3ra-907/22 — contestarea actelor administrative

3ra-907/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-907/22

2-21103275-01-3ra-06092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Veaceslav Vasilașcu împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 9 iulie 2021, Veaceslav Vasilașcu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerul Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este angajat în Ministerul Economiei

și Infrastructurii, în temeiul ordinului nr. 365 p din 17 octombrie 2017, în funcția de

consultant principal al Serviciului transport rutier în cadrul Direcției transport. Din anul

2008 și până la reorganizarea Guvernului din 2017, a activat în Agenția Transporturi a

Republicii Moldova, urmare a reorganizărilor, în cadrul Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor.

A menționat că, pe parcursul a 12 ani de activitate în cadrul aparatului central al

autorităților publice, la toate evaluările efectuate întotdeauna a avut calificativul foarte

bine și nu a avut nici o sancțiune disciplinară. La data de 26 aprilie 2021, Nicolae Malic,

șeful Direcției transport, numit din 1 aprilie 2021, i-a adus la cunoștință fișa de evaluare

a performanțelor profesionale individuale a acestuia pentru trimestrul 1/2021 (ianuarie-

februarie- martie) cu nota finală a evaluării - 3,4 și calificativul final al evaluării bine.

Reclamantul a notat că la 28 aprilie 2021 a depus în cancelaria Ministerului

Economiei și Infrastructurii contestația cu nr. de înregistrare V-160/21, la procesul de

evaluare trimestrială a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor

publici cu funcție de execuție din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii din

1

23 aprilie 2021. Ministerul i-a expediat prin e-mail răspunsul nr. 05/2-2278 din 12 mai

2021, prin care i-a comunicat că contestația din 28 aprilie 2021, depusă asupra

calificativului acordat în fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale

pentru trimestrul 1/2021, a fost examinată la 6 mai 2021, ora 15.40 min., în absența sa

(motivând nerespectarea programului de muncă, prin absență nemotivată la serviciu,

statuat în baza unui proces-verbal de constatare) și respinsă ca neîntemeiată prin prisma

documentelor/materialelor relevante procesului.

A specificat că la data de 11 iunie 2021 în cancelaria Ministerului Economiei și

Infrastructurii a depus cererea prealabilă cu nr. de înregistrare V-214/21, împotriva

scrisorii nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021. La cererea prealabilă nu a primit răspuns de la

minister.

În opinia reclamantului, răspunsul MEI nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021 este

neîntemeiat din următoarele considerente. Doar la nivel declarativ, se comunică despre

respingerea neîntemeiată a contestației prin prisma documentelor relevante procesului,

fără anexarea acestora și argumentarea obligatorie a răspunsului despre motivele

respingerii. Răspunsul Ministerului nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021, este decizia

autorității publice privind lezarea unui drept prin activitate administrativă ilegală, ce

constituie în sine un act administrativ ilegal, emis cu aplicarea eronată a normelor

imperative de drept material și procedural, a pct. 7-8, 60 - 90 din anexa nr. 8 la hotărârea

Guvernului nr. 201/2009 și prevederilor art. 13 din Codul de conduită al funcționarului

public, adoptat prin Legea nr. 25/2008.

A invocat că potrivit pct. 3 al Regulamentului-cadru cu privire la modul de stabilire

a sporului pentru performanța personalului din unitățile bugetare, aprobat prin anexa

nr. 3 din hotărârea Guvernului nr. 1231/2018, performanța personalului din unitățile

bugetare se utilizează de către unitatea bugetară pentru elaborarea actului normativ cu

caracter intern ce se va aplica tuturor angajaților din unitatea bugetară, cu excepția

persoanelor care dețin funcții de demnitate publică și a personalului din cabinetul

persoanelor cu funcții de demnitate publică. Din motiv că Ministerul Economiei și

Infrastructurii, până în prezent nu a elaborat un act normativ cu caracter intern, care să

prevadă procedura de stabilire și contestare a evaluării performanțelor personalului,

sunt nevoiți, prin prisma art. 6, analogia legii și analogia dreptului din Codul civil, să-

și apere drepturile fundamentale prin prevederile anexei nr. 8 din hotărârea Guvernului

nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public.

