2rac-263/21 — constatarea nulității contractului de investiții a capitalului și a contractului de colaborare economică, obligarea radierii interdicției asupra bunului imobil și obligarea eliberării încăperilor

2rac-263/21 — constatarea nulității contractului de investiții a capitalului și a contractului de colaborare economică, obligarea radierii interdicției asupra bunului imobil și obligarea eliberării încăperilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rac-263/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată „Gladnes”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul raional

Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Gladnes” și Întreprinderii Municipale „Asociația Raională de Producție și

Prestări Servicii Strășeni”, în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Agenția

Servicii Publice, cu privire la constatarea nulității contractului de investiții a capitalului

și a contractului de colaborare economică, obligarea radierii interdicției asupra bunului

imobil și obligarea eliberării încăperilor,

împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Gladnes” și a fost

menținută hotărârea din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

constată:

La data de 13 iunie 2018, Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui

raionului Strășeni au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Gladnes” și

ÎM „Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni”, în proces de

insolvabilitate, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, cu privire la constatarea

nulității contractului de investiții a capitalului și a contractului de colaborare economică,

obligarea radierii interdicției asupra bunului imobil și obligarea eliberării încăperilor.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că la 02 iunie 2007, ÎM,, Asociația

Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni” și SRL „Gladnes” au încheiat

contractul nr.1-INV de investire a capitalului în reparația și pregătirea pentru exploatare

a încăperilor.

1

Au indicat că în baza acestui contract, SRL ,,Gladnes” s-a obligat să investească

suma de până la 240 000 de lei în reparația capitală și pregătirea pentru exploatare a

încăperilor care se află în gestiunea ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări

Servicii Strășeni”.

Au menționat că ulterior, între ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări

Servicii Strășeni” și SRL ,,Gladnes” a fost încheiat contractul cu privire la colaborarea

economică nr. 2-INV din 15 octombrie 2008, în temeiul căruia părțile urmau să

folosească încăperile existente pregătite pentru exploatare și transmiterea lor în arendă,

persoanelor fizice și juridice.

Conform pct. 2.2 din contractul cu privire la colaborarea economică nr. 2-INV

din 15 octombrie 2008, ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii

Strășeni” se obligă (angajează) să prezinte încăperile existente de producere pentru

exploatarea lor prin darea în arendă, să perceapă plata de arendă de la arendatori și să îi

transfere partenerului SRL ,,Gladnes” partea ce i se cuvine din plata pentru arendă, iar,

acesta urmează să participe la transmiterea încăperilor în arendă, să stabilească prețuri

de arendă de comun acord, să administreze starea tehnică a încăperilor pe parcursul

exploatării de către arendatori și să participe la procesul de primire-predare a

încăperilor.

Reclamanții au notat că, în contractul de investire a capitalului nr.1-INV din

02 iulie 2007, este stipulat că investițiile se fac în încăperile ce aparțin cu drept de

proprietate ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni”, fără însă

a fi specificat în care bun imobil au fost făcute investițiile și care încăpere urmează să

fie transmisă în arendă. Prin urmare, consideră că aceste contracte conțin erori

considerabile, așa cum au fost încheiate pentru investirea unor mijloace financiare în

niște încăperi nedeterminate.

Au afirmat că, contractele menționate nu au valoare juridică, deoarece ÎM

,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni” nu a avut și nici nu are

în proprietate bunurile imobile aflate în litigiu, doar a deținut anterior dreptul de

gestiune economică asupra acestor imobile. Din circumstanțele de fapt, reiese că

presupusele investiții au fost făcute în imobilul cu numărul cadastral XXXXX, situat pe

strada Ștefan cel Mare nr. 109 din orașul Strășeni, asupra căruia este aplicată interdicție,

fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Au susținut că în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 521 din data de 24 aprilie 2002

cu privire la transmiterea obiectivelor de deservire socială în proprietatea publică a

unităților administrativ-teritoriale, ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări

Servicii Strășeni” a fost transmisă din proprietatea statului în proprietatea Consiliului

raional Strășeni. Astfel, prin decizia Consiliului raional Strășeni nr. 03/07.1 din 25 iulie

2003 a fost acceptată transmiterea cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea

Consiliului raional Strășeni a ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii

Strășeni”.

Prin urmare, rezultă că dreptul de proprietate asupra imobilului cu numărul

cadastral XXXXX, situat pe strada Ștefan cel Mare nr. 109 din orașul Strășeni, aparține

2

Consiliului raional Strășeni, iar, ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări

Servicii Strășeni” nu avea dreptul să încheie și să semneze asemenea acte juridice

translative de proprietate.

