ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.12.2022

2rc-146/22 — Radierea dreptului de proprietate

HOTĂRÂRE
21.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Radierea dreptului de proprietate
Temei legal
Temeiurile încetării procedurii în apel. Împuternicirile persoanei.
Citează această cauză
2rc-146/22 — Radierea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rc-146/22 (2-16172818-01-2rc-08122022)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – A. Cucerescu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând cererea de recurs înaintată de SRL „SPLENDORIX”, prin

intermediul avocatului Leșan Nicolae,

în cauza civilă la cererea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului, Agenției Proprietății Publice împotriva SRL „SPLENDORIX”, SRL

„JOSAN PRIM”, intervenient accesoriu SA „CIMS-73”, IP „Agenția Servicii

Publice” cu privire la radierea dreptului de proprietate, anularea contractului de

ipotecă, radierea ipotecii instituite, radierea interdicției instituite în temeiul

preavizului dreptului de gaj,

împotriva încheierii din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

a fost încetată procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de SA „CIMS-73”

și la cererea de alăturare la apel depusă de SRL „SPLENDORIX”, împotriva

hotărârii din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art.

374 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură civilă,

c o n s t a t ă:

La 17 iunie 2016, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „SPLENDORIX”, SRL

„JOSAN PRIM”, intervenient accesoriu SA „CIMS-73”, IP „Agenția Servicii

Publice” cu privire la radierea dreptului de proprietate, anularea contractului de

ipotecă, radierea ipotecii instituite, radierea interdicției instituite în temeiul

preavizului dreptului de gaj.

Astfel, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a solicitat

constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă nr. 885 din 26 februarie 2013,

încheiat între SRL „SPLENDORIX” și SRL „JOSAN PRIM”, în temeiul căruia s-

au ipotecat bunurile imobile amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, nr. cadastrale

1

0131126068.01, 0121126068.02, 0131126068.03; radierea din Registrul bunurilor

imobile a ipotecii instituite în temeiul contractului de ipotecă; radierea din Registrul

bunurilor imobile a interdicției instituite în temeiul Preavizului de exercitare a

dreptului de gaj al SRL „JOSAN PRIM” în privința bunurilor imobile amplasate în

or. Codru, mun. Chișinău, nr. cadastrale 0131126068.01, 0121126068.02,

0131126068.03; radierea dreptului de proprietate al SRL „SPLENDORIX” asupra

bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Proprietății Publice; s-a radiat din

Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al SRL „SPLENDORIX” asupra

bunurilor imobile amplasate în or. Codru, mun. Chișinău cu număr cadastral

0131126068.01, 0131126068.02, 0131126068.03; s-a anulat contractul de ipotecă

nr.885 din 26 februarie 2013, încheiat între SRL „SPLENDORIX” și SRL „JOSAN

PRIM”, în temeiul căruia s-au ipotecat bunurile imobile amplasate în or. Codru mun.

Chișinău cu număr cadastral 0131126068.01, 0131126068.02, 10131126068.03; s-a

radiat din Registrul bunurilor imobile ipoteca instituită în temeiul contractului de

ipotecă nr.885 din 26 februarie 2013 în privința bunurilor imobile amplasate în or.

Codru, mun. Chișinău cu număr cadastral 0131126068.01, 0131126068.02,

0131126068.03; s-a radiat din Registrul bunurilor imobile preavizul de exercitare a

dreptului de gaj al SRL „JOSAN PRIM” în privința bunurilor imobile amplasate în

or. Codru, mun. Chișinău cu număr cadastral 0131126068.01, 0131126068.02,

0131126068.03.

La 01 iulie 2019, reprezentantul SA „CIMS-73”, avocatul Balaban Mihail, a

declarat apel împotriva hotărârii respective, solicitând casarea acesteia și emiterea

unei hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Proprietății Publice.

Prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii

de apel motivate și a bonurilor de plată a taxei de stat în sumă de 5595,75 lei, fiindu-

i acordat un termen de 10 zile, din momentul recepționării încheierii, iar prin

încheierea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de

apel depusă de SA „CIMS-73”, din motiv că nu a înlăturat neajunsurile menționate

în încheierea din 11 septembrie 2019.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SRL „SPLENDORIX” și menținută hotărârea din 30 mai 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 20 ianuarie 2020, SA „CIMS-73”, reprezentată de avocatul Mihail Balaban,

a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 28 noiembrie 2019 a Curții de

Apel și prin decizia Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 17 iunie 2020, s-a admis recursul declarat de SA „CIMS-

73”, reprezentată de avocatul Balaban Mihail, s-a casat încheierea din 28 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, în partea restituirii cererii de apel depusă de SA

„CIMS-73”, și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza

de primire spre examinare a cererii de apel.

Prin încheierea din 24 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a acceptat în

procedură cererea de apel depusă de SA „CIMS-73.

2

La 31 ianuarie 2022, SRL „SPLENDORIX”, prin intermediul avocatului Leșan

Nicolae, a depus o cerere de alăturare la apelul declarat de SA „CIMS-73.

Prin încheierea din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost încetată

procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de SA „CIMS-73” și la cererea

de alăturare la apel depusă de SRL „SPLENDORIX”, împotriva hotărârii din 30 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 374 alin. (4) lit. b) din

Codul de procedură civilă.

La 05 decembrie 2022, SRL „SPLENDORIX”, prin intermediul avocatului

Leșan Nicolae, a declarat recurs împotriva încheierii din 31 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și restituirea cauzei în instanța

de apel spre examinare.

În motivarea recursului, s-a indicat faptul că încheierea instanței este

neîntemeiată, or aceasta îngrădește dreptul recurentei de acces la justiție. Astfel,

potrivit recurentei, încheierea instanței de apel de încetare a procedurii de apel

decade recurenta de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate prin hotărârea

primei instanțe.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL

„SPLENDORIX”, prin intermediul avocatului Leșan Nicolae, este neîntemeiat și

necesită a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 31 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată participanților la proces la 23 iunie 2022 (f.d. 112, vol.

III), însă la materialele cauzei nu sunt anexate înscrisuri care să demonstreze

momentul recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, ținând cont de faptul că

cererea de recurs a fost înregistrată la 05 decembrie 2022, iar potrivit cererii de

recurs și mențiunii de la f.d. 183, vol. III, avocatul Leșan Nicolae a luat cunoștință

de încheierea contestată la 02 decembrie 2022, Colegiul constată că recursul a fost

declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 31 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost încetată procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de SA

„CIMS-73” și la cererea de alăturare la apel depusă de SRL „SPLENDORIX”,

împotriva hotărârii din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

temeiul art. 374 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură civilă.

3

În conformitate cu prevederile art. 374 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură

civilă, după primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la

cerere dacă instanța de apel constată că cererea de apel a fost depusă de o persoană

care nu este în drept să declare apel.

Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că cererea de apel depusă la 01

iulie 2019 de SA „CIMS-73” împotriva hotărârii judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 30 mai 2019, a fost semnată de avocatul Balaban Mihail, în baza

mandatului avocațional semnat de administratorul SA „CIMS-73”, Bacuta Galina.

Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și

al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt

documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de

judecată. Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului

asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e)

denumirea ,,MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și

data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i)

numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura avocatului,

certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului;

numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Potrivit pct. 8 din Hotărârea menționată, împuternicirile avocatului și ale

avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură

civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura

întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o

procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul

,,Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului.

Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile

doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Potrivit art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de

a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de

a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta

un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura

eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Potrivit scrisorii Agenției Servicii Publice nr. 05/01-02-535 din 06 decembrie

2021 (f.d. 84, vol. III), SA „CIMS-73” a fost radiată di Registrul de stat al

persoanelor juridice la 01 iulie 2019 ca persoană juridică inactivă.

