3ra-1188/21 — anularea deciziei CNPDCP

Dosarul nr.3ra-1188/21 2-20068627-01-3ra-05112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Maria Brînzila, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Brînzila împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Ion Duca cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Maria Brînzila și a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 18 iunie 2020, Maria Brînzila a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea actului administrativ, solicitând anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nr.105 din 06 aprilie 2020. Prin încheierea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost atras în proces în calitate de persoană terță Ion Duca.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată. La 23 noiembrie 2020, Maria Brînzila a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 19 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Maria Brînzila și a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 7 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Maria Brînzila a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10 noiembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, 1 casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. La 12 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Ion Duca copia recursului depus de Maria Brînzila, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 10 ianuarie 2022 referință a depus Ion Duca, iar la 27 ianuarie 2022, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea acesteia, acordând recurentei Maria Brînzila, termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din motivele ce succed. Instanța de recurs învederează că potrivit art.244 alin.(2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și, prin urmare, față de cererea de recurs.

Conform dispozițiilor art.244 alin.(2) coroborate cu art.233 alin.(2) din Codul administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Potrivit art.235 în coroborare cu art.244 alin.(2) din Codul administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că Maria Brînzila, depunând cererea de recurs și motivarea acestuia prin poșta electronică, în format electronic, nu a semnat-o corespunzător (f.d.

166-171, 178-182). La acest capitol sunt relevante prevederile art.72 alin.(3) din Codul administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic. Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic, poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora. În acest sens, la caz sunt incidente dispozițiile art.13 alin.(1) și (2) din Legea nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.

Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în 2 cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.16 alin.(1). Totodată, conform art.15 din Legea privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art.16 alin.(1) din Legea nr.91 din 29 mai 2014, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică (MSign), care potrivit pct.3 subpct.1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.405 din 02 iunie 2014, are următoarele funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

Iar, conform pct.4 din același Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi utilizate doar mijloacele semnăturii electronice avansate calificate în conformitate cu legislația.

Din cele menționate supra, rezultă că la depunerea cererii de recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în format electronic, recurenta nu a respectat cerințele față de documentul electronic stabilite în Legea nr.91 din 29 mai 2014. În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când cererea de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de documentul digital, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia, fie prin depunerea cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf în original de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată după cum prevede legea.

Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău depusă de Maria Brînzila nu corespunde cerințelor față de documentul electronic stabilite în Codul administrativ în coroborare cu Legea nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, în conformitate cu art.72 alin.(3), art.244 alin.(2), art.233 alin.(2), art.235 și art.195 din Codul administrativ în coroborare cu art.208 din Codul 3 de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea recursului și va acorda recurentei Maria Brînzila termen pentru prezentarea cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurentă sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice, până la data 16 mai 2022. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de-a explica recurentei Maria Brînzila că în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art.246 alin.(1) și alin.(2) lit.f) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art.72, art.244 alin.(2), art.233 alin.(2), art.235 și art.195 din Codul administrativ în coroborare cu art.208 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se amână examinarea recursului depus de Maria Brînzila împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pentru 18 mai 2022. Se acordă recurentei Maria Brînzila, termen până la 16 mai 2022 inclusiv, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (cu sediul situat în mun.

Chișinău, str. P. Rareș, 18), a cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurentă sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 4