabilirea diferenței de competențe și reglementarea atribuțiilor,

atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmau să aplice prevederile art.21 alin.(2)

și art.53 din Codul administrativ.

8

Instanța de apel a confundat atribuțiile autorității publice locale, la caz, a

primarului mun. Bălți, cu atribuțiile structurii organizatorice cum este Primăria mun.

Bălți, care sunt subiecți de drept distincți, chiar și dacă au o legătură strânsă între ele.

Mai mult, prin hotărârea din 22 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, emisă în cauza contravențională în privința sa, învinuită de comiterea

contravenției prevăzute de art.741 alin.(4) din Codul contravențional, a fost încetat

procesul contravențional pe motivul lipsei faptului contravenției în acțiunile sale.

Afară de aceasta, însăși instanța de apel în decizia recurată a indicat că dânsa nu

deține calitatea de operator în sensul Legii nr.133/2011 și nu poate avea calitatea de

parte a procedurii administrative.

La 17 august 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 01 noiembrie 2022,

prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea

integrală a deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei

decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Sorbalo Stanislav.

În susținerea recursului, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a indicat că instanța de apel a încălcat normele de drept material și

procedural.

În special, instanța de apel în decizia din 05 iulie 2022 a omis să se expună în

privința apelului său, pronunțându-se exclusiv doar asupra apelurilor depuse de

Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și primarul mun. Bălți.

Afară de aceasta, la examinarea cauzei, instanțele de judecată ierarhic inferioare

nu au ținut cont de faptul că șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale

din cadrul Primăriei mun.Bălți, Tcaci Rimma, la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu a

acționat în baza instrucțiunilor operatorului de date cu caracter personal (Primăria

mun. Bălți) și reglementărilor contractului nr.45 din 26 martie 2020 privind

distribuirea facturilor/avizelor, încheiat între Primăria mun. Bălți și ÎS „Poșta

Moldovei”.

Prin urmare, Primăriei mun. Bălți, în calitate de operator de date cu caracter

personal, îi revine obligația să ia măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru

protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării,

copierii, răspândirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure

un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrarea

datelor cu caracter personal prin prisma art.30 din Legea nr.133/2011.

La fel, Primăria mun. Bălți urma să asigure din punct de vedere organizatoric,

expedierea/transmiterea de către subdiviziunile structurale responsabile ale acesteia,

avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare evaluate, altor facturi, chitanțe,

scrisori și trimiteri poștale, ce conțin date cu caracter personal a persoanelor fizice, cu

împachetarea acestora în plicuri poștale.

Potrivit art.3 din Legea nr.133/2011, art.23, art.171, art.173, art.174 alin.(1),

art.176 alin.(1) din Codul civil și art.4 din Legea nr.436/2006 privind administrația

9

publică locală, datele din Registrul unităților de drept a Agenției Servicii Publice,

unicul operator care gestionează date cu caracter personal, este doar Primăria

mun.Bălți și nicidecum primarul mun. Bălți sau Consiliul mun.Bălți.

Prin cererea din 07 decembrie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal a solicitat instanței de recurs de a considera recursul motivat ca

fiind depus în termen, or, reieșind din avizul poștal de recepție nr.DS8006994325AS,

recursul motivat a fost depus la oficiul poștal OP2004 Chișinău a ÎS „Poșta

Moldovei”, la data de 01 noiembrie 2022, dar nu la 03 noiembrie 2022 după cum este

indicat pe plic (f.d.40-46, vol.II).

Suplimentar, prin cererea din 27 decembrie 2022, Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a informat Curtea Supremă de Justiție că prin

hotărârea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă

acțiunea depusă de Primăria mun.Bălți, în cauza nr.3-2567/2021, privind anularea

deciziei nr.253 din 22 septembrie 2020 și a deciziei nr.346 din 21 decembrie 2020

emise de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care prin

prisma art.123 din Codul de procedură civilă, are puterea de lucru judecat. Adică, în

privința obiectului prezentei acțiuni există deja hotărârea judecătorească irevocabilă.

Totodată, la 21 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, primarul mun.

Bălți a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Sorbalo

Stanislav în partea privind obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal să reexamineze plângerea lui Stanislav Sorbalo conform

prevederilor Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter

personal, cu emiterea unei decizii legale, în rest, de menținută hotărârea primei

instanțe.

