3ra-1188/21 — anularea deciziei CNPDCP

Dosarul nr.3ra-1188/21

2-20068627-01-3ra-05112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Maria Brînzila,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Brînzila împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, persoană terță Ion Duca cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Maria Brînzila și a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 18 iunie 2020, Maria Brînzila a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea actului administrativ, solicitând

anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova nr.105 din 06 aprilie 2020.

Prin încheierea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

atras în proces în calitate de persoană terță Ion Duca.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.

La 23 noiembrie 2020, Maria Brînzila a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

primei instanțe, iar la 19 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 23

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Maria Brînzila și a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 7 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Maria Brînzila a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10

noiembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

1

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 12 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Ion Duca copia recursului

depus de Maria Brînzila, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 10 ianuarie 2022 referință a depus Ion Duca, iar la 27 ianuarie 2022, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea acesteia, acordând

recurentei Maria Brînzila, termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la

depunerea cererii de recurs, din motivele ce succed.

Instanța de recurs învederează că potrivit art.244 alin.(2) din Codul administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din Codul administrativ

reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și, prin urmare,

față de cererea de recurs.

Conform dispozițiilor art.244 alin.(2) coroborate cu art.233 alin.(2) din Codul

administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui legal

ori împuternicit.

Potrivit art.235 în coroborare cu art.244 alin.(2) din Codul administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234

alin.(1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de

recurs se consideră depusă la data inițială.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

atestă că Maria Brînzila, depunând cererea de recurs și motivarea acestuia prin poșta

electronică, în format electronic, nu a semnat-o corespunzător (f.d. 166-171, 178-182).

La acest capitol sunt relevante prevederile art.72 alin.(3) din Codul administrativ,

care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă

cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.

Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic, poate fi

apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care aceasta nu

contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de

valabilitatea acestora.

În acest sens, la caz sunt incidente dispozițiile art.13 alin.(1) și (2) din Legea

nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, care

stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată

calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie,

semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură electronică

simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele

sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în

2

cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea

semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.16 alin.(1).

Totodată, conform art.15 din Legea privind semnătura electronică și documentul

electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe

principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau

nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru

confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce

corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat

prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat

într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art.16 alin.(1) din Legea nr.91 din 29 mai 2014, documentul electronic

este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat

de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul

echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a

semnatarului indicat în document.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

notează că întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor

digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică

(MSign), care potrivit pct.3 subpct.1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic

guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.405 din 02 iunie 2014, are următoarele funcții principale: 1) asigurarea

aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării

sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării

autenticității semnăturii electronice aplicate. Iar, conform pct.4 din același

Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi utilizate doar mijloacele semnăturii

electronice avansate calificate în conformitate cu legislația.

Din cele menționate supra, rezultă că la depunerea cererii de recurs împotriva

deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în format electronic, recurenta nu

a respectat cerințele față de documentul electronic stabilite în Legea nr.91 din 29 mai

2014.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când cererea de recurs, transmisă

electronic, nu corespunde cerințelor față de documentul digital, justițiabilului i se va

indica acest neajuns și i se va acorda un termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia,

fie prin depunerea cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf în original de

către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură

electronică avansată calificată după cum prevede legea.

Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva

deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău depusă de Maria Brînzila nu

corespunde cerințelor față de documentul electronic stabilite în Codul administrativ în

coroborare cu Legea nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și

documentul electronic, în conformitate cu art.72 alin.(3), art.244 alin.(2), art.233

alin.(2), art.235 și art.195 din Codul administrativ în coroborare cu art.208 din Codul

3

de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va amâna examinarea recursului și va acorda recurentei Maria

Brînzila termen pentru prezentarea cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în

original cu semnătură olografă de către recurentă sau reprezentantul împuternicit, sau,

după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul

mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă

veridicitatea semnăturii electronice, până la data 16 mai 2022.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de-a explica recurentei Maria Brînzila că în

cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la

depunerea cererii de recurs, în temeiul art.246 alin.(1) și alin.(2) lit.f) din Codul

administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art.72, art.244 alin.(2), art.233 alin.(2), art.235 și art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu art.208 din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se amână examinarea recursului depus de Maria Brînzila împotriva deciziei din

29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pentru 18 mai 2022.

Se acordă recurentei Maria Brînzila, termen până la 16 mai 2022 inclusiv, pentru

prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (cu sediul situat în mun. Chișinău, str. P.

Rareș, 18), a cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură

olografă de către recurentă sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu

semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice

și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii

electronice.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

4