3ra-918/22 — repunerea în termen a actiunii, obligarea modificarii actelor administrative

3ra-918/22 — repunerea în termen a actiunii, obligarea modificarii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-918/22

2-17212817-01-3ra-06092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: L. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Irina Coțur, Maria Andronicean și

Alexei Andronicean,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Irina Coțur și Alexei Andronicean (succesori în drepturi Maria Andronicean și Alexei

Andronicean) împotriva Consiliului Municipal Chișinău, persoane terțe Ludmila

Beriozkin, Svetlana Beriozkina, Evghenia Beriozkin substituită în drepturi procesuale

cu Ludmila Beriozkin, și Liliana Rîbac cu privire la repunerea în termen a acțiunii și

obligarea modificării actelor administrative,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Irina Coțur și succesorii legali în drepturi ai defunctului Alexei

Andronicean - Alexei Boris Andronicean și Maria Andronicean, s-a casat integral

hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a emis o decizie

nouă prin care s-au repus reclamanții în termenul de depunere a acțiunii și s-a respins

acțiunea formulată de Irina Coțur și Alexei Andronicean, ca neîntemeiată, s-au respins

recursurile depuse de Irina Coțur și succesorii legali în drepturi ai defunctului Alexei

Andronicean, Alexei Boris Andronicean și Maria Andronicean împotriva încheierii din

29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind respingerea

declarației de abținere, încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru privind restituirea actelor din dosarul tehnic, încheierii din 19 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind respingerea cererii de recuzare, ca

neîntemeiate,

c o n s t a t ă:

La 29 aprilie 2016, Irina Coțur a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului municipal Chișinău cu privire la repunerea în termen a acțiunii;

modificarea suprafeței terenului din „911 m2 (534 m2 - fără plată și 377 m2 — ca

urmare a cumpărării la preț normativ)” în „749 m2 (534 m2 - fără plată și 215 m2 - ca

1

urmare a cumpărării la preț normativ)” din punctul 1 al deciziei Consiliului Municipal

Chișinău nr.2/33-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la autentificarea dreptului de

proprietate privată comună asupra terenului din str. XXXX Ludmilei Beriozkin,

Evgheniei Beriozkin, Lilianei Rîbac și Svetlanei Beriozkina”, precum și modificarea

suprafeței terenului din „990 m2” în „1152 m2” din punctul 1 al deciziei Consiliului

Municipal Chișinău nr.24/15-17 din 07 iunie 2005 „Cu privire la atribuirea în

proprietatea privată a lotului de pământ din str. XXXX lui Alexei Andronicean și Irinei

Andronicean”.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Irina Coțur a relatat că este

coproprietara casei individuale de locuit de pe str. XXX. De mai mulți ani și până în

prezent, în folosința proprietarilor casei s-a aflat lotul de teren cu suprafața de 1152 m2,

hotarele căruia au fost stabilite și îngrădite în deceniile precedente, iar lățimea de la str.

XXXX a fost 33,70 m., fapt confirmat prin planurile cadastrale din 11 aprilie 1984, 13

iunie 2001, 18 septembrie 2005.

În luna februarie 2016, i-a devenit cunoscut faptul că coproprietarilor casei de

locuit nr.XXX din strada vecină – XXXX, le-a fost vândută o parte a lotului de teren,

care mai multe decenii a fost în folosința familiei sale.

Adresându-se Primăriei mun. Chișinău, a primit copiile deciziei Consiliului

Municipal Chișinău nr.2/33-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată comună asupra terenului din strXXXX, Ludmilei

Beriozkin, Evgheniei Beriozkin, Lilianei Rîbac și Svetlanei Beriozkina” și deciziei

Consiliului Municipal Chișinău nr. 24/15-17 din 07 iunie 2005 „Cu privire la atribuirea

în proprietatea privată a lotului de pământ din str. XXXX lui Alexei Andronicean și

Irinei Andronicean”, cu planurile - anexe, din care a stabilit că proprietarii casei de

locuit de pe str. XXXXX ilegal au fost lipsiți de o parte a lotului de teren cu suprafața

de 162 m2, ce se confirmă prin planul-anexă la decizia Consiliului Municipal Chișinău

nr.2/33-6 din 02 aprilie 2015, la care figurează terenul său cu gardul existent.

