3ra-1105/21 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1105/21 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1105 /21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Cabinetul Avocatului

„Grișina Lada”, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc,

la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Cabinetul Avocatului

„Grișina Lada” împotriva Consiliului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” și s-a menținut

hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 26 decembrie 2019 CA „Grișina Lada” a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, prin care a solicitat anularea pct. 1 din decizia nr. 309 din 21 noiembrie

2019, prin care s-a dispus constatarea încălcării prevederilor art. 23 al Legii privind

protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011 până la data de 09

august 2019, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de evidență gestionat de

către CA „Grișina Lada” în circumstanțele de fapt descrise în prezenta decizie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 21 noiembrie 2019 de

către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a

fost emisă decizia nr. 309, prin care s-a dispus de a constata încălcarea prevederilor

art. 23 alin. (1) din Legia nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu

caracter personal, până la data de 09 august 2019, în partea ce ține de nenotificarea

sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, în

circumstanțele de fapt descrise în prezenta decizie; constatarea înlăturării

circumstanțelor care au dus la încălcarea art. 23 din Legii nr. 133 din 08 iulie 2011

privind protecția datelor cu caracter personal, prin notificarea la data de 09 august

2019 în SIA Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal a

sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” și

1

înregistrarea acestuia la 28 august 2019 în calitate de operator de date cu caracter

personal.

Decizia i-a fost comunicată la data de 27 noiembrie 2019, prin trimitere poștală

recomandată.

Reclamantul a menționat că cu decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 309 din 21 noiembrie 2019 nu este de acord parțial

și o consideră pasibilă a fi anulată în partea contestată, deoarece pârâtul a inițiat

procedura administrativă de verificare a conformării reclamantului prevederilor

legale privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal în

baza autosesizării din 01 iulie 2019, iar la această dată CA „Grișina Lada” nu se

regăsea în Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal.

Totodată, pârâtul a constatat că la data de 28 august 2019 prin Decizia

CNPDCP nr. DD-1566995648776 CA „Grișina Lada” a fost înregistrat în calitate de

operator de date cu caracter personal, având notificat sistemul de evidență:

„Registrul informațiilor administrate la prestarea serviciilor prevăzute de Legea cu

privire la avocatură”. În această ordine de idei, reclamantul a înlăturat circumstanțele

care au dus la încălcarea art. 23 și art. 28 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011 și a întreprins prompt acțiunile

corespunzătoare în vederea conformării la prevederile legale în domeniul protecției

datelor cu caracter personal. Astfel, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal a constatat că CA „Grișina Lada” a admis încălcarea prevederilor

art. 23 al Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal

până la data de 09 august 2019, în partea ce ține de nenotificarea sistemului de

evidență ținut de CA „Grișina Lada”.

Reclamanta a indicat că nu este de acord cu Decizia CNPDCP nr. 309 din 21

noiembrie 2019 în partea pct. l, și anume, prin care s-a constatat încălcarea

prevederilor art. 23 alin. (1) al Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția

datelor cu caracter personal, până la data de 09 august 2019, în partea ce ține de

nenotificarea sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului

„Grișina Lada”, în termenele stabilite de pîrît, deoarece CA „Grișina Lada” încă la

data de 04 iulie 2019 a inițiat procedurile de notificare către CNPDCP a sistemului

de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” - „Registrul

informațiilor administrate la prestarea serviciilor prevăzute de Legea cu privire la

avocatură”. Ulterior, la data de 08 iulie 2019 pârâtul confirmă intenția reclamantei

de notificare a sistemului de evidență gestionat de către CA „Grișina Lada”, prin

notificarea nr. 1562586665211. La data de 15 iulie 2019 pârâtul a confirmat că

notificarea reclamantului nr. 1907150846 însoțită de documentele confirmative a

fost depusă cu succes la Ghișeul unic. Deoarece, notificarea respectivă a conținut

deficiențe de ordin tehnic, ea nu a fost acceptată de pârât pentru emiterea deciziei de

înregistrare a CA „Grișina Lada” în calitate de operator de date cu caracter personal,

și s-a propus inițierea unei proceduri noi de notificare, deoarece sistemul electronic

utilizat de CNPDCP pentru depunerea notificărilor în formă electronică nu prevede

posibilitatea rectificării notificărilor deja depuse, cu greșeli. În urma lichidării

omisiunilor admise, la observațiile și recomandările CNPDCP față de notificarea

anterioară, la data de 05 august 2019 pârâtul a confirmat recepționarea notificării

2

reclamantului nr. 1565007851315 la Ghișeul unic, iar la data de 09 august 2019 a

confirmat depunerea notificării reclamantului nr. 190809CI1021 în Ghișeul unic.

La data de 28 august 2019 a informat reclamantul despre emiterea Deciziei nr.

DD-1566994084686 în baza notificării nr. 190715CI846 (prin care s-a respins

notificarea anterioară) și a Deciziei nr. DD-1566995648776 în baza notificării nr.

