ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.12.2022

3r-343/22 — obligarea emiterii actelor administrative

HOTĂRÂRE
28.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
obligarea emiterii actelor administrative
Temei legal
recurentul nu a inlaturat neajunsurile recursului in termenul stabilit de instanta
Citează această cauză
3r-343/22 — obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3r-343/22

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Asociația Obștească „Protecția

Consumatorilor”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” împotriva Președintelui

Republicii Moldova, Președintele Comisiei juridice a Parlamentului Republicii

Moldova și IP „Teleradio-Moldova” cu privire la obligarea emiterii actelor

administrative,

împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor,

c o n s t a t ă:

La 28 iulie 2022, Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” împotriva

Președintelui Republicii Moldova, Președintele Comisiei juridice a Parlamentului

Republicii Moldova și IP „Teleradio-Moldova” cu privire la obligarea emiterii

actelor administrative.

Prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit

Asociației Obștești „Protecția Consumatorilor” un termen de 15 (cincisprezece)

zile calendaristice de la data notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea

neajunsurilor stabilite și anume ajustarea pretențiilor formulate în cererea de

chemare în judecată, prin concretizarea acestora, ținând cont de prevederile art.206

alin.(1) Cod administrativ, indicarea în acțiune a circumstanțelor de fapt și de drept

pe care reclamantul își întemeiază pretenția, indicarea circumstanțelor care

confirmă încălcarea unui drept propriu în sensul art.189 al.1) și art.17 Cod

administrativ, cât și prezentarea cererii de chemare în judecată cu traducere în

limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat - limba

română.

La 28 septembrie 2022, Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” a

depus recurs împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a fost

amânată examinarea prezentei cauze în ordine de recurs pentru data de 28

decembrie 2022 și s-a acordat recurentei Asociația Obștească „Protecția

1

Consumatorilor” termen până la 26 decembrie 2022, ora 17:30, pentru prezentarea

la Curtea Supremă de Justiție (cu sediul situat în mun.Chișinău, str. Petru Rareș,

18), a cererii de recurs motivată împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, redactată cu traducere în limba de stat.

La aceiași dată, 14 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat la

adresa recurentei Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor”, copia încheierii

din 14 decembrie 2022 (f.d.80), notificată ultimei la 21 decembrie 2022, fapt ce

rezultă din avizul poștal de recepționare DS8007993470AS.

Conform art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții

de apel.

Potrivit art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședința de judecată.

Studiind cererea de recurs în raport cu actele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acesteia, din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de declarare a recursului

inadmisibil.

Totodată, instanța de recurs învederează că potrivit art.241 alin.(3) din Codul

administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din Codul administrativ

reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin

urmare, față de cererea de recurs.

La rândul său, prevederile art. 236 alin.(2) din cap. III din cartea a treia Cod

administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea

în fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul

este depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2); f) cererea de

apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și

apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art.236 alin.(2) Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate

stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și

alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.

Instanța de recurs constată, la caz, că recurenta Asociația Obștească „Protecția

Consumatorilor” a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs în limba de stat, deși a fost

obligat prin lege să depună actul enunțat în limba oficială.

2

Mai mult, prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Completului specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție recurentei i-a

fost acordat termen până la 26 decembrie 2022, pentru a prezenta recursul motivat

tradus în limba de stat.

Instanța de recurs punctează că încheierea din 14 decembrie 2022 a

Completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a fost expediată recurentei prin intermediul oficiului poștal (f.d.80). De

asemenea, încheierea a fost plasată pe portalul Curții Supreme de Justiție.

În această ordine de idei, art.26 din Codul administrativ, stipulează că limba

de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente

este cea prevăzută de legislație.

Prin Hotărârea nr.17 din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii

Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii nr.3465-XI din 01 septembrie 1989

cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice

Socialiste Moldovenești. Curtea a notat că potrivit art.74 alin. (1) din Legea nr.100

din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării

desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în

cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile

fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de

procedură, care este consacrat în art.118 din Constituție, art.24 din Codul de

procedură civilă, art.16 din Codul de procedură penală și art.9 din Legea cu privire

la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art.118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind

limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se

desfășoară în limba națională a statului.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține în speță și prevederile art.1 alin.(2) Cod administrativ, conform

cărora legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate

în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care

reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu

Constituția Republicii Moldova.