Reclamanta a susținut că la 22 martie 2016, a înaintat Consiliului

Municipal Chișinău, cerere prealabilă, prin care a solicitat modificarea suprafeței

terenului din „911 m2 (534 m2 - fără plată și 377 m2 - ca urmare a cumpărării la preț

normativ)” în „749 m2 (534 m2 - fără plată și 215 m2 - ca urmare a cumpărării la preț

normativ)”, din punctul 1 a deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr.2/33-6 din

02 aprilie 2015 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună

asupra terenului din str. XXXX Ludmilei Beriozkin, Evgheniei Beriozkin, Lilianei

Rîbac și Svetlanei Beriozkina”; modificarea suprafeței terenului din „990 m2” în „1152

m2” din punctul 1 a deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr.24/15-17 din 07 iunie

2005 „Cu privire la atribuirea în proprietatea privată a lotului de pământ din str. XXX,

lui Alexei Andronicean și Irinei Andronicean”; eliberarea copiilor autentificate a

actelor, care au fost prezentate și au servit temei pentru adoptarea deciziei Consiliului

Municipal Chișinău nr.24/15- 17 din 07 iunie 2005 „Cu privire la atribuirea în

proprietate privată a lotului de pământ din str. XXXX, lui Alexei Andronicean și Irinei

Andronicean”, și eliberarea copiilor autentificate a actelor, care au fost prezentate și au

servit temei pentru adoptarea deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr.2/33-6 din 02

2

aprilie 2015 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună

asupra terenului din str. XXXX Ludmilei Beriozkin, Evgheniei Beriozkin, Lilianei

Rîbac și Svetlanei Beriozkina”.

La 08 aprilie 2016, a recepționat răspunsul Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului Municipal Chișinău nr.21/502 din

04 aprilie 2016, prin care a fost informată că chestiunea respectivă poate fi examinată

în instanța de judecată, motiv din care a și înaintat prezenta acțiune.

La 15 mai 2017, Irina Coțur a depus cerere de chemare în judecată modificată,

solicitând repunerea în termen a acțiunii; obligarea Consiliului Municipal Chișinău să

modifice suprafața terenului din „911 m2 (534 m2 - fără plată și 377 m2 — ca urmare a

cumpărării la preț normativ)” în „749 m2 (534 m2 - fără plată și 215 m2 - ca urmare a

cumpărării la preț normativ)” din punctul 1 al deciziei Consiliului Municipal Chișinău

nr.2/33-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate

privată comună asupra terenului din str. XXXX Ludmilei Beriozkin, Evgheniei

Beriozkin, Lilianei Rîbac și Svetlanei Beriozkina”, precum și a suprafeței terenului din

„990 m2” în „1152 m2” din punctul 1 al deciziei Consiliului Municipal Chișinău

nr.24/15-17 din 07 iunie 2005 „Cu privire la atribuirea în proprietatea privată a lotului

de pământ din str. XXXX lui Alexei Andronicean și Irinei Andronicean” (f.d.35-37,

vol.I).

Prin încheierea protocolară din 06 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Ludmila Beriozkin,

Evghenia Beriozkin, Liliana Rîbac, Svetlana Beriozkina și Alexei Andronicean

(f.d.51-52, vol.I).

La 16 martie 2018, Alexei Andronicean a depus cerere privind atragerea sa în

proces în calitate de coreclamant, reiterând pretențiile Irinei Coțur și solicitând

admiterea acestora (f.d.57, vol.I).

Prin încheierea din 16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis cererea înaintată de Alexei Andronicean cu privire la intervenirea în proces în

calitate de coreclamant (f.d.60-61, vol.I).

Prin încheierea din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins cererea Irinei Coțur și a lui Alexei Andronicean privind repunerea în termen a

acțiunii, fiind respinsă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Irina

Coțur și Alexei Andronicean împotriva Consiliului Municipal Chișinău, intervenienți

accesorii Ludmila Beriozkin, Evghenia Beriozkin, Liliana Rîbac, Svetlana Beriozkina

cu privire la obligarea modificării actelor administrative, ca fiind depusă cu omiterea

termenului de prescripție (f.d.112, 114-118, vol.I).