În susținerea recursului, primarul mun. Bălți a invocat că nu este de acord cu

soluția instanței de apel și a primei instanțe în partea admiterii cerinței lui Stanislav

Sorbalo cu privire la obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal să revizuie decizia nr.253 din 22 septembrie 2020 în sensul

stabilirii faptului încălcării Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter

personal, deoarece o astfel de soluție constituie o imixtiune în activitatea autorității

publice centrale, încălcându-se în așa mod prevederile art.27 alin.(3) și alin.(31) din

legea nr.133/2011. Or, din sensul normei de drept nominalizate, doar Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal dispune de competența de a

identifica persoanele care au comis încălcări ale Legii nr.133/2011 în baza probelor

administrate, iar instanța de judecată trebuie să se expună asupra oportunității unui

act administrativ, dar nu să impună autorității publice să stabilească persoanele care

au comis astfel de încălcări.

Mai mult ca atât, prin Legea nr.175 din 11 noiembrie 2021 (în vigoare din 10

ianuarie 2022) a fost abrogat alin.(4) al art.741 din Codul contravențional, ceea ce

10

denotă că la moment nu există obiectul unei eventuale contravenții prevăzute de

norma juridică anulată și în baza căreia Stanislav Sorbalo solicită să fi sancționată

Rimma Tcaci.

Recurentul consideră că instanța de apel nu a verificat toate aspectele

menționate supra, din care considerente decizia contestată urmează a fi casată.

La 10 octombrie 2022 și ulterior la 11 noiembrie 2022, Curtea Supremă de

Justiție a expediat în adresa lui Sorbalo Stanislav, Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, primarului mun.Bălți, Primăriei mun. Bălți, șefei

Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun.Bălți, Rimma

Tcaci, perceptorului fiscal, Inna Guțalova și avocatului acesteia Fediuc Valentin,

copia recursurilor depuse de Inna Guțalova, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și primarul

mun. Bălți, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor (f.d.9, 26, vol.II).

La 28 noiembrie 2022, Inna Guțalova, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin

a depus referință, solicitând admiterea tuturor recursurilor depuse împotriva deciziei

instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Alte referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 iulie 2022, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă că la 22 iulie 2022 copia dispozitivului deciziei a instanței

de apel a fost notificată la adresele electronice ale reprezentantului împuternicit a

Innei Guțalova, avocatul Fediuc Valentin, Primăriei mun. Bălți și Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la

actele cauzei (f.d.209, vol.I).

De asemenea, materialele dosarului indică că, la 03 octombrie 2022 copia

deciziei integrale a instanței de apel a fost notificată la adresele electronice ale

reprezentantului împuternicit a Innei Guțalova, avocatul Fediuc Valentin, Primăriei

mun. Bălți și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt

ce rezultă din scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.217, vol.I).

În condițiile enunțate, recursurile (inițiale și cele motivate) declarate de

Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și Centrul Național pentru

11

Protecția Datelor cu Caracter Personal au fost depuse în conformitate cu prevederile

art.245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție prezenta

cauză a fost numită spre examinarea în complet din 5 judecători.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recursuri, deoarece criticile

recurenților au fost expuse cu suficientă claritate.

Referitor la recursul depus de primarul mun.Bălți, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, recursul se

declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art.245 alin.(1).

Conform art.245 alin.(1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

12

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d)

notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.

Totodată, potrivit art.1101 alin.(1) și alin.(5) din Codul administrativ, notificarea

prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se

efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic,

cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității

publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost

indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este

echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Notificarea

prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice

de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu

notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției

notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc

electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.

13

Conform art.114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Din actele cauzei cert rezultă că la 05 iulie 2022 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat dispozitivul deciziei (f.d. 199, vol.I).

Ține de menționat, că reprezentantul împuternicit al primarului mun. Bălți și a

Primăriei mun.Bălți, Oleg Leahu, în baza procurii nr.03-19/2875 din 27 decembrie

2021, a participat la ședința instanței de apel din 05 iulie 2022, căruia i s-a explicat

termenul și procedura de contestare a actului judecătoresc, fapt ce rezultă din

procesul-verbal al ședinței Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022 (f.d.172, 198,

vol.I).

Totodată, se reține că la 22 iulie 2022, dispozitivul deciziei din 05 iulie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost publicat pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

www.cac.instante.justice.md.

La aceiași dată, 22 iulie 2022, dispozitivul deciziei instanței de apel din 05 iulie

2022 a fost notificat la adresele electronice ale participanților la proces, inclusiv

Primăriei mun.Bălți: primaria@balti.md (f.d.209, vol.I).