A susținut că nu este de acord cu procesul de evaluare și drept urmare, nici cu

calificativul acordat din următoarele considerente: a) evaluarea unui angajat de către

conducătorul direct trebuie realizat cu probitate, deontologie profesională, realism și

obiectivitate; aceste principii fiind încălcate în cazul dat. Or, evaluarea nu poate să aibă

un caracter obiectiv în circumstanțele în care Nicolae Malic a fost promovat din funcția

de consultant principal al Serviciului naval, în funcția de șef al Direcției Transport la

finele perioadei de evaluare. Prin urmare, dumnealui nu a putut realiza evaluarea,

aprecierea la justa valoare a rezultatelor activității, a profesionalismului subsemnatului,

de la începutul perioadei de evaluare (1 ianuarie 2021) până la data promovării sale,

începând cu 1 aprilie 2021. În perioada 1 ianuarie 2021 – 19 februarie 2021,

conducătorul direct al Serviciului Transport Rutier a fost secretarul de stat, Iulian

Postică, având în vedere faptul că funcția de șef al Serviciului transport rutier era și

este până în prezent vacantă. Interimatul funcției publice de șef al Direcției transport

pentru perioada 1 ianuarie -26 februarie 2021 au fost exercitate de către Roman

2

Gapeev, șef Serviciul transport feroviar, fapt confirmat prin ordinul Ministerului

Economiei și Infrastructurii nr. 256 p din 15 decembrie 2020 și ordinul nr. 135 p din

28 ianuarie 2021. În perioada 26 februarie 2021-31 martie 2021, interimatul funcției

publice de șef al Direcției transport a fost exercitat de Nicolae Malic, consultant

principal în cadrul Serviciului transport naval, fapt confirmat prin ordinul Ministerului

Economiei și Infrastructurii nr. 152 p din 26 februarie 2021. Conform pct. 7 lit. b) din

anexa nr. 8 la hotărârea Guvernului nr. 201/2009, dacă pe parcursul perioadei evaluate

raportul de serviciu sau, după caz, mandatul evaluatorului încetează, se suspendă sau

se modifică, în condițiile legii, în acest caz evaluatorul are obligația, în termen de cel

mult 14 zile de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu,

să realizeze evaluarea funcționarilor publici din subordine. Calificativul de evaluare

acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a acestora. Această procedură urma

a fi ținută la control de către Serviciul resurse umane din cadrul Ministerului Economiei

și Infrastructurii.

A afirmat că, drept urmare, Serviciul resurse umane nu și-a exercitat obligațiunile

de serviciu în privința tuturor angajaților din cadrul Direcției transport a Ministerului

Economiei și Infrastructurii. Or, conform pct. 8 din anexa la nr. 8 hotărârea Guvernului

nr. 201/2009, la evaluarea anuală, evaluatorul nou-numit va tine seama de informațiile

consemnate de evaluatorul precedent. Evaluatorul nou-numit, la acordarea

calificativului de evaluare în cadrul procedurii de evaluare, va considera prioritar

calificativul de evaluare acordat pentru cea mai lungă perioadă evaluată. Această

normă a fost ignorată de noul șef, respectiv de către Serviciul resurse umane și Secția

juridică. Și-a exprimat dezacordul, în mod special, la aprecierea criteriilor-

conceptualizare și responsabilitate decizională, în contextul Clasificatorului funcțiilor

publice, adoptat prin Legea nr. 155/2011, a realizat sarcini de complexitate majoră,

conceptul lor fiind în strictă conformitate cu normele imperative de drept material și

procedural în vigoare, iar responsabilitatea decizională a fost legală, pornind de la

conceptul sarcinii/activității.