Prin decizia din 16 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul depus

de Irina Coțur împotriva încheierii din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani. S-a casat încheierea menționată și s-a restituit cauza în instanța de fond, în

același complet de judecată pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea

din 07 iunie 2018 (f.d.134-138, vol.I).

3

Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă declarația de abținere a judecătorului Lorina Ciubotaru de la examinarea

prezentei cauze (f.d.155, vol.I).

Iar, prin încheierea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins propunerea de recuzare a judecătorului Lorina Ciubotaru înaintată de Irina

Coțur (f.d.171, vol.I).

Prin încheierea protocolară din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-au restituit planurile și schema topografică prezentate de reprezentantul

reclamantei, avocatul Oleg Mancevschii, deoarece cauza se examinează în fond, iar

partea adversă se opune în conformitate cu art.1191 alin.(2) CPC (f.d. 179, vol.I).

Prin hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea privind repunerea în termen a acțiunii, fiind respinsă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Irina Coțur și Alexei Andronicean împotriva

Consiliului Municipal Chișinău, terți Ludmila Beriozkin, Evghenia Beriozkin, Liliana

Rîbac, Svetlana Beriozkina cu privire la obligarea modificării actelor administrative,

ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție (f.d.181, 192-198, vol.I).

La 16 aprilie 2019 și 21 iunie 2019, Irina Coțur și Alexei Andronicean au depus

apel, care a fost completat la 13 noiembrie 2020 împotriva hotărârii din 20 martie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei

noi decizii privind admiterea acțiunii. Totodată, Irina Coțur și Alexei Andronicean au

solicitat anularea încheierilor din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și din 19 februarie 2019 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.184, 208-

213, vol.I; f.d.5-9, vol.II).

Prin încheierea din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a suspendat

procesul în ordine de apel, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare

în judecată depusă de Irina Coțur și Alexei Andronicean împotriva Consiliului

Municipal Chișinău, terți Ludmila Beriozkin, Svetlana Beriozkina, Evghenia Beriozkin

și Liliana Rîbac cu privire la repunerea în termen a acțiunii și obligarea modificării

actelor administrative, până la determinarea moștenitorului sau desemnarea persoanei

împuternicite să acționeze în numele masei succesorale (f.d.234-236, vol.I).

Prin încheierea protocolară din 05 august 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a

reluat procesul suspendat în legătură cu faptul că au decăzut circumstanțele care au dus

la suspendarea procesului și s-a admis succesiunea în drepturi a apelantului Alexei

Andronicean cu Maria Andronicean și Alexei Andronicean (f.d.248-249, vol.I).

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Irina Coțur și succesorii legali în drepturi ai defunctului Alexei Alexei

Andronicean - Alexei Boris Andronicean și Maria Andronicean împotriva hotărârii din

20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

S-a respins ca neîntemeiat recursul depus de Irina Coțur și succesorii legali în

drepturi ai defunctului Alexei Alexei Andronicean - Alexei Boris Andronicean și

Maria Andronicean împotriva încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-au declarat inadmisibile recursurile depuse de către Irina Coțur și

succesorii legali în drepturi ai defunctului Alexei Alexei Andronicean - Alexei Boris

4

Andronicean și Maria Andronicean împotriva încheierii din 29 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d.40-41, 42-57, vol.II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a

stabilit raportul dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei

și a elucidat pe deplin probele prezentate, dându-le o apreciere completă, obiectivă și

sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

Astfel, având la bază dispozițiile art.14 alin.(1) și art.17 alin.(1) din Legea

contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (în vigoare la momentul

emiterii actului administrativ), instanța de apel a reținut concluzia instanței de fond că

reclamanții urmau să se adreseze cu o cerere prealabilă în termen privind anularea

actelor, cu depunerea ulterioară a acțiunii în instanța de judecată în termen de 30 zile

de la data când le-au fost aduse la cunoștință actele contestate, ceea ce n-a fost

respectat, întrucât Irina Coțur și Alexei Andronicean, s-au adresat cu cererea prealabilă

abia la 22 martie 2016, iar acțiunea în judecată a fost depusă la 29 aprilie 2016, cu

încălcarea termenului de prescripție extinctivă.

