3r-343/22 — obligarea emiterii actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actelor administrative
- Temei legal
- acordarea termenului pentru înlaturarea neajunsurilor, cerere de recurs depus într-o alta limba, decît limba de stat
3r-343/22 — obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosar nr. 3r-343/22
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
D E C I Z I E
28 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
examinând recursul depus de Asociația Obștească „Protecția
Consumatorilor”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” împotriva Președintelui
Republicii Moldova, Președintele Comisiei juridice a Parlamentului Republicii
Moldova și IP „Teleradio-Moldova” cu privire la obligarea emiterii actelor
administrative,
împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor,
c o n s t a t ă:
La 28 iulie 2022, Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” împotriva
Președintelui Republicii Moldova, Președintele Comisiei juridice a Parlamentului
Republicii Moldova și IP „Teleradio-Moldova” cu privire la obligarea emiterii
actelor administrative.
Prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit
Asociației Obștești „Protecția Consumatorilor” un termen de 15 (cincisprezece)
zile calendaristice de la data notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea
neajunsurilor stabilite și anume ajustarea pretențiilor formulate în cererea de
chemare în judecată, prin concretizarea acestora, ținând cont de prevederile art.206
alin.(1) Cod administrativ, indicarea în acțiune a circumstanțelor de fapt și de drept
pe care reclamantul își întemeiază pretenția, indicarea circumstanțelor care
confirmă încălcarea unui drept propriu în sensul art.189 al.1) și art.17 Cod
administrativ, cât și prezentarea cererii de chemare în judecată cu traducere în
limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat - limba
română.
La 28 septembrie 2022, Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” a
depus recurs împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău.
Prin încheierea din 14 decembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a fost
amânată examinarea prezentei cauze în ordine de recurs pentru data de 28
decembrie 2022 și s-a acordat recurentei Asociația Obștească „Protecția
1
Consumatorilor” termen până la 26 decembrie 2022, ora 17:30, pentru prezentarea
la Curtea Supremă de Justiție (cu sediul situat în mun.Chișinău, str. Petru Rareș,
18), a cererii de recurs motivată împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, redactată cu traducere în limba de stat.
La aceiași dată, 14 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat la
adresa recurentei Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor”, copia încheierii
din 14 decembrie 2022 (f.d.80), notificată ultimei la 21 decembrie 2022, fapt ce
rezultă din avizul poștal de recepționare DS8007993470AS.
Conform art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții
de apel.
Potrivit art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședința de judecată.
Studiind cererea de recurs în raport cu actele cauzei, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea
acesteia, din următoarele motive.
Conform art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de declarare a recursului
inadmisibil.
Totodată, instanța de recurs învederează că potrivit art.241 alin.(3) din Codul
administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică
corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din Codul administrativ
reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin
urmare, față de cererea de recurs.
La rândul său, prevederile art. 236 alin.(2) din cap. III din cartea a treia Cod
administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea
în fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul
este depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.232 alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a
fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2); f) cererea de
apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și
apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul
normei art.236 alin.(2) Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate
stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și
alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.
Instanța de recurs constată, la caz, că recurenta Asociația Obștească „Protecția
Consumatorilor” a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de
legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs în limba de stat, deși a fost
obligat prin lege să depună actul enunțat în limba oficială.
2
Mai mult, prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Completului specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție recurentei i-a
fost acordat termen până la 26 decembrie 2022, pentru a prezenta recursul motivat
tradus în limba de stat.
Instanța de recurs punctează că încheierea din 14 decembrie 2022 a
Completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție a fost expediată recurentei prin intermediul oficiului poștal (f.d.80). De
asemenea, încheierea a fost plasată pe portalul Curții Supreme de Justiție.
În această ordine de idei, art.26 din Codul administrativ, stipulează că limba
de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente
este cea prevăzută de legislație.
Prin Hotărârea nr.17 din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii
Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii nr.3465-XI din 01 septembrie 1989
cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice
Socialiste Moldovenești. Curtea a notat că potrivit art.74 alin. (1) din Legea nr.100
din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării
desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în
cazul abrogării ei.
În lumina celor indicate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile
fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de
procedură, care este consacrat în art.118 din Constituție, art.24 din Codul de
procedură civilă, art.16 din Codul de procedură penală și art.9 din Legea cu privire
la organizarea judecătorească.
