2rac-146/22 — constatarea nulitatii contrcatului de ipoteca radierea ipotecii si a dreptului de proprietate

2rac-146/22 — constatarea nulitatii contrcatului de ipoteca radierea ipotecii si a dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-146/22

2-16172818-01-2rac-05072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. A. Cucerescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea

pe Acțiuni „CIMS-73”, reprezentată de avocatul Mihail Balaban și Societatea cu

Răspundere Limitată „Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Proprietății Publice

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Splendorix”, a Societății cu Răspundere

Limitată „Josan Prim”, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „CIMS-73”,

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la radierea dreptului de

proprietate, constatarea nulității contractului de ipotecă, radierea ipotecii instituite și

radierea interdicției instituite în temeiul preavizului dreptului de gaj,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Splendorix” și a fost

menținută hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 17 iunie 2016, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Splendorix” și a

Societății cu Răspundere Limitată „Josan Prim”, intervenient accesoriu Societatea pe

Acțiuni „CIMS-73” și Întreprinderea de Stat „Cadastru” cu privire la constatarea

nulității contractului de ipotecă, radierea din Registrul bunurilor imobile a ipotecii

instituite în temeiul contractului de ipotecă, radierea din Registrul bunurilor imobile a

interdicției instituie în temeiul preavizului de exercitare a dreptului de gaj.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, Ministerul Agriculturii și Industriei

Alimentare este fondatorul SA „CIMS-73” și administrează 36,78 % din acțiunile

acesteia, iar drepturile de acționar rezultă din contractul nr. 1/06 din 03 august 2015 de

1

cesiune a exercitării drepturilor de acționar și de administrare a SA „CIMS-73”,

încheiat cu Agenția Proprietății Publice.

Reclamantul a mai notat că, din Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 945 din

20.08.2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 121-XVI din 04 mai 2007

privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Lista bunurilor proprietate de

stat supuse privatizării, nr. de ordine 11), la fel rezultă că Ministerul Agriculturii și

Industriei Alimentare este fondator și acționar al SA „CIMS-73”.

A comunicat că, la data de 17 februarie 2009, SRL „Splendorix” a înaintat o

acțiune împotriva SA „CIMS-73” cu privire la încasarea datoriei în mărime de 790 000

lei.

Reclamantul a precizat că, ulterior, în scopul stingerii datoriei de 790 000 lei, în

cadrul procesului de judecată, SA „CIMS-73” a încheiat cu SRL „Splendorix”

tranzacție de împăcare, prin care a transmis către acesta dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău, cu nr. cadastrale: xxxxx,

xxxxx și xxxxx.

A susținut că, prin încheierea din 18 iunie 2009 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție, tranzacția de împăcare a fost încuviințată, iar în temeiul acesteia, în

Registrul bunurilor imobile a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunurilor

imobile respective.

Ulterior, prin decizia din 08 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, încheierea

din 18 iunie 2009 a fost casată, fiind dispusă radierea tuturor înscrierilor făcute în

Registrul bunurilor imobile în baza acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în alt

complet de judecători.

Reclamantul a concretizat că, la 17 aprilie 2013, cererea de chemare în judecată

depusă de SRL „Splendorix” împotriva SA „CIMS-73” a fost scoasă de pe rol, iar o

altă acțiune nu a mai fost înaintată.

A subliniat că, cu toate acestea, în Registrul bunurilor imobile nu a fost radiat

dreptul de proprietate al SRL „Splendorix” asupra bunurilor imobile menționate.

Mai mult ca atât, după emiterea deciziei din 08 noiembrie 2012 a Curții de Apel

Chișinău, SRL „Splendorix” a grevat imobilele cu ipotecă, înscrierile în Registrul

bunurilor imobile fiind făcute în temeiul contractului de ipotecă nr. 885 din 26 februarie

2013.

Reclamantul a notat că, ipoteca respectivă a fost instituită în favoarea SRL „Josan

Prim”, care la rândul său și-a exercitat dreptul la gaj, iar în rezultat, la 18 martie 2015,

în Registrul bunurilor imobile au fost instituite interdicții în privința bunurilor imobile

din speță.

Consideră că, ținând cont de faptul că încheierea din 18 iunie 2009 a Judecătoriei

Economice de Circumscripție a fost casată prin decizia din 08 noiembrie 2012 a Curții

de Apel Chișinău, rezultă că SRL „Splendorix” ilegal a grevat cu ipotecă bunurile

imobile cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx, care nu-i aparțineau.