În acest context, instanțele ierarhic inferioare au menționat că deși reclamanții

Irina Coțur și Alexei Andronicean au solicitat repunerea în termen, n-au anexat în

acest sens probe, care să confirme imposibilitatea îndeplinirii actului, considerente din

acre, acțiunea înaintată în instanța de judecată a fost respinsă ca tardivă. Or, repunerea

în termen a acțiunii în lipsa probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului și

examinarea acesteia după expirarea termenului de prescripție este contrară principiului

securității raporturilor juridice.

Instanța de apel a respins argumentul apelanților privind anularea încheierii din

07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care s-a respins cererea

privind repunerea în termen a acțiunii, fiind admisă excepția de tardivitate ridicată de

către intervenientul accesoriu Svetlana Beriozkina, prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 16 iulie 2018, Or, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2018

s-a admis recursul declarat de către Irina Coțur, fiind casată încheierea din 07 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pe motiv că cererea privind ridicarea

excepției de tardivitate, a fost înaintată după finalizarea pregătirii cauzei pentru

dezbateri judiciare, și nu în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, așa

cum prevede art.1861 alin.(1) CPC.

Instanța de apel a respins și recursul depus de către Irina Coțur și succesorii legali

în drepturi ai defunctului Alexei Alexei Andronicean - Alexei Boris Andronicean și

Maria Andronicean împotriva încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru privind respingerea propunerii de recuzare a judecătorului Lorina

Ciubotaru.

Sub acest aspect, instanța ierarhic inferioară a conchis că examinarea declarației

de abținere și cererii de recuzare de același judecător nu duce la incompatibilitatea

judecătorului și nu cade sub incidența art.49 CPC.

5

Cu referire la recursurile depuse de către Irina Coțur și succesorii legali în

drepturi ai defunctului Alexei Alexei Andronicean - Alexei Boris Andronicean și

Maria Andronicean împotriva încheierii din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani privind respingerea declarației de abținere și împotriva

încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind

restituirea actelor, Curtea de Apel Chișinău a constatat că acestea urmează a fi

declarate inadmisibile din motivul depunerii după expirarea termenului de recurs.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

02 martie 2021, Irina Coțur, Maria Andronicean și Alexei Andronicean au depus

recurs, iar la 06 aprilie 2021, au prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu

pronunțarea unei noi decizii privind admiterea apelului depus și respectiv a cererii de

chemare în judecată (f.d.61-67, 78-93, vol.II).

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Irina Coțur, Maria Andronicean și Alexei Andronicean, s-a casat integral

decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza dedusă

judecății, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată (f.d.122-138, vol.II).

Instanța de recurs a constatat că reclamanții s-au conformat prevederilor legale și

au depus prezenta acțiune în instanța de judecată la 29 aprilie 2019, respectând

procedura prealabilă, în interiorul termenului de adresare de 30 zile prevăzut de art.17

din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data depunerii cererii de chemare

în judecată), de la data recepționării deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr.2/33-6

din 02 aprilie 2015 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată

comună asupra terenului din str. Carierei 14 Ludmilei Beriozkin, Evgheniei Beriozkin,

Lilianei Rîbac și Svetlanei Beriozkina”.

Totodată, instanța de recurs a constatat că Irina Coțur și Alexei Andronicean au

respectat termenul de contestare a încheierii din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a respins declarația de abținere a judecătorului și

a încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care s-au

restituit planurile și schema topografică prezentate de reprezentantul reclamantei, Oleg

Mancevschii, prevăzut de articolul 423 Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția instanței de apel

de a declara inadmisibile recursurile depuse de Irina Coțur și succesorii legali în

drepturi ai defunctului Alexei Alexei Andronicean - Alexei Boris Andronicean și

Maria Andronicean împotriva încheierii din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a respins declarația de abținere a judecătorului

Lorina Ciubotaru și a încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care s-au restituit planurile și schema topografică prezentate de

reprezentantul reclamantei, Oleg Mancevschii, din considerentul că au fost depuse

după expirarea termenului de recurs.