Faptul că Primăria mun. Bălți a recepționat dispozitivul deciziei recurate la 22

iulie 2022 (vineri), ora 15:04:55, rezultă și din copia scrisorii electronice atașate la

recursul primarului mun. Bălți (f.d.18, vol.II).

Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la

art.245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului inițial, a

început să curgă de la data de 23 iulie 2022, ziua imediat următoare de la data

notificării recurentului a dispozitivului deciziei instanței de apel, care a expirat la data

de 22 august 2022 (luni) inclusiv.

Cu toate acestea, primarul mun.Bălți, prin reprezentantul împuternicit Oleg

Leahu, a depus prin intermediul oficiului poștal, recursul împotriva deciziei instanței

de apel, împreună cu motivarea, abia la 21 octombrie 2022, cu mult peste termenul

legal prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, fără a solicita repunerea în

termen a actului de procedură.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-

credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or,

termenul de recurs prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept

consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, conform art.47 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunile

procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului

14

reprezentat. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului

reprezentat.

Din dispozițiile art. 65 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului.

Contrar acestor prevederi, primarul mun. Bălți, prin reprezentantul împuternicit,

fiind interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, nu a depus

diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință în vederea

depunerii recursului inițial în interiorul termenului legal, cu solicitarea, după caz, a

repunerii în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în vigoare.

Or, odată ce la data de 22 iulie 2002, Primăriei mun. Bălți i-a fost notificat

dispozitivul deciziei instanței de apel, primarul mun. Bălți a dispus de suficient timp

până la 22 august 2022 inclusiv pentru a întreprinde măsuri în vederea realizării

drepturilor sale și anume, de a verifica poșta electronică, de a prezenta recursul

preventiv în format electronic etc.

Mai mult ca atât, primarul mun.Bălți nu a indicat din care motiv a prezentat

recursul (împreună cu motivarea) împotriva deciziei instanței de apel tocmai la data

de 21 octombrie 2022.

Din cele constatate se atestă faptul că, recurentul nu a prezentat probe

incontestabile ce ar indica aflare sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul

de procedură în interiorul termenului prevăzut de art.245 alin.(1) din Codul

administrativ.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată

și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară

de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de primarul mun.

Bălți ca inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

15

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara, în

temeiul art.246 (2) lit.d) din Codul administrativ, recursul depus de primarul mun.

Bălți, ca inadmisibil.

Cât privește recursurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul,

Fediuc Valentin și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acestea urmează a fi admise, casată integral decizia instanței de

apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest

caz.

În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219

alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Reglementări similare rezultă și din art.219 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea

de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231

alin.(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

16

Actele cauzei atestă că, fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, la

23 decembrie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a admis acțiunea depusă de

Stanislav Sorbalo, a anulat ca neîntemeiată decizia nr.253 din 22 septembrie 2020 a

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu modificările

ulterioare operate prin decizia nr.346 din 21 decembrie 2020, în partea stabilirii

persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.a), art.29 și art.30 din

Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, și a

obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să

reexamineze plângerea depusă de Stanislav Sorbalo conform procedurii prevăzute de

Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, cu

emiterea unei decizii legale (f.d.117, vol.I).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 23 decembrie 2021, prin

intermediul oficiului poștal, Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin,

a depus apel, împreună cu motivarea, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

casarea hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu

emiterea unei decizii noi de declarare ca inadmisibilă a acțiunii depuse de Sorbalo

Stanislav (f.d.129, vol.I).

La 28 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, primarul mun.Bălți a

depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 februarie 2022 a

prezentat motivarea apelului, solicitând casarea parțială a hotărârii din 23 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea, prin care Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost obligat să reexamineze plângerea

lui Stanislav Sorbalo conform prevederilor Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal, cu emiterea unei decizii legale, și emiterea în

această parte a unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Stanislav Sorbalo,

în rest, hotărârea primei instanțe de menținut (f.d.135-139, 157, 168-173, vol.I).

Iar, la 03 ianuarie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus apel preventiv împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 martie

2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, solicitând

casarea hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu

emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Stanislav

Sorbalo ca neîntemeiată (f.d.140-142, 163, 167, 177-181, vol.I).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05

iulie 2020 a respins apelurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul

Fediuc Valentin și primarul mun.Bălți, și a menținut hotărârea din 23 decembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d 199-208, vol.I).