Reclamantul a notat că, fără a avea un mandat expres în acest sens, SRL

„Splendorix” a încheiat un act de dispoziție în privința bunurilor imobile menționate.

A mai indicat că, Ministerul, prin scrisoarea nr. 07-2/363 din 15 iulie 2015 a

solicitat Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău să radieze din Registrul bunurilor

imobile dreptul de proprietate al SRL „Splendorix” asupra bunurilor imobile cu nr.

2

cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx și să înscrie dreptul de proprietate asupra acestora

în favoarea SA „CIMS-73”, anexând copia autentificată a deciziei din 08 noiembrie

2012 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată încheierea din 18 iunie 2009 a

Judecătoriei Economice de Circumscripție.

Reclamantul a relevat că, prin scrisoarea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău

nr. 01- 10/607 din 06 august 2015, solicitarea a fost respinsă, fiind invocat faptul că

serviciile solicitate se prestează contra plată, iar la cerere trebuie să fie anexată

hotărârea instanței de judecată care să prevadă radierea dreptului de proprietate și a

grevărilor cu ipotecă asupra acestor bunuri imobile, cu mențiunea că hotărârea este

definitivă și irevocabilă.

A invocat că, refuzul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău a constituit un motiv

în plus pentru intentarea acțiunii respective, or, este unul nejustificat, deoarece decizia

din 08 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată încheierea din

18 iunie 2009 a Judecătoriei Economice de Circumscripție a fost emisă în ordine de

recurs, iar potrivit art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din

momentul emiterii.

Reclamantul au mai atras atenția asupra faptului că, prin scrisoarea expediată cu

aviz recomandat nr. 06-3/329 din 02 iunie 2016, Ministerul a somat SRL „Splendorix”

și SRL „Josan Prim” să se abțină de la încheierea oricăror acte de dispoziție asupra

bunurilor imobile menționate, de altfel se va considera că acestea au acționat cu rea

credință.

A solicitat reclamantul constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă nr.

885 din 26 februarie 2013 încheiat între SRL „Splendorix” și SRL „Josan Prim”, în

temeiul căruia s-au ipotecat bunurile imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău,

cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx. Radierea din Registrul bunurilor imobile a

ipotecii instituite în temeiul contractului de ipotecă nr. 885 din 26 februarie 2013.

Radierea din Registrul bunurilor imobile a interdicției instituite în temeiul preavizului

de exercitare a dreptului de gaj al SRL „Josan Prim” în privința bunurilor imobile

amplasate în or. Codru, mun. Chișinău, cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx.

La 07 februarie 2017, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare,

suplimentar la cerințele înaintate în cererea de chemare în judecată a solicitat radierea

din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al SRL „Splendorix” asupra

bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău cu nr. cadastrale xxxxx,

xxxxx și xxxxx.

Prin cererea din 28 februarie 2018, Agenția Proprietății Publice a solicitat să fie

atrasă în calitate de coreclamant.

La 29 martie 2018, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și

Agenția Proprietății Publice au depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând:

radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al SRL „Splendorix”

asupra bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău cu nr. cadastrale

xxxxx, xxxxx și xxxxx; constatarea nulității absolute a Contractului de ipotecă nr. 885

din 26 februarie 2013 încheiat între SRL „Splendorix” și SRL „Josan Prim” în temeiul

căruia s-au ipotecat bunurile imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău cu nr.

cadastrale xxxxx, xxxxx și xxxxx; radierea din Registrul bunurilor imobile a ipotecii

3

instituite în temeiul Contractului de ipotecă nr. 885 din 26 februarie 2013 în privința

bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău cu nr. cadastrale xxxxx,

xxxxx și xxxxx; radierea din Registrul bunurilor imobile a interdicției instituite în

temeiul Preavizului de exercitare a dreptului de gaj al SRL „Josan Prim” în privința

bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău cu nr. cadastrale xxxxx,

xxxxx și xxxxx.