Referitor la recursul depus de Irina Coțur și Alexei Andronicean împotriva

încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a

6

respins propunerea de recuzare a judecătorului Lorina Ciubotaru înaintată de Irina

Coțur, instanța de recurs a notat că Curtea de Apel Chișinău urma să analizeze

suplimentar, mai amplu argumentele invocate în cererea de recuzare și recurs, iar în

final să emită o soluție legală și întemeiată.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus

de Irina Coțur și succesorii legali în drepturi ai defunctului Alexei Andronicean -

Alexei Boris Andronicean și Maria Andronicean, s-a casat integral hotărârea din 20

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a emis o decizie nouă prin care s-

au repus reclamanții în termenul de depunere a acțiunii și s-a respins acțiunea

formulată de Irina Coțur și Alexei Andronicean, ca neîntemeiată, s-au respins

recursurile depuse de Irina Coțur și succesorii legali în drepturi ai defunctului Alexei

Andronicean, Alexei Boris Andronicean și Maria Andronicean împotriva încheierii din

29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind respingerea

declarației de abținere, încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru privind restituirea actelor din dosarul tehnic, încheierii din 19 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind respingerea cererii de recuzare, ca

neîntemeiate, emise în cauza de contencios administrativ deferită judecății (f.d.189,

190-196, vol.II).

Pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel, prin încheierea din 12 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău s-a admis succesiunea în drepturi în proces în cauza dedusă

judecății, prin substituirea în drepturile procesuale ale terțului Eugenia Beriozkin, care

a decedat la XXXX, cu succesorul în drepturi Ludmila Beriozkin (f.d.184-187, vol.II).

Instanța de apel a conchis că instanța ierarhic inferioară pripit a concluzionat

asupra tardivității pretenției reclamanților invocată în acțiune privind obligarea

Consiliului Municipal Chișinău să modifice suprafețele de teren.

Sub acest aspect, a reținut că reclamanții au luat cunoștință de decizia Consiliului

Municipal Chișinău nr.2/33-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată comună asupra terenului din str. Carierei 14 Ludmilei

Beriozkin, Evgheniei Beriozkin, Lilianei Rîbac și Svetlanei Beriozkina”, odată cu

răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare.

Astfel, instanța de apel a constatat că reclamanții s-au conformat prevederilor

legale și au depus prezenta acțiune în instanța de judecată la 29 aprilie 2016,

respectând procedura prealabilă, considerente din care, a admis pretenția formulată de

reclamanți cu privire la repunerea în termen a acțiunii.

Referitor la pretențiile în fond a reclamanților, instanța de apel a reținut că până la

emiterea Deciziei nr.24/15-17 din 07 iunie 2005, autoritatea administrativă a realizat o

serie de acțiuni premergătoare, menite a imprima o legalitate a acestui act

administrativ, inclusiv măsurări cu stabilire de hotare. Consecvent toate aceste acte

conțin date cu privire la suprafață și planuri de lot, toate în ansamblu fiind aduse la

cunoștință reclamanților și deci cunoscute acestora. Astfel, până la emiterea Deciziei

nr.24/15-17 din 07 iunie 2005 reclamanții nu au semnalat careva nereguli, mai mult ca

atât, au și semnat la 13 septembrie 2005, Contractul de vânzare-cumpărare a terenului

7

din XXX, pentru suprafața de 495 m.p. din totalul de 990 m.p., anexă fiind planul

lotului.

În acest sens, instanța ierarhic inferioară a reținut că de fapt, hotarele terenului din

XXXX au fost determinate prin Decizia nr.24/15-17 din 07 iunie 2005, decizie asupra

căreia reclamanții erau informați în modul corespunzător, aceasta fiind înregistrată și

la organul cadastral.

Prin urmare, instanța de apel a respins acțiunea în contencios administrativ

depusă de Irina Coțur și Alexei Andronicean.

În partea recursului declarat împotriva încheierii din 19 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind restituirea actelor, instanța de apel a notat

că este la latitudinea instanței de judecată aprecierea actelor care urmează a fi anexate

la dosar, punctând în acest sens că instanța anexează actele ce au importanță pentru

justa soluționare a cauzei, respectiv, nu a reținut careva temeiuri de anulare a încheierii

de anexare a actelor, motiv din care a respins recursul depus, ca neîntemeiat.