19080901021 (prin care s-a acceptat înregistrarea CA „Grișina Lada” în calitate de

operator de date cu caracter personal). Astfel, în cadrul procesului de notificare a

CNPDCP a sistemului de evidență gestionat de către Cabinetul Avocatului „Grișina

Lada” - „Registrul informațiilor administrate la prestarea serviciilor prevăzute de

Legea cu privire la avocatură” și înregistrarea reclamantului în calitate de operator

de date cu caracter personal, reclamantul a efectuat prima notificare la data de 04

iulie 2019. Ulterior, a fost în așteptarea răspunsului CNPDCP cu privire la acordarea

acceptului sau refuzului în înregistrare. Din motiv că la examinarea notificării au

fost depistate greșeli admise la completarea formularului electronic, reclamantul a

primit recomandările și obiecțiile respective, urmare la care a depus o nouă

notificare, dat fiind că sistemul electronic de notificare nu permite rectificări la

notificările depuse. Astfel, reclamantul a depus 2 notificări, diferite în timp, dar

identice în esență, asupra cărora au fost date decizii în aceeași dată - la 28 august

deciziei de înregistrare a CA „Grișina Lada” în calitate de operator de date cu

caracter personal. Aceasta, în opinia reclamantei, nu constituie temei pentru

constatarea nenotificării la o dată anterioară datei de 09 august 2019, deoarece ea a

fost făcută.

Prin urmare, pct. 1 a Deciziei CNPDCP nr. 309 din 21 noiembrie 2019 este

contradictoriu circumstanțelor de fapt a cauzei.

Prin hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a respins acțiunea depusă de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” împotriva

Consiliului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la

anularea actului administrativ ca fiind neîntemeiată. (f.d. 142, 145-150)

La data de 22 februarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la articolul

232 din Codul administrativ, CA „Grișina Lada”, a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar

la data de 15 aprilie 2021 a depus motivarea apelului.

Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel înaintată de către CA „Grișina Lada” și s-a menținut hotărârea din 09 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 181, 182-195)

Instanța de apel cât și instanța de fond au reținut că Cabinetul Avocatului

„Grișina Lada” a accesat date cu caracter personal ce îi vizează pe Nicolae

Gheorghiev și Svetlana Gheorghiev, stocate în Registrul bunurilor imobiliare, în

lipsa consimțământului acestora și nefiind înregistrat ca operator de date cu caracter

personal.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, în cadrul examinării cauzei nu au fost

administrate careva probe care ar demonstra că Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”

ar fi fost înregistrat în calitate de operator, că ar fi avut acordul lui Nicolae

Gheorghiev și Svetlanei Gheorghiev la accesarea datelor personale ale lor sau că ar

fi notificat personal și benevol Centrul referitor la accesarea datelor respective.

3

Instanța de apel a considerat important de a remarca că, în speță, apelantul a

accesat datele vizate în procesul acordării asistenței juridice în cadrul unui proces de

judecată, respectiv, prelucrarea datelor a avut loc pentru situațiile prevăzute de

norma art. 5 alin. (1), alin. (5) lit. b), e) din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal nr.133 din 08.07.2011, care stabilește că pentru prelucrarea datelor cu

caracter personal nu este necesar consimțământul subiectului, în cazul realizării

îndeplinirii unei obligații care îi revine operatorului conform legii și în cazul

realizării unui interes legitim al operatorului.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au notat că, legea reglementează distinct

prelucrarea datelor cu consimțământul subiectului și oblgația de notificare a

Centrului, astfel încât, existența unor circumstanțe necondiționate de

consimțământul subiectului vizat, nu exclude obligația de notificare a Centrului

înaintea fiecărei accesări de date cu caracter personal. La caz, deși CA „Grișina

Lada” nu era obligat prin lege să obțină consimțământul subiecților datelor accesate,

acesta avea obligația legală de a notifica Centrul înaintea accesării datelor din

Registrul bunurilor imobile.

Astfel, la momentul autosesizării Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal 01 iulie 2019, Cabinetul Avocatului „Grișina Lada” nu se

regăsea în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal și nu

avea notificate careva sisteme de evidență în care prelucrează date cu caracter

personal, în condițiile, în care prestarea serviciilor de asistență juridică de către un

avocat implică efectuarea operațiunilor de prelucrare a acestor date, ori CA „Grișina

Lada” a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal abia la

data de 28 august 2019, pe când la momentul accesării nu era înregistrat.

La data de 22 iulie 2021 și la 05 octombrie 2021 CA „Grișina Lada”,

reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a indicat că instanța de

apel, cât și instanța de fond nu au dat răspuns la argumentele invocate, care sunt

importante pentru soluționarea corectă a cauzei.

Deoarece, problemele ce formează fondul acțiunii au fost formulate la concret,

instanțele ierarhic inferioare au motivat soluția de respingere a acțiunii exclusiv prin

interpretări generale și contradictorii, fără a se expune asupra fondului acțiunii, ceea

se echivalează cu neexaminarea acțiunii.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se

încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ.

În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 iulie 2021.

4

La data de 22 iulie 2021 CA „Grișina Lada” a depus recurs nemotivat. (f.d.

196)

Decizia motivată a fost notificată CA „Grișina Lada” la data de 30 septembrie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la

materialele cauzei nr. DS8005401071AS. (f.d. 199)

CA „Grișina Lada” a depus recurs motivat la data de 05 octombrie 2021, fiind

respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul administrativ. (f.d. 200-

205)

La data de 19 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

lui Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal copia recursului

declarat de către CA „Grișina Lada”. (f.d. 208)

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Cabinetul Avocatului

„Grișina Lada”, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

5

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”,

reprezentată de avocatul Valentin Fediuc.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Cabinetul Avocatului „Grișina Lada”, reprezentată de

avocatul Valentin Fediuc, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6