Cu referire la criteriul-comunicare, reclamantul a comunicat că în cadrul procedurii

de lucru privind evaluarea trebuie apreciată comunicarea asertivă profesională (coleg -

coleg) și nu cea personală. Comunicarea sa cu colegii, reprezentanții instituțiilor

subordonate organului central de specialitate, în exercitarea atribuțiilor de serviciu are

un grad înalt de apreciere. Acest fapt a fost demonstrat în special prin evaluările

ultimilor 12 ani de activitate, prin care întotdeauna a fost evaluat cu calificativul - foarte

bine. Nu este clar cum Nicolae Malic, din funcția de consultant principal al Serviciului

transport naval, pe care o deținea în lunile ianuarie - februarie 2021, i-a stabilit

calificativul bine, iar contestația, fără nici o argumentare, a fost respinsă de către

Serviciul resurse umane în comun cu Secția juridică și semnată de către conducătorul

ministerului. Or, aceasta vine ca sancțiune pe motiv că și-a expus poziția asupra

faptului că ultimul ilegal a fost promovat din funcția de consultant principal în cadrul

Serviciului transport naval în funcția de șef al Direcției transport, astfel, constituind un

motiv de răzbunare împotriva reclamantului.

A mai notat că evaluările pentru lunile ianuarie - februarie urmau a fi efectuate de

către Roman Gapeev și Iulian Postică, iar pentru luna martie de către Nicolae Malic

care era obligat prin prisma pct. 8 să tină cont de evaluările ultimilor 12 ani în care a

fost apreciat cu calificativul foarte bine. Potrivit art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr.

25/2008 Codul de conduită al funcționarului public, funcționarul public cu funcție de

conducere are obligația să promoveze normele de conduită și să asigure respectarea

3

acestora de către funcționarii publici din subordine. În exercitarea atribuțiilor specifice

funcțiilor publice de conducere, funcționarul public are obligația: a) să asigure

egalitatea de șanse și tratament în ceea ce privește cariera funcționarilor publici din

subordine; b) să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a

competenței profesionale pentru personalul din subordine, în cazul în care propune sau

aprobă promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții ori acordă stimulente

materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism sau discriminare; b1) să

respecte prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrității

instituționale; c) să evite criteriile discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii

neconforme cu normele de conduită prevăzute de Cod în accesul sau promovarea în

funcția publică.

A invocat dispozițiile pct. 85 - 90 din anexa nr. 8 a hotărârii Guvernului 201/2009,

conform cărora funcționarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate

să-l conteste la conducătorul autorității publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare

de la data luării la cunoștință. Conducătorul autorității publice, în termen de 5 zile

lucrătoare de la data depunerii contestației, o va examina în comun cu evaluatorul,

contrasemnatarul, funcționarul public evaluat și subdiviziunea resurse umane. În cazul

în care evaluatorul este persoană care exercită o funcție de demnitate publică, la

solicitarea funcționarului public evaluat, conducătorul autorității publice creează,

pentru fiecare caz în parte, un grup de contestare, constituit din minimum 3 membri,

care va examina contestația depusă. Rezultatele contestației se consemnează într-un

proces-verbal datat și semnat de toți membrii grupului de contestare. Calitatea de

membru o pot avea: a) funcționari publici de conducere sau de execuție care au avut

tangențe directe și frecvente cu activitatea funcționarului public evaluat; b) șeful

subdiviziunii resurse umane/responsabilul de resurse umane; d) un reprezentant al

organului sindical din autoritatea publică respectivă sau - în cazul în care în autoritatea

publică respectivă nu există organ sindical - un reprezentant desemnat prin votul

majorității funcționarilor publici; e) alte persoane care au avut tangențe directe și

frecvente cu activitatea funcționarului public evaluat. Rezultatul contestației se

comunică în scris funcționarului public în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea

contestației. Funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației se

poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Reclamantul a explicat că nu a fost notificat despre data, ora și locul examinării

contestației, nu i s-a adus la cunoștință procesul-verbal datat și semnat de toți membrii

grupului de contestare, etc.