Referitor la recursul declarat de Irina Coțur și succesorii legali în drepturi ai

defunctului Alexei Alexei Andronicean - Alexei Boris Andronicean și Maria

Andronicean împotriva încheierii din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani privind respingerea declarației de abținere, instanța de apel a menționat

că, judecătorul s-a expus asupra unui incident procesual prin care nu a soluționat

fondul cauzei, din care considerent a apreciat recursul ca neîntemeiat.

Referitor la recursul declarat de Irina Coțur și succesorii legali în drepturi ai

defunctului Alexei Alexei Andronicean - Alexei Boris Andronicean și Maria

Andronicean împotriva încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru privind respingerea propunerii de recuzare, instanța ierarhic inferioară a

conchis că și acesta urmează a fi respins ca neîntemeiat, punctând în acest context că

examinarea declarației de abținere și cererii de recuzare de același judecător nu duce la

incompatibilitatea judecătorului și nu cade sub incidența art.49 CPC.

Or, potrivit rigorilor art.49 alin.(4) din Codul de procedură civilă, „Prevederile

prezentului articol nu au incidență asupra cazurilor de refuz de primire a cererii de

chemare în judecată în temeiul art.169, de restituire a cererii de chemare în judecată în

temeiul art.170 și 171, de scoatere a cererii de pe rol în temeiul art.267 sau de încetare

a procesului în temeiul art.265 lit.a) și b), precum și de respingere a pretențiilor ca

fiind tardive.”

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 09 iunie 2022,

Irina Coțur, Maria Andronicean și Alexei Andronicean au depus recurs, iar la 29

noiembrie 2022 au prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii

acțiunii și în partea examinării în ordine de recurs, rejudecată cauza în această parte cu

emiterea unei decizii noi prin care să fie: admisă acțiunea în sensul formulat; casată

încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani privind

respingerea declarației de abținere a judecătorului Lorina Ciubotaru; casarea încheierii

protocolare din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind

restituirea actelor autentificate din dosarul tehnic; casarea încheierii din 19 februarie

8

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind respingerea propunerii de recuzare

a judecătorului Lorina Ciubotaru (f.d.199-202, 207-211, vol.II).

În susținerea recursului au reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în

cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar, mai consideră că instanța de fond și de apel a dat o apreciere

arbitrară probelor deoarece a refuzat de a administra probele prezentate de parte, fără

a-și motiva refuzul, fapt ce implică lipsirea părții de dreptul la un proces echitabil.

În ședința judiciară a instanței de fond din 07 decembrie 2018 reprezentantul

persoanei terțe Svetlana Beriozkina a solicitat întreruperea ședinței de judecată pentru

a prezenta actele solicitate. De asemenea, reprezentantul său a solicitat instanței

reclamarea de la Departamentul Cadastru a dosarelor tehnice și cadastrale de pe str.

XXXX, și solicitarea prezenței specialistului pentru a explica situația cum într-o zi au

fost eliberate planuri diferite.

Instanța a întrerupt ședința și a obligat reclamanta Irina Coțur și persoana terță

Svetlana Beriozkina să prezinte copii certificate a dosarelor cadastrale.

Mai menționează că în ședința din 19 februarie 2019 a solicitat instanței anexarea

la materialele cauzei fotocopiile planurilor din dosarul tehnic din data de 10 decembrie

2018, eliberate de Departamentul Cadastru. Persoana terță a avut careva acte, dar nu

le-a prezentat instanței, probabil nu au fost în folosul lui. Mai mult ca atât,

reprezentantul terțului a solicitat restituirea actelor prezentate la indicația instanței.

Prin încheierea protocolară a instanței de fond din 19 februarie 2019, fără a-și

motiva refuzul, actele autentificate prezentate de Irina Coțur din dosarul tehnic la

solicitarea instanței i-au fost restituite.

A mai indicat că la apelul nemotivat din 16 aprilie 2019 a anexat copiile

autentificate a Planurilor din 13 iunie 2001, din 18 februarie 2005 și din 19 aprilie

2013, primite de la Agenția Servicii Publice la solicitarea instanței de fond.

Instanța de apel nu s-a expus în privința probelor prezentate de apelanți.

Mai consideră că au fost încălcate normele de drept material, deoarece instanțele

de fond și de apel nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Potrivit normativului moldovean CP B.01.04-2009, distanța minimă dintre granița

sectorului adiacent după condițiile sanitaro-menajere trebuie să fie de la clădirile

rezidențiale (sau case) de 3m.

