3ra-1105/21 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1105 /21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” împotriva Consiliului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” și s-a menținut hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La data de 26 decembrie 2019 CA „Grișina Lada” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat anularea pct. 1 din decizia nr. 309 din 21 noiembrie 2019, prin care s-a dispus constatarea încălcării prevederilor art. 23 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011 până la data de 09 august 2019, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență gestionat de către CA „Grișina Lada” în circumstanțele de fapt descrise în prezenta decizie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 21 noiembrie 2019 de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a fost emisă decizia nr. 309, prin care s-a dispus de a constata încălcarea prevederilor art. 23 alin. (1) din Legia nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, până la data de 09 august 2019, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, în circumstanțele de fapt descrise în prezenta decizie; constatarea înlăturării circumstanțelor care au dus la încălcarea art. 23 din Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, prin notificarea la data de 09 august 2019 în SIA Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal a sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” și 1 înregistrarea acestuia la 28 august 2019 în calitate de operator de date cu caracter personal.

Decizia i-a fost comunicată la data de 27 noiembrie 2019, prin trimitere poștală recomandată. Reclamantul a menționat că cu decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 309 din 21 noiembrie 2019 nu este de acord parțial și o consideră pasibilă a fi anulată în partea contestată, deoarece pârâtul a inițiat procedura administrativă de verificare a conformării reclamantului prevederilor legale privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal în baza autosesizării din 01 iulie 2019, iar la această dată CA „Grișina Lada” nu se regăsea în Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal.

Totodată, pârâtul a constatat că la data de 28 august 2019 prin Decizia CNPDCP nr. DD-1566995648776 CA „Grișina Lada” a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal, având notificat sistemul de evidență: „Registrul informațiilor administrate la prestarea serviciilor prevăzute de Legea cu privire la avocatură”. În această ordine de idei, reclamantul a înlăturat circumstanțele care au dus la încălcarea art. 23 și art. 28 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011 și a întreprins prompt acțiunile corespunzătoare în vederea conformării la prevederile legale în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Astfel, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a constatat că CA „Grișina Lada” a admis încălcarea prevederilor art. 23 al Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal până la data de 09 august 2019, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență ținut de CA „Grișina Lada”.

Reclamanta a indicat că nu este de acord cu Decizia CNPDCP nr. 309 din 21 noiembrie 2019 în partea pct. l, și anume, prin care s-a constatat încălcarea prevederilor art. 23 alin. (1) al Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, până la data de 09 august 2019, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, în termenele stabilite de pîrît, deoarece CA „Grișina Lada” încă la data de 04 iulie 2019 a inițiat procedurile de notificare către CNPDCP a sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” - „Registrul informațiilor administrate la prestarea serviciilor prevăzute de Legea cu privire la avocatură”.

Ulterior, la data de 08 iulie 2019 pârâtul confirmă intenția reclamantei de notificare a sistemului de evidență gestionat de către CA „Grișina Lada”, prin notificarea nr. 1562586665211. La data de 15 iulie 2019 pârâtul a confirmat că notificarea reclamantului nr. 1907150846 însoțită de documentele confirmative a fost depusă cu succes la Ghișeul unic. Deoarece, notificarea respectivă a conținut deficiențe de ordin tehnic, ea nu a fost acceptată de pârât pentru emiterea deciziei de înregistrare a CA „Grișina Lada” în calitate de operator de date cu caracter personal, și s-a propus inițierea unei proceduri noi de notificare, deoarece sistemul electronic utilizat de CNPDCP pentru depunerea notificărilor în formă electronică nu prevede posibilitatea rectificării notificărilor deja depuse, cu greșeli.

În urma lichidării omisiunilor admise, la observațiile și recomandările CNPDCP față de notificarea anterioară, la data de 05 august 2019 pârâtul a confirmat recepționarea notificării 2 reclamantului nr. 1565007851315 la Ghișeul unic, iar la data de 09 august 2019 a confirmat depunerea notificării reclamantului nr. 190809CI1021 în Ghișeul unic. La data de 28 august 2019 a informat reclamantul despre emiterea Deciziei nr. DD-1566994084686 în baza notificării nr. 190715CI846 (prin care s-a respins notificarea anterioară) și a Deciziei nr. DD-1566995648776 în baza notificării nr. 19080901021 (prin care s-a acceptat înregistrarea CA „Grișina Lada” în calitate de operator de date cu caracter personal).