A specificat că a respectat toți termenii procedurali de contestare, inclusiv

adresarea în instanța de contencios administrativ prin prisma prevederilor Codului

administrativ.

A adăugat că atât șeful-interimar, cât și Serviciul resurse umane, de comun cu

Secția juridică și conducătorul Ministerului Economiei și Infrastructurii, au încălcat

flagrant prevederile normelor imperative de drept material și procedural indicate.

În continuarea răzbunărilor conducerii Ministerului Economiei și Infrastructurii

împotriva sa, la 13 mai 2021 Serviciul resurse umane i-a adus la cunoștință ordinul

Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment.

A indicat că la data de 11 iunie 2021 în cancelaria Ministerului Economiei și

Infrastructurii a depus cererea prealabilă cu nr. de înregistrare V-213/21, asupra

ordinului Ministerului nr. 203 p din 13 mai 2021.

4

A invocat prevederile art. 164, 165, 166, 167, 209 din Codul administrativ, relatând

că întrucât la 26 iunie 2021 a expirat termenul de examinare a cererii prealabile, nu a

primit nici un răspuns de la Ministerului Economiei și Infrastructurii și nu a fost

informat despre prelungirea termenului de examinare în legătură cu inițierea unei

proceduri administrative, a depus prezenta cerere de chemare în judecată.

A specificat că, ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13

mai 2021 a fost emis în conformitate cu prevederile art. 57 lit. a), art. 58 lit. a) și art.

59 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

temei servind nota informativă privind disciplina muncii a dnei Angela Cociu. În notă

se face referire la faptul că, la 6 mai 2021, orele 15.45min., subsemnatul a lipsit de la

locul de muncă, fapt confirmat prin procesul-verbal privind constatarea lipsei

angajatului de la locul de muncă în orele de program din 6 mai 2021. De asemenea se

face referire la luna aprilie 2021 despre plecarea înainte de termenul stabilit în program

(orele 16.00) de până la 50 min. pe data de 14 aprilie 2021 și 26 aprilie 2021, până la

1,5 ore la data de 22 aprilie 2021, până la 2,5 ore pe data de 24 februarie 2021 cu 36

minute pe data de 5 mai 2021, conform informației prezentate de către Serviciul

Protecție și Pază de Stat pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 6 mai 2021.

Reclamantul a opinat că ordinul respectiv este ilegal, menționând că este eronată

informația din nota informativă despre absența nemotivată a subsemnatului la locul de

muncă. Realizarea obiectivelor individuale de activitate și indicatorilor de performanță

stabilite subsemnatului în luna februarie pentru anul 2021, de comun cu secretarul de

stat pe domeniul transporturilor, constituie un volum mare de muncă, care necesită o

mulțime de ședințe cu reprezentanții autorităților din subordine, în special evaluarea

proceselor tehnologice existente pe la stații, identificarea și înlăturarea lacunelor pentru

a fi posibil implementarea acestora în proiectele actelor normative elaborate etc.

Realizarea obiectivelor se efectuează/coordonează cu conducătorul pe domeniu de

specialitate, la acel moment Secretarul de stat Iulian Postică, dar nu cu șeful Serviciului

resurse umane. Procesul - verbal privind constatarea lipsei subsemnatului de la locul

de muncă la 6 mai 2021, orele 15.45 min., este neîntemeiat și ilegal. Este eronată

informația precum că, Angela Cociu, Andrei Ciornîi și Nicolae Malic, la 6 mai 2021,

orele 15.45 min., au verificat și au constatat lipsa reclamantului de la locul de muncă.

Acest fapt poate fi constatat prin efectuarea unei anchete de serviciu în cadrul

Ministerului Economiei și Infrastructurii.