La cererea de apel nemotivată au anexat Planul topographic pentru calculul

limitelor hotarului din str. XXX, executat în luna aprilie 2013. Acest plan dovedește

faptul că în anul 2013 bucata din lotul de teren în litigiu aparținea casei lor. Există și

gardul, instalat cu decenii precedente.

Mai mult ca atât, proiectanții le-au proiectat casa nouă, care este deja construită,

cu respectarea distanței minime de 3 m de la casa nouă până la granița vecinelor

Beriozkin. Dacă gardul nu exista în anul 2013 în locul indicat, proiectanții proiectau

casa nouă mai departe. Proiectanții (specialiștii în domeniu) nu au observat lipsa

bucatei de teren de la lotul lor, din care considerente nu au cunoscut până în luna

martie 2016 despre încălcările admise de autoritățile publice locale.

9

De asemenea, instanța de apel nu a dat apreciere probelor din materialele cauzei,

care confirmă faptul că hotarul terenului cu strXXXX are și a avut lungimea de 33,70

m.

Referitor la ilegalitatea încheierilor recurate au fost reiterate argumentele indicate

în cererea de apel.

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Iar, conform art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de

contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi

examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr.116

din 19 iulie 2018.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 mai 2022 (f.d.189,

190-196, vol.II), însă, la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri prin care s-ar

confirma data notificării părților participante la proces a dispozitivului deciziei

recurate.

La 09 iunie 2022, Irina Coțur, Maria Andronicean și Alexei Andronicean au

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, în partea respingerii acțiunii și în partea examinării în ordine de recurs,

rejudecată cauza în această parte cu emiterea unei decizii noi prin care să fie: admisă

acțiunea în sensul formulat; casată încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani privind respingerea declarației de abținere a judecătorului

Lorina Ciubotaru; casarea încheierii protocolare din 19 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru privind restituirea actelor autentificate din dosarul tehnic;

10

casarea încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind

respingerea propunerii de recuzare a judecătorului Lorina Ciubotaru (f.d.199-202,

vol.II).

Materialele cauzei atestă că, la 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice

a avocatului Oleg Mancevschi, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Irina

Coțur decizia integrală recurată (f.d.198, vol.II).

Totodată, la materialele cauzei nu se regăsesc probe prin care s-ar confirma

notificarea deciziei integrale a instanței de apel, inclusiv și Mariei Andronicean și lui

Alexei Andronicean.

Aici, instanța de recurs notează că avocatul Oleg Mancevschi reprezintă doar

interesele Irinei Coțur, în temeiul mandatului anexat la materialele cauzei (f.d.30,

vol.I).

La 29 noiembrie 2022, Irina Coțur, Maria Andronicean și Alexei Andronicean au

depus recurs motivat împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, în partea respingerii acțiunii și în partea examinării în ordine de recurs,

rejudecată cauza în această parte cu emiterea unei decizii noi prin care să fie: admisă

acțiunea în sensul formulat; casată încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani privind respingerea declarației de abținere a judecătorului

Lorina Ciubotaru; casarea încheierii protocolare din 19 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru privind restituirea actelor autentificate din dosarul tehnic;

casarea încheierii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind

respingerea propunerii de recuzare a judecătorului Lorina Ciubotaru (f.d.207-211,

vol.II).

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că Maria Andronicean și

Alexei Andronicean au depus recursul cu respectarea termenului prevăzut de art.245

din Codul administrativ.

La 02 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului Municipal Chișinău, Svetlanei Beriozkin, Ludmilei Beriozkin, Lilianei

Rîbac copia recursului motivat depus de Irina Coțur, Maria Andronicean și Alexei

Andronicean împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.215, vol.II).

Materialele dosarului atestă că, la 06 decembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice a Curții Supreme de Justiție, avocatul Mariana Caliga, în interesele

Svetlanei Beriozkin, a expediat referința la cererea de recurs depusă de Irina Coțur,

Maria Andronicean și Alexei Andronicean, solicitând declararea recursului

inadmisibil, ca fiind depus tardiv.