Astfel, în cadrul procesului de notificare a CNPDCP a sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” - „Registrul informațiilor administrate la prestarea serviciilor prevăzute de Legea cu privire la avocatură” și înregistrarea reclamantului în calitate de operator de date cu caracter personal, reclamantul a efectuat prima notificare la data de 04 iulie 2019. Ulterior, a fost în așteptarea răspunsului CNPDCP cu privire la acordarea acceptului sau refuzului în înregistrare. Din motiv că la examinarea notificării au fost depistate greșeli admise la completarea formularului electronic, reclamantul a primit recomandările și obiecțiile respective, urmare la care a depus o nouă notificare, dat fiind că sistemul electronic de notificare nu permite rectificări la notificările depuse.

Astfel, reclamantul a depus 2 notificări, diferite în timp, dar identice în esență, asupra cărora au fost date decizii în aceeași dată - la 28 august 2019. Însă, o notificare a fost respinsă, iar cealaltă a fost acceptată pentru emiterea deciziei de înregistrare a CA „Grișina Lada” în calitate de operator de date cu caracter personal. Aceasta, în opinia reclamantei, nu constituie temei pentru constatarea nenotificării la o dată anterioară datei de 09 august 2019, deoarece ea a fost făcută. Prin urmare, pct. 1 a Deciziei CNPDCP nr. 309 din 21 noiembrie 2019 este contradictoriu circumstanțelor de fapt a cauzei. Prin hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s- a respins acțiunea depusă de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” împotriva Consiliului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea actului administrativ ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 142, 145-150) La data de 22 februarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la articolul 232 din Codul administrativ, CA „Grișina Lada”, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 15 aprilie 2021 a depus motivarea apelului. Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel înaintată de către CA „Grișina Lada” și s-a menținut hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 181, 182-195) Instanța de apel cât și instanța de fond au reținut că Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” a accesat date cu caracter personal ce îi vizează pe Nicolae Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev, stocate în Registrul bunurilor imobiliare, în lipsa consimțământului acestora și nefiind înregistrat ca operator de date cu caracter personal.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, în cadrul examinării cauzei nu au fost administrate careva probe care ar demonstra că Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” ar fi fost înregistrat în calitate de operator, că ar fi avut acordul lui Nicolae Gheorghiev și Svetlanei Gheorghiev la accesarea datelor personale ale lor sau că ar fi notificat personal și benevol Centrul referitor la accesarea datelor respective.

3 Instanța de apel a considerat important de a remarca că, în speță, apelantul a accesat datele vizate în procesul acordării asistenței juridice în cadrul unui proces de judecată, respectiv, prelucrarea datelor a avut loc pentru situațiile prevăzute de norma art. 5 alin. (1), alin. (5) lit. b), e) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08.07.2011, care stabilește că pentru prelucrarea datelor cu caracter personal nu este necesar consimțământul subiectului, în cazul realizării îndeplinirii unei obligații care îi revine operatorului conform legii și în cazul realizării unui interes legitim al operatorului.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au notat că, legea reglementează distinct prelucrarea datelor cu consimțământul subiectului și oblgația de notificare a Centrului, astfel încât, existența unor circumstanțe necondiționate de consimțământul subiectului vizat, nu exclude obligația de notificare a Centrului înaintea fiecărei accesări de date cu caracter personal. La caz, deși CA „Grișina Lada” nu era obligat prin lege să obțină consimțământul subiecților datelor accesate, acesta avea obligația legală de a notifica Centrul înaintea accesării datelor din Registrul bunurilor imobile.

Astfel, la momentul autosesizării Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal 01 iulie 2019, Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” nu se regăsea în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal și nu avea notificate careva sisteme de evidență în care prelucrează date cu caracter personal, în condițiile, în care prestarea serviciilor de asistență juridică de către un avocat implică efectuarea operațiunilor de prelucrare a acestor date, ori CA „Grișina Lada” a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal abia la data de 28 august 2019, pe când la momentul accesării nu era înregistrat.

La data de 22 iulie 2021 și la 05 octombrie 2021 CA „Grișina Lada”, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a indicat că instanța de apel, cât și instanța de fond nu au dat răspuns la argumentele invocate, care sunt importante pentru soluționarea corectă a cauzei. Deoarece, problemele ce formează fondul acțiunii au fost formulate la concret, instanțele ierarhic inferioare au motivat soluția de respingere a acțiunii exclusiv prin interpretări generale și contradictorii, fără a se expune asupra fondului acțiunii, ceea se echivalează cu neexaminarea acțiunii.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ. În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 iulie 2021. 4 La data de 22 iulie 2021 CA „Grișina Lada” a depus recurs nemotivat.

(f.d. 196) Decizia motivată a fost notificată CA „Grișina Lada” la data de 30 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele cauzei nr. DS8005401071AS. (f.d. 199) CA „Grișina Lada” a depus recurs motivat la data de 05 octombrie 2021, fiind respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul administrativ. (f.d. 200- 205) La data de 19 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal copia recursului declarat de către CA „Grișina Lada”. (f.d.

208) Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în 5 circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6