Examinând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că la emiterea deciziei

contestate, Curtea de Apel Chișinău a încălcat normele de drept procedural, din

motivele ce succed.

17

Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

În conformitate cu art.241 alin.(2)-(6) din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească constă din partea introductivă și partea dispozitivă. În cazurile

prevăzute la art.236 alin.(5), hotărârea judecătorească constă din partea introductivă,

partea descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărârii se evidențiază

separat în textul acesteia. În partea introductivă se indică locul și data adoptării,

denumirea instanței care o pronunță, numele membrilor completului de judecată, al

grefierului, al părților și al celorlalți participanți la proces, al reprezentanților,

obiectul litigiului și pretenția înaintată judecății, mențiunea despre caracterul public

sau închis al ședinței. În partea descriptivă se indică succint pretențiile reclamantului,

obiecțiile pârâtului și explicațiile celorlalți participanți la proces. În motivare se

indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

Colegiul lărgit reține că, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, referitor

la constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii, în prima instanță.

Astfel, în limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importantă pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar, în apel, de către participanții la proces.

Totodată, articolul 238 alin.(1) și (2) din Codul administrativ prevede limitele

examinării cauzei de contencios administrativ în instanța de apel, potrivit căruia, în

procedura de apel nu pot fi prezentate probe noi decât dacă un participant la proces

dovedește că a fost în imposibilitate să le prezinte în procedura de examinare în fond

și instanța de apel le admite printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Instanța de

apel este în drept să solicite din oficiu probe noi, în măsura în care le consideră

necesare pentru justa soluționare a cauzei.

Cum s-a menționat supra, nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 23 decembrie 2021, Guțalova Inna, prin intermediul

reprezentantului împuternicit, avocatul Fediuc Valentin, primarul mun. Bălți inclusiv

și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal au depus apelurile

împotriva acesteia.

După cum rezultă din partea descriptivă a deciziei integrale din 05 iulie 2022,

Curtea de Apel Chișinău a făcut referire la faptul că hotărârea prime instanțe a fost

18

contestată atât de către Guțalova Inna, prin intermediul reprezentantului împuternicit,

avocatul Fediuc Valentin, primarul mun. Bălți, cât și Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, indicând motivele de fapt și de drept pe care

se întemeiază apelurile, precum și solicitările celor trei apelanți (f.d.203, 204-

204verso, vol.I).

Cu toate acestea, în partea introductivă, motivată și dispozitivă a deciziei din 05

iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău nu s-a expus deloc în privința apelului depus de

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (f.d.199-200, 205-208,

vol.I). Constatările, concluziile și soluția instanței de apel au fost limitate doar în

privința apelurilor depuse de Guțalova Inna, prin intermediul reprezentantului

împuternicit, avocatul Fediuc Valentin și primarul mun. Bălți, ignorând totalmente

apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin

ce i-a fost încălcat dreptul la apărare, dreptul la accesul liber la justiție, principiul

securității raporturilor juridice, precum și egalitatea în drepturile procedurale ale

participanților la proces.

Din cele constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel la examinarea

prezentei cauze în contencios administrativ a încălcat dreptul părților la un proces

echitabil prevăzut de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale. Or, în sensul art.6§1 din CEDO, instanțele de

judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază

hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze

noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. Actul judecătoresc

trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile

implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile

formulate de către părți, ceea ce, la caz, lipsește.

Prin urmare, luând în considerare caracterul încălcărilor admise de instanța de

apel, unica posibilitate de corectare a încălcărilor depistate este casarea integrală a

deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel întru protejarea principiului securității raporturilor

juridice a părților în proces și evitării pe viitor a unei condamnări la Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în cauza dată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursurile depuse de Guțalova Inna, prin intermediul

reprezentantului împuternicit, avocatul Fediuc Valentin și Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, de a casa integral decizia din 05 iulie 2022 a

19

Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art.245 alin.(1), art.246 (2) lit.d), art.247, art.248 alin.(1)

lit.d) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Recursul depus de primarul mun. Bălți se declară inadmisibil.

Se admit recursurile depuse de Guțalova Inna, reprezentată de avocatul Fediuc

Valentin și Centrul Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorbalo

Stanislav împotriva Centrului Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal,

terți Primăria mun.Bălți, șefa Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din

cadrul Primăriei mun. Bălți, Rimma Tcaci și perceptorului fiscal, Ina Guțalova cu

privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, în partea

stabilirii persoanelor responsabile de încălcarea datelor cu caracter personal și

obligarea reexaminării cererii, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

20