4

Astfel, la data depunerii cererii de apel, avocatul Balaban Mihail nu dispunea de

împuternicirile speciale de a ataca hotărârea judecătorească, deoarece odată cu

încetarea împuternicirilor administratorului SA „CIMS-73”, au încetat și

împuternicirile date avocatului de către acesta, în calitate de reprezentant al

persoanei juridice. Respectiv, Colegiul consideră corectă soluția instanței de apel de

încetare a procedurii în apel inițiată la cererea de apel depusă de SA „CIMS-73”.

Cu privire la soarta cererii de alăturare la apel, depusă de SRL

„SPLENDORIX”, prin intermediul avocatului Leșan Nicolae, instanța de recurs

reține prevederile art. 361 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia

coparticipanții (coreclamanții, copârâții) și intervenienții care participă în proces din

partea apelantului se pot alătura la apel, dacă pretențiile lor coincid cu pretențiile

apelantului, prezentând o cerere scrisă. Pentru cererea de alăturare la apel nu se

plătește taxă de stat. În cazul în care pretențiile apelantului nu coincid cu pretențiile

alăturatului, acesta din urmă este în drept să depună apel după regulile generale,

plătind taxă de stat. Dacă apelantul principal își retrage apelul sau cererii de apel nu

i se dă curs, sau cererea a fost restituită, sau există alte motive care exclud

soluționarea fondului, alăturarea la apel prevăzută la alin. (1) produce efecte

juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel și persoana

alăturată a plătit taxă de stat.

Potrivit cererii de recurs, recurenta SRL „SPLENDORIX” a invocat încălcarea

dreptului de acces la justiție de către instanța de apel.

Colegiul reiterează, că dreptul de acces la un tribunal constituie un element

inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot.

Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt

pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea

pe care o deține partea și cea cu care este învestită instanța prin lege, în scopul de a

exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite

aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că SRL „SPLENDORIX” nu a

fost limitată în exercitarea căii de atac împotriva hotărârii primei instanțe.

Astfel, la 01 iulie 2019, SRL „SPLENDORIX” a contestat cu apel hotărârea

din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar prin decizia din 21

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de SRL

„SPLENDORIX” și menținută hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani.

În așa mod, se constată cu certitudine faptul că SRL „SPLENDORIX” a

beneficiat de dreptul său, a contestat hotărârea primei instanțe și s-a bucurat de

examinarea în fond a cererii sale de apel.

5

Cu referire la cererea SRL „SPLENDORIX” de alăturare la apelul declarat de

SA „CIMS-73”, Colegiul reiterează că alăturarea la apel produce efecte juridice în

cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel și persoana alăturată a plătit

taxă de stat. Potrivit materialelor cauzei, cererea de alăturare la apel a fost

înregistrată la 31 ianuarie 2022, adică cu peste 2 ani și 6 luni după declararea apelului

de către SA „CIMS-73” și nu se atestă achitarea taxei de stat de către SRL

Respectiv, Colegiul susține concluzia instanței de apel cu privire la existența

motivelor care exclud soluționarea fondului și neîntrunirea în situația din speță a

condițiilor pentru depunerea de către SRL „SPLENDORIX” a cererii privind

alăturarea la apel.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul

vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de SRL „SPLENDORIX”, prin intermediul avocatului Leșan Nicolae, împotriva

încheierii din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de

discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de SRL „SPLENDORIX”, prin intermediul

avocatului Leșan Nicolae.

Se menține încheierea din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în pricina

civilă la cererea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului,

Agenției Proprietății Publice împotriva SRL „SPLENDORIX”, SRL „JOSAN

PRIM”, intervenient accesoriu SA „CIMS-73”, IP „Agenția Servicii Publice” cu

privire la radierea dreptului de proprietate, anularea contractului de ipotecă, radierea

ipotecii instituite, radierea interdicției instituite în temeiul preavizului dreptului de

gaj.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

4 cauze
Sursă