În conformitate cu art.13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova

este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina

Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr.36 din 05 decembrie

2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie,

obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în

3

această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale

statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces

de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată,

cererii de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se

desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat - limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de

către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile

și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea

Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova,

5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele

instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia,

16 octombrie 2016, §64; Samardzic vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs

Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82).

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, în cazul când cererea

de recurs este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, justițiabilului i se va

indica acest neajuns și i se va acorda un termen pentru înlăturarea acestuia. Dacă

cererea de recurs se va perfecta în limba de stat sau va fi însoțită de o traducere

oficială a textului acesteia, atunci se va considera depusă la data inițială.

Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor

înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în

limba de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanților la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Asociația Obștească

„Protecția Consumatorilor”, contrar prevederilor art.26 Cod administrativ, a depus

cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, fără a anexa

traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen, adică până la 26

decembrie 2022, specificat în încheierea din 14 decembrie 2022 a completului

specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Instanța de recurs consideră că recurenta, Asociația Obștească „Protecția

Consumatorilor”, fiind interesată de soluționarea prezentului litigiu, urma să

întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță, prin

4

depunerea unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor

și să înlăture neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, în caz

contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea

recursului ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) coroborat cu art.26 din Codul

administrativ.

Prin urmare, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de

instanța de recurs, îi revine în exclusivitate recurentei Asociația Obștească

„Protecția Consumatorilor”, care nu a efectuat nicio acțiune procesuală, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile de acces la instanță și

de a lichida neajunsurile cererii de recurs în termenul procedural, manifestând în

acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

La acest segment se reține că, exercitarea unui drept de către titularul său nu

poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Aici se va menționa, că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele-limită

pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului

de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei

persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau

când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de

proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins.

În cazul în care instanța de judecată a stabilit un termen în care trebuie

efectuate anumite acțiuni procesuale, partea care trebuie să le execute are obligația

de a îndeplini acestea acțiuni în termenul indicat în actul de dispoziție judecătoresc,

iar la utilizarea mijloacelor de comunicare (poșta electronică, oficiul poștal), să se

asigure că ele vor ajunge la destinatar cel târziu la momentul stabilit în prealabil de

către instanță. O altă abordare va echivala cu o încălcare a termenului de

procedură, fixat de instanță.

La acest aspect, Colegiul reține că soluția dată este compatibilă cu standardele

înserate în textul art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, or, în jurisprudența sa Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a reținut că în situația în care legislația procesuală permite

declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate

restricționa dreptul la apel în cazurile prevăzute de lege (cauza Tudor-Comerț

contra Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie

2009).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Asociația Obștească „Protecția

Consumatorilor” împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Subsecvent, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Asociația Obștească

„Protecția Consumatorilor” nu întrunește condiția de fond și anume, încheierea

5

contestată, prin care s-a stabilit Asociației Obștești „Protecția Consumatorilor” un

termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data notificării prezentei

încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite, nu poate forma obiect al

recursului conform capitolului IV al cărții a III din Codul administrativ.

Încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău contestată de

Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor”, nu se supune niciunei căi de atac,

fapt menționat expres și de Curtea de Apel Chișinău în dispozitivul respectivei

încheieri.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a explica recurentei prin prisma art.241

alin.(3), 236 alin.(2), 233 alin.(1), 211 alin.(1) și art.207 alin.(4) din Codul

administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat

nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu

aceeași cerere de recurs.

În conformitate cu art.art.26, 230, 236 alin.(2) și art.243 alin.(1) lit.a) din

Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios1

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Recursul depus de Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” împotriva

încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se declară

inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-14
1,00
3r-343/22 — obligarea emiterii actelor administrative
Dosar nr. 3r-343/22 Prima instanţă: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 28 decembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în c
CSJ 2022-12-28
0,94
3r-352/22 — anularea actului administrativ
Dosar nr.3r-352/22 2-22017273-01-3r-11112022 Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 28 decembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curț
CSJ 2023-11-01
0,94
3r-244/23 — Anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-244/23 2-22052563-01-3r-16092023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca) D E C I Z I E 01 noiembrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: P
CSJ 2022-09-28
0,93
3r-219/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.
Dosarul nr. 3r-219/22 2-22000565-01-3r-12072022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău: (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 28 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
CSJ 2023-10-25
0,93
3r-91/23 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-91/23 2-23008854-01-3r-11042023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 25 octombrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în compon
Sursă