Au solicitat constatarea nulității contractului de investiție a capitalului nr. 1-INV

din 02 iulie 2007 și a contractului de colaborare economică nr. 2-INV din 15 octombrie

2008, obligarea Agenției Servicii Publice de a radia interdicția asupra bunului imobil

cu numărul cadastral XXXXX și obligarea pârâtei de a elibera încăperile, inclusiv

teritoriul aferent construcției, pentru a nu crea obstacole în folosirea bunului de către

proprietar.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a

fost admisă acțiunea depusă de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui

raionului Strășeni și au fost declarate nule contractul de investiție a capitalului nr.1-INV

din 02 iulie 2007 și contractul de colaborare economică nr. 2-INV din 15 octombrie

2008, încheiate între ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni”

în proces de insolvabilitate și SRL „Gladnes” cu aducerea părților la poziția inițială.

S-a obligat pârâtul SRL ,, Gladnes” să elibereze spațiile (clădiri și șoproane) și terenul

aferent transmise în posesie și folosință în baza contractului de investiție a capitalului

nr.1-INV din data de 02 iulie 2007 și a contractului de colaborare economică nr. 2-INV

din data de 15 octombrie 2008. S-a obligat pârâtul SRL ,,Gladnes” să nu creeze

obstacole reclamanților Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului

Strășeni, în administrarea spațiilor (clădiri și șoproane) transmise la balanță în bază

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 521 din data de 24 aprilie 2002. S-a radiat

(ridicat) interdicția asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX, situat pe

strada Ștefan cel Mare și Sfânt nr.109, Strășeni. S-a încasat în mod solidar din contul

ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni”, în proces de

insolvabilitate și SRL ,, Gladnes” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 de

lei.

La 23 septembrie 2019 administratorul SRL „Gladnes”, Nestor Mihail a declarat

apel împotriva hotărârii din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei hotărâri

noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral și să se încaseze de la intimați în beneficiul

SRL „Gladnes” taxa de stat pentru apel în mărime de 5625 de lei.

Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SRL „Gladnes” și a fost menținută hotărârea din 20 septembrie 2019 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Instanțele de judecată au ajuns la concluzia că sunt lovite de nulitate absolută

clauzele contractului de investiție a capitalului nr.1-INV din 02 iulie 2007 și ale

contractului de colaborare economică nr. 2-INV din 15 octombrie 2008, deoarece

potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile din 11 aprilie 2018, proprietarul

lotului de teren și a bunurilor imobile (clădiri și șoproane) care constituie obiectul

acestor acte juridice este raionul Strășeni și nu ÎM ,,Asociația Raională de Producție și

Prestări Servicii Strășeni”.

3

Prin urmare, ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni”,

nefiind proprietarul bunurilor imobile, nu avea dreptul să încheie cu SRL ,,Gladnes”

contractele menționate, deoarece proprietatea publică a unităților administrativ-

teritoriale nu poate fi supusă exproprierii și nu poate constitui obiectul unor garanții

reale, iar, actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor imperative ale legii sunt

lovite de nulitate absolută.

La data de 10 septembrie 2021 administratorul SRL „Gladnes”, Nestor Mihail a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului, s-a invocat că instanța de apel nu a dat apreciere deciziei

din 28 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost examinată și valabilitatea

contractelor nr.1-INV din 02 iulie 2007 și nr. 2-INV din 15 octombrie 2008, fiind decisă

imposibilitatea rezilierii unilaterale a acestora fără a demonstra părții adverse

neîndeplinirea condițiilor contractuale, cu atât mai mult constatarea nulității de către o

persoană care nu are interes recunoscut de lege pentru invocarea nulității absolute a

contractelor, fiind o terță persoană, fondator al unei părți.

A indicat că prin decizia nr. 15/14 a Consiliului raional Strășeni cu privire la

reorganizarea Asociației Raionale de Producere și Deservire Strășeni cu redenumirea în

ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări Servicii Strășeni”, au fost lărgite

considerabil împuternicirile ultimei, inclusiv dreptul de a semna acorduri (contracte).

Recurentul a menționat că ÎM ,,Asociația Raională de Producție și Prestări

Servicii Strășeni” face parte din domeniul privat al statului, iar, bunurile domeniului

privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale pot circula liber.

A afirmat că instanța de apel eronat a conchis că încăperile au fost transmise în

arendă în baza contractului nr.1-INV din 02 iulie 2007, deoarece a primit în arendă

încăperile în baza contractelor de arendă nr. 13 și nr. 15 din 30 martie 2007, care produc

efecte până în prezent.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 iunie 2021.

Materialele cauzei atestă că la 14 iulie 2021, decizia motivată a instanței de apel

a fost expediată în adresa SRL „Gladnes” (f.d. 42, volumul II), însă, lipsesc date cu

privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la 10 septembrie 2021, este în termen.

La 23 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa Consiliului

raional Strășeni, Aparatul Președintelui raionului Strășeni și ÎM „Asociația Raională de

Producție și Prestări Servicii Strășeni”, în proces de insolvabilitate, cu înștiințarea

despre depunerea referinței (f.d. 56, 58-59 volumul II).

Referințe nu au fost depuse.

4

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Gladnes” nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de SRL

„Gladnes”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SRL „Gladnes”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Gladnes” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6