Prevederile conținute în art.118 din Constituție sunt necesare pentru
asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în
condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și
incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele
internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și
Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind
limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se
desfășoară în limba națională a statului.
Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține în speță și prevederile art.1 alin.(2) Cod administrativ, conform
cărora legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate
în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care
reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu
Constituția Republicii Moldova.
În conformitate cu art.13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova
este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina
Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr.36 din 05 decembrie
2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie,
obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în
3
această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale
statului.
Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces
de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată,
cererii de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se
desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat - limba română.
Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că dreptul de acces la
instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit
admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de
către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile
și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea
Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).
Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc
substanța dreptului de acces la un tribunal și, în special, dacă ele urmăresc un scop
legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele
utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova,
5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).
Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele
instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia,
16 octombrie 2016, §64; Samardzic vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs
Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82).
În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, în cazul când cererea
de recurs este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, justițiabilului i se va
indica acest neajuns și i se va acorda un termen pentru înlăturarea acestuia. Dacă
cererea de recurs se va perfecta în limba de stat sau va fi însoțită de o traducere
oficială a textului acesteia, atunci se va considera depusă la data inițială.
Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor
înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în
limba de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul
împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația
instanței de judecată este de a asigura participanților la proces să ia cunoștință de
actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul
când nu cunosc limba de stat.
În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea cauzelor de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Asociația Obștească
„Protecția Consumatorilor”, contrar prevederilor art.26 Cod administrativ, a depus
cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, fără a anexa
traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen, adică până la 26
decembrie 2022, specificat în încheierea din 14 decembrie 2022 a completului
specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.
Instanța de recurs consideră că recurenta, Asociația Obștească „Protecția
Consumatorilor”, fiind interesată de soluționarea prezentului litigiu, urma să
întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul de acces la instanță, prin
4
depunerea unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor
și să înlăture neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, în caz
contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea
recursului ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) coroborat cu art.26 din Codul
administrativ.
Prin urmare, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de
instanța de recurs, îi revine în exclusivitate recurentei Asociația Obștească
„Protecția Consumatorilor”, care nu a efectuat nicio acțiune procesuală, după cum
sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile de acces la instanță și
de a lichida neajunsurile cererii de recurs în termenul procedural, manifestând în
acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.
La acest segment se reține că, exercitarea unui drept de către titularul său nu
poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea
anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Aici se va menționa, că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului, stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele-limită
pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului
de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei
persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau
când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de
proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins.
În cazul în care instanța de judecată a stabilit un termen în care trebuie
efectuate anumite acțiuni procesuale, partea care trebuie să le execute are obligația
de a îndeplini acestea acțiuni în termenul indicat în actul de dispoziție judecătoresc,
iar la utilizarea mijloacelor de comunicare (poșta electronică, oficiul poștal), să se
asigure că ele vor ajunge la destinatar cel târziu la momentul stabilit în prealabil de
către instanță. O altă abordare va echivala cu o încălcare a termenului de
procedură, fixat de instanță.
La acest aspect, Colegiul reține că soluția dată este compatibilă cu standardele
înserate în textul art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, or, în jurisprudența sa Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a reținut că în situația în care legislația procesuală permite
declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate
restricționa dreptul la apel în cazurile prevăzute de lege (cauza Tudor-Comerț
contra Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie
2009).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Asociația Obștească „Protecția
Consumatorilor” împotriva încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău.
Subsecvent, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Asociația Obștească
„Protecția Consumatorilor” nu întrunește condiția de fond și anume, încheierea
5
contestată, prin care s-a stabilit Asociației Obștești „Protecția Consumatorilor” un
termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data notificării prezentei
încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite, nu poate forma obiect al
recursului conform capitolului IV al cărții a III din Codul administrativ.
Încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău contestată de
Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor”, nu se supune niciunei căi de atac,
fapt menționat expres și de Curtea de Apel Chișinău în dispozitivul respectivei
încheieri.
Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a explica recurentei prin prisma art.241
alin.(3), 236 alin.(2), 233 alin.(1), 211 alin.(1) și art.207 alin.(4) din Codul
administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat
nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu
aceeași cerere de recurs.
În conformitate cu art.art.26, 230, 236 alin.(2) și art.243 alin.(1) lit.a) din
Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios1
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Recursul depus de Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” împotriva
încheierii din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se declară
inadmisibil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
6