2ra-1603/22 — restituirea retinerilor din salariu si compensarea diferentei de salariu

Dosarul nr. 2ra-1603/22

2-21077796-01-2ra-09112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – O. Dvornic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Pruteanu, Iu. Cotruță, I. Țurcan

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Aliona Maxian,

reprezentată de avocatul Sergiu Guțu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona

Maxian împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la

restituirea reținerilor din salariu și compensarea diferenței de salariu,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Aliona Maxian și s-a menținut hotărârea din 15 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 20 mai 2021 Aliona Maxian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la restituirea

reținerilor din salariu și compensarea diferenței de salariu.

În motivarea acțiunii reclamanta Aliona Maxian a indicat că prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iulie 2019 a fost admisă parțial acțiunea,

s-a dispus anularea ordinului cu privire la încetarea contractului individual de muncă

cu salariații nr.678-p din 27 decembrie 2017, ea a fost restabilită în funcția deținută

de inspector al Serviciului eliberare a actelor de identitate Florești, cu încasarea

conform art.90 alin.(1) și (2) lit. a), b), с) din Codul muncii a prejudiciului sub formă

de salariu mediu neachitat pentru absența forțată de la muncă în mărime de 117

697,80 lei, prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, serviciilor juridice în mărime

de 2000 lei, în rest acțiunea fost respinsă.

A menționat că în temeiul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

30 iulie 2019 a fost admisă la lucru și a început exercitarea atribuțiilor conform fișei

de post cu achitarea salariului în acest sens.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2020 s-a respins apelul

declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, iar prin încheierea Curții Supreme de

1

Justiție din 11 noiembrie 2020 recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” a

fost declarat inadmisibil.

După devenirea irevocabilă a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 30 iulie 2019, la data de 10 decembrie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a emis

ordinul nr.700 cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 30 iulie 2019, prin care a dispus restabilirea la serviciu a Alionei Maxian,

anularea ordinului nr.678P din 27 decembrie 2017 cu privire la încetarea

contractului cu salariații în partea ce ține de concedierea Alionei Maxian din funcția

de inspector al Serviciului de eliberare a actelor de identitate Florești al

Departamentului acte de identitate, cu instituirea funcției de specialist, calcularea și

achitarea salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu cu reținerile de

impozit obligatorii, transferul Alionei Maxian în conformitate cu prevederile art.74

din Codul muncii în funcția nominalizată cu stabilirea unui salariu de funcție de 6000

lei, efectuarea modificărilor de rigoare la contractul individual de muncă, astfel că

la data de 10 decembrie 2020 a fost încheiat contractul individual de muncă nr.173,

cu exercitarea funcției de specialist, cu instituirea unui salariu de funcție de 6000 lei.

Nefiind de acord cu ordinul emis în partea reținerii impozitului pe venit,

Aliona Maxian a depus o cerere preliminară, prin care a solicitat restituirea sumei

impozitului pe venit reținut neîntemeiat la achitarea despăgubirii sub formă de

salariu pentru absența forțată la serviciu ca rezultat al acțiunilor ilegale ale

angajatorului. A susținut că prin prisma prevederilor art.20 lit. d) din Codul fiscal se

atestă lipsa necesității de reținere a unui astfel de impozit, în condițiile în care este o

sursă de venit neimpozabilă. În temeiul ordinului sus-enunțat pe perioada de la

restabilirea imediată în serviciu până la devenirea irevocabilă a hotărârii

judecătorești a fost salarizată pentru munca prestată cu un salariu net inferior, motiv

pentru care a solicitat și compensarea diferenței salariale în mărime de 43 808,61 lei.

Prin răspunsului din 05 februarie 2021 IP „Agenția Servicii Publice” ASP a

refuzat recalcularea și restituirea sumelor pretinse.

Reclamanta consideră că urmează să i se restituie suma de 8541,58 lei reținută

neîntemeiat ca impozit (12%), cu compensarea diferenței salariale per ansamblu în

mărime de 43 808,61 lei, or natura sumei de 117 697,80 lei cu statut de salariu indicat

atât în hotărârea judecătorească, cât și în ordinul de executare a hotărârii, conform

art. 90 alin.2) lit. a) din Codul muncii reprezintă prejudiciul pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la muncă, care nu urmează a fi impozitată.