În susținerea referinței avocatul Mariana Caliga, în interesele Svetlanei Beriozkin,

a notat că recurenții au depus recursul cu omiterea termenului prevăzut de art.245

alin.(2) din Codul administrativ.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Irina Coțur, Maria Andronicean și

Alexei Andronicean, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

11

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Ab initio, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a-și expune poziția în privința

recursului depus de Irina Coțur.

În conformitate cu art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

12

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului

drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă

cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Din actele cauzei cert rezultă că la 17 mai 2022, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei (f.d.189, 190-196, vol.II).

Actele cauzei nu atestă date când a fost expediat dispozitivul deciziei instanței de

apel în adresa participanților la proces, inclusiv Irinei Coțur, precum și

reprezentantului acesteia – avocatul Oleg Mancevschi.

La 09 iunie 2022, Irina Coțur a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.199-202, vol.II).

Materialele cauzei atestă că, la 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice

a avocatului Oleg Mancevschi, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Irina

Coțur copia deciziei integrale contestate (f.d.198, vol.II).

Distinct se reține că decizia motivată din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

remarcă că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată

prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei

electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități,

13

cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va

explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,

acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a

fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la

adresa electronică a avocatului Oleg Mancevschi, lipsesc.

Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic

(dispozitivul deciziei integrale a instanței de apel) se va considera momentul intrării

acestuia în sistemul informațional - adresa electronică:

law.mancewski.oleg@gmail.com, prin intermediul căreia avocatul Oleg Mancevschi a

întreprins anumite acțiuni procedurale pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel

(f.d.176-177, 180-181, vol.II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că, recurentei Irina Coțur i-a fost notificată decizia motivată din 17 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău, la 30 august 2022, prin intermediul reprezentantului

acesteia – avocatul Oleg Mancevschi.

Or, potrivit materialelor cauzei avocatul Oleg Mancevschi a reprezentat interesele

reclamantei/apelantei/recurentei pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond,

precum și în instanța de apel, în temeiul mandatului anexat la materialele cauzei

(f.d.30, vol.I). Iar o notificare depusă de recurenta Irina Coțur cu privire la o eventuală

reziliere a contractului de asistență juridică încheiat cu avocatul Oleg Mancevschi, la

materialele cauzei nu se regăsește.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să

curgă din data de 31 august 2022, ziua imediat următoare de la data notificării

reprezentantului recurentei a deciziei integrale a instanței de apel, și care urma să

expire la data de 29 septembrie 2022, zi de joi, inclusiv.

Cu toate acestea, la 29 noiembrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și

documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Irina Coțur a depus recursul

motivat împotriva deciziei instanței de apel cu încălcarea evidentă a termenului legal

de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Or, termenul-limită

de prezentare a motivării recursului a expirat la 29 septembrie 2022 inclusiv, pe când

acesta a fost depus la 29 noiembrie 2022, cu încălcarea evidentă a termenului pentru

demararea procedurii în ordine de recurs.

De altfel, recurenta Irina Coțur începând cu data de 31 august 2022 – până la 29

septembrie 2022 inclusiv, au dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a

prezenta recursul motivat în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ.

Subsecvent, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real

(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

14

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10

octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre

emiterea hotărârii judecătorești, iar recurenta Irina Coțur fiind interesată de

soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare

de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de

lege, la caz prin depunerea recursului și prezentării motivării acestuia în conformitate

cu art.245 din Codul administrativ. Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii

procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ de declarare a

recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

La rândul său, art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, statuează că, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Din materialele cauzei, precum și din conținutul recursului depus de Irina Coțur,

instanța de recurs reține că ultima n-a făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din

Codul administrativ și nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

15

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată

urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să

dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentei, care

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a

unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a

arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la

justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs

Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În

acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare

privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

16

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Irina Coțur ca fiind

inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul

securității raporturilor juridice.

Examinând temeiurile invocate în partea recursului depus de Maria Andronicean

și Alexei Andronicean, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține prevederile art.246 alin.(2) din Codul administrativ,

care stipulează că recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

17

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Irina

Coțur, Maria Andronicean și Alexei Andronicean, ca inadmisibil.

Conform art. art.258 alin.(3), 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Irina Coțur, Maria Andronicean și Alexei Andronicean, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Aliona Miron

18