A relevat că prin cererea prealabilă cu nr. de înregistrare V-213/21, a solicitat

crearea unei Comisii de anchetă în componența căreia vor fi incluse persoanele care nu

au fost implicate la fabricarea procesului - verbal privind constatarea lipsei

subsemnatului de la locul de muncă la 6 mai 2021, orele 15.45 min., aceasta urmând

să investigheze, prin prisma normelor imperative de drept material și procedural, toate

acțiunile/inacțiunile subiecților incidentului comis. Însă, conducerea Ministerului

Economiei și Infrastructurii a refuzat investigarea cazului, nu a primit nici un răspuns

pe marginea cerințelor înaintate, respectiv au acceptat tacit obiecțiile reclamantului.

A notat că la 6 mai 2021 s-a aflat la serviciu până la orele 19.00. Acest fapt poate

fi confirmat prin verificarea documentului nr. 31-77-268-2885 din 16 aprilie 2021 de

la Cancelaria de Stat privind examinarea sesizării nr. 56g/2021, număr de înregistrare

3956 din 16 aprilie 2021, în programul e-management al Ministerului Economiei și

Infrastructurii, în care se vede că la 6 mai 2021 orele 18:43:49, a încărcat un proiect al

avizului referitor la excepția de neconstituționalitate al art. 439/1 din Codul

contravențional, expusă în sesizarea înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.

5

56g/2021. Adevărul este că fabricarea procesului verbal, notei informative și ordinului

contestat este motivul de răzbunare împotriva sa că și-a expus poziția asupra faptului

precum că șefa Serviciului resurse umane cu acceptul șefului Secției juridice, nu

respectă procesele de bază/procedurile de lucru privind promovarea persoanelor în

cadrul autorități publice, care trebuie desfășurate cu respectarea tuturor măsurilor de

asigurare a integrității instituționale, stipulate în art. 10, 11 din Legea nr. 82/2017.

Descrierea acțiunilor ilegale ale factorilor de decizie implicați în incidentul de

integritate instituțională, au fost expuse ulterior în sesizarea nr. de înregistrare în

cancelaria ministerului V192/21 din 31 mai 2021. Nota informativă privind disciplina

muncii și procesul - verbal privind constatarea lipsei angajatului de la locul de muncă

în orele de program, sunt ilegale și lovite de nulitate absolută, deoarece nu întrunesc

exigențele impuse de normele imperative de drept material și procedural.

Reclamantul a precizat că, documentarea activității administrative în cadrul

oricărei autorități publice centrale este formată dintr-un sistem de acte administrative

și acesta constituie baza lui documentară. Prin urmare, sistemul de acte administrative/

administrative cu caracter normativ, inclusiv din cadrul Ministerului Economiei și

Infrastructurii, trebuie să se bazeze pe niște principii, cum ar fi: a) constituționalitatea;

b) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale; c) legalitatea și echilibrul între

reglementările concurente; d) oportunitatea, coerența, consecutivitatea, stabilitatea și

predictibilitatea normelor juridice; e) asigurarea transparenței, publicității și

accesibilității; f) respectarea ierarhiei actelor normative. Or, la această etapă se constată

că baza documentară a Ministerului Economiei și Infrastructurii a deviat mult de la

principiile sus-enunțate, care de fapt sunt instituite imperativ prin Legea nr. 100/2017

cu privire la actele normative.

Reclamantul a afirmat că, procesul - verbal privind constatarea lipsei angajatului

de la locul de muncă în orele de program nu a fost întocmit în conformitate cu cerințele

structurale și de conținut, prescripțiile de întocmire și perfectare, prevăzute în pct.

4.5.1- 4.5.3 din Regulile de întocmire a documentelor organizatorice și de dispoziție și

Instrucțiunii-tip cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației

publice centrale de specialitate și ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova,

aprobate prin hotărârea Guvernului nr. 618/1993. La cererea subsemnatului privind

accesul la informație, cu nr. de înregistrare în cancelaria MEI V-174/21 din 17 mai

2021, a primit informația despre ”Журнал событий входа-выхода” care posibil se

face referire în nota informativă privind disciplina muncii. Nu este clar cine a eliberat

informația respectivă, forța juridică a acesteia. Respectiv atât nota informativă cât și

procesul - verbal sunt lovite de nulitate absolută și nu au nici o forță juridică. Ordinul

Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203p din 13 mai 2021 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, este semnat de către

Secretarul general al ministerului.