A susținut că în temeiul art.9 din Codul muncii salariatul are dreptul la

achitarea la timp și integrală a salariului în corespundere cu calificarea sa,

complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat.

A menționat că în vederea executării hotărârii judecătorești din 30 iulie 2019

a fost restabilită în funcție, dar a fost salarizată în condiții diferențiate pentru

prestarea aceluiași lucru calificat, iar la data încheierii contractului nr.173 a aflat că

după restabilirea în serviciu exista o diferență a salariului de funcție de 4500 lei în

comparație cu suma de 6000 lei ce urma s-o primească pentru condiții similare de

muncă.

În cadrul ședinței de judecată reclamanta și-a concretizat cerințele din acțiune,

solicitând în final restituirea sumei de 8541,58 lei reținută neîntemeiat ca impozit

(12%) și încasarea diferenței de salariu de 22 840 lei.

2

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 31 decembrie 2021 Aliona

Maxian a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Aliona Maxian și s-a menținut hotărârea din 15 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Cu referire la solicitarea de restituire a sumei de 8541,58 lei reținută cu titlu

de impozit pe venit (12 %), instanța de apel a apreciat-o ca fiind nejustificată legal,

în condițiile în care sumele pretinse de reclamantă sunt impozabile, acestea neavând

statut de despăgubiri.

Instanța de apel a indicat că dat fiind că sumele achitate Alionei Maxian în

vederea executării hotărârii judecătorești din 30 iulie 2019 pentru absența forțată de

la muncă constituie salariul pentru această perioadă, iar aceasta contrar aserțiunilor

apelantei este o sursă de venit impozabilă, care potrivit Anexei nr.3 la Legea 489 din

08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, implică pentru angajator

achitarea contribuțiilor sociale de stat, prin urmare, sunt corecte acțiunile

angajatorului de reținere a impozitului pe venit (12 %) din aceste sume în temeiul

ordinului emis. Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantei, precum că

aceste sume sunt neimpozabile, în condițiile în care salariul, inclusiv cel achitat

pentru perioada de absență forțată de la muncă, este conform art.18 lit. c) din Codul

fiscal sursă de venit impozabilă. Prin urmare, pentru perioada absenței forțate de la

serviciu, sumele impuse prin hotărârea instanței de judecată, nu pot avea altă

destinație, decât cea de salariu, care implică necesitatea și obligația Agenției Servicii

Publice să achite pentru această sumă contribuții sociale (generale și individuale) în

cuantumul corespunzător perioadei stabilite prin Legea bugetului asigurărilor

sociale pentru anii/perioadele date.

Instanța de apel a concluzionat că suma de 8541,58 lei, reținută ca impozit din

salariu pentru absența forțată de la serviciu, este una justificată legal, corect fiind

reținută în acest sens de la salariat.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată și solicitarea privind

încasarea sumei de 22 840,03 lei ce constituie diferența salariului neachitat, or suma

salariului stabilită în baza contractului din 10 decembrie 2020 este mai mare decât

cea deținută anterior de către Aliona Maxian până la reducerea funcției (f.d.27-28)

care constituia 4500 lei.

La 17 octombrie 2022 Aliona Maxian, reprezentată de avocatul Sergiu Guțu,

a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta a invocat interpretarea eronată a legii de

către instanțele de judecată, precum aprecierea arbitrară a probelor.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

3

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Aliona Maxian, reprezentată de avocatul Sergiu Guțu,

care are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind

depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată pe adresa electronică reprezentantului recurentei Alionei Maxian,

avocatului Sergiu Guțu la 17 august 2022 (f.d. 134 II). Prin urmare, recursul, declarat

la 17 octombrie 2022 este în termen.

Prin referința din 21 noiembrie 2022 intimata IP „Agenția Servicii Publice” a

solicitat declararea recursului depus de Aliona Maxian ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Aliona Maxian,

reprezentată de avocatul Sergiu Guțu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Aliona Maxian, reprezentată de avocatul Sergiu Guțu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Aliona Maxian, reprezentată de avocatul Sergiu Guțu și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Aliona Maxian, reprezentată de avocatul Sergiu

Guțu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Aliona Maxian, reprezentată de avocatul Sergiu

Guțu, împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5