Prin hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis

integral acțiunea. S-a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al

SRL „Splendorix” asupra bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău, cu

nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx. S-a anulat contractul de ipotecă nr. 885 din 26

februarie 2013 încheiat între SRL „Splendorix” și SRL „Josan Prim”, în temeiul căruia

s-au ipotecat bunurile imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău, cu nr. cadastrale:

xxxxx, xxxxx și xxxxx. S-a radiat din Registrul bunurilor imobile ipoteca instituită în

temeiul contractului de ipotecă nr. 885 din 26 februarie 2013 în privința bunurilor

imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău, cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx și

xxxxx. S-a radiat din Registrul bunurilor imobile preavizul de exercitare al dreptului

de gaj al SRL „Josan Prim” în privința bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun.

Chișinău, cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx.

Instanța de fond a stabilit că, SRL „Splendorix” a dobândit dreptul de proprietate

asupra bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău, cu nr. cadastrale:

xxxxx, xxxxx și xxxxx, în temeiul unui act judecătoresc care a fost casat, astfel ultima

nu putea garanta executarea obligațiilor contractuale de împrumut prin gajarea

bunurilor respective.

S-a reținut că, niciunul dintre pârâți nu a negat că bunurile imobile litigioase au

intrat în circuitul civil în baza unu act judecătoresc casat, însă ultimii au invocat că sunt

dobânditori de bună credință, precum și faptul că acțiunea este prescrisă, iar bunurilor

nu pot fi revendicate din posesia pârâtului care le deține.

Instanța de fond a menționat că pârâții nu au prezentat probe care să confirme că

sunt proprietari de bună credință, or, înscrisurile dosarului confirmă în mod cert că

bunurile litigioase au intrat în circuitul civil în mod ilicit, iar pârâții nu pot invoca buna

credință pentru a înlătura incidența dispozițiilor nulității absolute.

Respectiva concluzie derivă din aceea că, conform deciziei din 08 noiembrie 2012

a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus radierea dreptului de proprietate și folosință al

SRL „Splendorix” asupra bunurilor imobile litigioase, înregistrat în baza încheierii din

18 iunie 2009 a Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău, astfel, aceste

bunuri nu putea fi gajate, or, prin decizia 08 noiembrie 2012, părțile care au încheiat

tranzacția de împăcare la data de 05 iunie 2009, au revenit la poziția inițială.

Reieșind din cele expuse, instanța de fond a concluzionat despre necesitatea

expunerii și asupra efectelor nulității contractului de gaj, care generează de drept asupra

radierii din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în temeiul încheierii din

18 iunie 2009 a Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău, precum și a

înscrierilor efectuate în temeiul contractului de gaj litigios, încheiat la 26 februarie

2013 între SRL „Splendorix” și SRL „Josan Prim”, or, conform art. 495 lit. e) din Codul

civil, dreptul de gaj încetează în cazul situațiilor prevăzute de legislație, cum ar fi

declararea nulității contractului de gaj. În acest caz, gajul încetează cu efect retroactiv

4

în conformitate cu art. 219 din Codul civil, iar creditorul este în drept să pretindă

repararea prejudiciului.

La 01 iulie 2019, SRL „Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a

depus cerere de apel nemotivată, iar la 07 noiembrie 2019 a depus cerere de apel

motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

La 01 iulie 2019, SA „CIMS-73”, reprezentată de avocatul Mihail Balaban a

depus cerere de apel nemotivată, iar 11 noiembrie 2019 a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

La 01 iulie 2019, SRL „Josan Prim”, a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii primei

instanțe.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au restituit

apelurile declarate de SRL „Josan Prim” și SA „CIMS-73”, din motiv că nu au

îndeplinit indicațiile instanței de apel din încheierea din 11 septembrie 2019.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2019, s-a acceptat spre examinare apelul declarat

de SRL „Splendorix”.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de SRL „Splendorix” și s-a menținut hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond

referitor la admiterea acțiunii.

S-a reținut că, actele cauzei denotă cu certitudine că la data semnării contractului

de ipotecă SRL „Splendorix” nu era proprietar al bunurilor imobile amplasate în or.

Codru, mun. Chișinău, cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx.

În condițiile în care SRL „Splendorix” nu dispunea de dreptul de posesiune, de

folosință și dispoziție asupra bunurilor cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx și xxxxx, ultima

nu avea dreptul să instituie ipoteca în favoarea SRL „Josan Prim”.

La rândul său, această încălcare denotă încălcarea normelor imperative ale legii

la semnarea contractului din 26 februarie 2013, întrucât nimeni nu poate transmite mai

multe drepturi decât le are el însuși.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile referitor la aceea că termenul de

înaintare a acțiunii a fost depășit cu 3 ani și 2 luni, or, la caz sunt întrunite condițiile

pentru nulitatea absolută a contractului de ipotecă nr. 885 din 26 februarie 2013, iar

potrivit art. 217 alin. (3) din Codul civil, acțiunea în constatarea nulității absolute este

imprescriptibilă.

Totodată, au fost respinse argumentele referitoare la omiterea termenului de

adresare în instanța de contencios de către intimat, în ceea ce privește solicitările

privind radierea datelor din Registrul bunurilor imobile, în acest sens instanța de apel

argumentând că, admiterea acestor solicitări a avut loc drept urmare a anulării actului

juridic inițial, și anume contractul de ipotecă, care atrage și anularea actelor

subsecvente, datorită legăturii lor juridice.

În ceea ce privește argumentul, precum că cererea este semnată sau este depusă

5

de o persoană neîmputernicită, instanța de apel a relevat că, potrivit contractului de

cesiune nr. 1/06 din 03 august 2015, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului a preluat de la Agenția Proprietății Publice exercitarea dreptului de acționar,

inclusiv a obligațiilor și drepturilor de reprezentare a statului și de administrare a

proprietății de stat în SA „CIMS-73”.

Prin urmare, dreptul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

de înainta cererea de chemare în judecată este fundamentat pe atribuțiile și

împuternicirile legale dobândite în temeiul contractului nr. 01/06 din 03 august 2015,

mai ales că Agenția Proprietății Publice este parte și deține în proces calitatea

procesuală de coreclamant.

Încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au restituit

apelurile declarate de SRL „Josan Prim” și SA „CIMS-73”, din motiv că nu au

îndeplinit indicațiile instanței de apel din încheierea din 11 septembrie 2019, a fost

contestată cu recurs, iar prin decizia din 17 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a

admis recursul declarat de SA „CIMS-73” și a casat încheierea din 28 noiembrie 2019.

Prin încheierea din 24 iulie 2020, Curtea de Apel Chișinău a acceptat spre

examinare apelul declarat de SA „CIMS-73”, iar la data de 31 ianuarie 2022, SRL

„Splendorix” a depus cerere de alăturare la apelul declarat de SA „CIMS-73”.

Prin încheierea din 31 mai 2022, Curtea de Apel Chișinău a încetat procedura în

apel la cererea de apel declarată de SA „CIMS-73” și la cererea de alăturare la apel

depusă de SRL „Splendorix”.

La 09 iunie 2020, SA „CIMS-73”, reprezentată de avocatul Mihail Balaban a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei civile la rejudecare în aceeași

instanță, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului recurenta a indicat că, prin abuzurile instanței de apel

vădit au fost încălcat dreptul SA „CIMS-73” la apel și la recurs, or, instanța urma să

remită recursul înaintat la Curtea Supremă de Justiție și ulterior, după pronunțare,

instanța de apel urma să se pronunțe asupra litigiului dat.

A menționat că, instanța de apel a ignorat prevederile legale, precum și recursul

declarat de SA „CIMS-73” și a emis decizia fără a examina toate circumstanțele

invocate de către apelanți.

Recurenta a precizat că, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului și Agenția Proprietății Publice au înaintat acțiunea civilă în calitate de

autoritate care gestionează acțiunile statului (36,785%-70622 acțiuni) în SA.

Prin urmare, având în vedere că acțiunea dată a fost înaintată de un acționar al SA

„CIMS-73”, reprezentând interesele acesteia, denotă că ceilalți acționari urmau la fel

să fie înștiințați despre examinarea litigiului dat și posibilitatea intervenirii în calitate

de coreclamant, ori, un pachet important de acțiuni în cadrul SA „CIMS-73” îl deține

și SA „Companie Feduciară a Feroviarilor” (27,04%-51916 acțiuni) și SRL „Europa

Trust” (25,14-25,14 acțiuni).

La 20 iulie 2020, SRL „Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei încheieri de scoatere de pe rol a acțiunii.

6

În motivarea recursului recurenta a indicat că, în contractul nr. 1/06 din 03 august

2015 nu este prevăzut expres dreptul de a semna și înainta cereri în instanța de judecată,

respectiv Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu a fost în drept să înainteze

acțiunea civilă, neavând împuternicirile legale.

Consideră că instanța de apel eronat și neîntemeiat a constatat, precum că SRL

„Splendorix” nu era în drept să încheie un astfel de contract, deoarece ultima nu era

proprietarul bunurilor date, or, la data încheierii contractului de ipotecă, SRL

„Splendorix”, conform datelor din Registrul bunurilor imobile figura ca proprietar al

acestor bunuri.

Recurenta a susținut că, nu este clar cum instanța de apel a constatat că SRL

„Splendorix” nu a fost proprietar din cauza anulării actului de dispoziție judecătoresc

care a stat la baza înregistrării dreptului de proprietate, în acest context precizând că

anularea actului judecătoresc care a stat la baza înregistrării în Registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate al SRL „Splendorix” nu presupune anularea dreptului

de proprietate, atâta timp cât nu a avut loc procedura legală de întoarcere a executării.

Mai mult, a specificat că executarea deciziei din 08 noiembrie 2012 nu a avut loc,

iar în consecință datele din Registrul bunurilor imobile nu au fost modificate, ceea ce

denotă că proprietar al bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău, cu nr.

cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx a fost și este SRL „Splendorix”.

Recurenta a mai invocat că, instanța de apel nu a luat în considerație faptul că prin

decizia irevocabilă din 08 noiembrie 2012 s-a dispus admiterea recursului declarat de

Constantin Struț asupra încheierii de respingere a cererii de revizuire, s-a dispus

atragerea acestuia în calitate de intervenient accesoriu în procesul de judecată intentat

de SRL „Splendorix” împotriva SA „CIMS-73” privind încasarea datoriei, având în

vedere că Constantin Struț este membrul ÎP „Poiana Constructorilor” care folosește

terenul cu suprafața de 2,0967 ha, teren ce aparține autorității publice locale, Consiliul

or. Codru.

Astfel, recurenta a subliniat că anularea actului de dispoziție se referă în partea ce

ține de terenul cu suprafața de 2,0967 ha, iar cu privire la bunurile imobile cu nr.

cadastrale: xxxxx, xxxxx și xxxxx, instanța de recurs nu face referire, mai mult ca atât

nu au fost invocate careva pretenții în privința bunurilor date.

Prin notificarea din 11 iulie 2022 și 18 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței (f. d. 147, 158, Vol III).

Referințe nu au fost depuse.

La 05 decembrie 2022 SRL „Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 31 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin decizia din 21 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de SRL „Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, și a

fost menținută încheierea din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

7

participanților la proces, copia deciziei contestate la 04 mai 2020, prin intermediul

oficiului poștal (f.d. 179, Vol II), însă lipsește dovada recepționării acesteia.

Astfel, recursurile declarate la 09 iunie 2022 și 20 iulie 2020 sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

Cu privire la recursul declarat de SRL „Splendorix”, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, în conformitate cu art. 432 din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Splendorix”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

8

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

și SRL „Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În privința recursului declarat de SA „CIMS-73”, reprezentată de avocatul Mihail

Balaban, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că aceasta nu este în drept să-l declare, din următoarele

considerente.

Conform art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

În conformitate cu art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au

folosit calea apelului prevăzută de lege.

Iar potrivit art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs:

a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Din suportul prezent la actele cauzei se atestă faptul că, prin decizia din 21

decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de SRL

„Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan și a fost menținută încheierea

din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost încetată procedura în apel

la cererea de apel declarată de SA „CIMS-73” și la cererea de alăturare la apel depusă

de SRL „Splendorix”.

Prin urmare, SA „CIMS-73”, reprezentată de avocatul Mihail Balaban nu-și

poate exercita dreptul legal de a ataca în ordine de recurs decizia din 21 ianuarie 2020

a Curții de Apel Chișinău, or, procedura de apel inițiată la cererea de apel, depusă de

SA „CIMS-73” a fost încetată.

Astfel, SA „CIMS-73” a pierdut în consecință dreptul de a ataca cu recurs decizia

instanței de apel.

9

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene

a Drepturilor Omului speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din 11 ianuarie

2005, prin care un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare a neepuizării

căilor interne de atac și anume, neexercitarea de către reclamanți din culpa lor a căii de

atac apelul.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de SA „CIMS-73”, reprezentată de avocatul Mihail

Balaban și SRL „Splendorix”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Societatea pe Acțiuni „CIMS-73”, reprezentată de

avocatul Mihail Balaban și Societatea cu Răspundere Limitată „Splendorix”,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

10