A relatat că, la cererea privind accesul la informație, cu nr. de înregistrare în

cancelaria Ministerului Economiei și Infrastructurii V174/21 din 17.05.2021, prin care

a solicitat eliberarea actului administrativ privind stabilirea competențelor Secretarilor

din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, pentru perioada 1 ianuarie 2021 –

31 mai 2021, prin scrisoarea Ministerului nr. 05/2-2685 din 02.06.2021, a primit copia

ordinului nr. 242 din 7 decembrie 2020 cu privire la stabilirea domeniilor de activitate

a secretarului general al ministerului și ale secretarilor de stat. Conform pct. 1 sbpct. 1)

lit. f) din ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 242 din 7 decembrie

2020, Secretarul general al ministerului se împuternicește cu dreptul de a semna ordine

6

ce țin de numirea în funcții/posturi, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor

de serviciu/contractelor individuale de muncă, alte acte administrative cu privire la

gestionarea resurselor umane, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 58 din Legea nr.

158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, emise în

condițiile legii în privința funcționarilor publici, personalului de deservire tehnică al

aparatului central al ministerului, precum și în privința conducătorilor entităților din

subordinea ministerului. Ordinul Ministerului Economiei si Infrastructurii nr. 203 p din

13 mai 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment,

contravine normelor reglementate în ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii

nr. 242 din 7 decembrie 2020 cu privire la stabilirea domeniilor de activitate a

secretarului general al ministerului și ale secretarilor de stat, respectiv primul act

administrativ este lovit de nulitate absolută. Ordinul Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021, prin prisma art. 11 lit. a) din Codul

administrativ, face parte din categoriile actelor administrative individuale defavorabile.

Factorii de decizie din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii sunt obligați să

respecte principiul egalității și nediscriminării și să trateze în mod egal și uniform

personalul în exercitarea atribuțiilor și obligațiunilor de serviciu. Aceste norme de

asemenea au fost ignorate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Reclamantul a susținut că, pentru a se apăra de presiunile conducerii Ministerului

Economiei și Infrastructurii, prin prisma art. art. art. 2, 10, 11, 12, 18 alin. (3) lit. i) din

Legea integrității nr. 82/2017, a înaintat cerere conducătorului direct în prezent,

Lupașcu Mihail, în vederea asigurării protecției de integritate (nr. de înregistrare în

cancelaria ministerului V-219 din 23 iunie 2021), prin care a solicitat aplicarea

măsurilor de protecție împotriva acțiunilor de răzbunare și informarea reclamantului

despre măsurile întreprinse în vederea asigurării protecției de integritate. Până în

prezent nu a primit nici un răspuns de la ei.

Reclamantul a solicitat anularea răspunsului Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 05/2- 2278 din 12 mai 2021 ca neîntemeiat; anularea rezultatelor din

Fișa de evaluare a performanțelor profesionale din 23 aprilie 2021 și dispunerea

analizei situației din perspectiva cadrului normativ în vigoare, inclusiv prevederilor art.

13 din Codul de conduită al funcționarului public, adoptat prin Legea nr. 25/2008 dar

și instituțional; reevaluarea performanțelor subsemnatului pentru trimestrul I al anului

2021, în raport cu rezultatele reale ale activității desfășurate în perioada evaluată cu

aprecierea notei finale - 4 și calificativului final al evaluării foarte bine; recunoașterea

ca ilegal și nul ordinului Ministerului nr. 203 p din 13.05.2021, anularea notei

informative și a procesului verbal.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Veaceslav Vasilașcu. S-a anulat ordinul

Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare, ca neîntemeiat. În rest pretențiile din cererea de

chemare în judecată depusă de Veaceslav Vasilașcu împotriva Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea notei informative și a

procesului verbal, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin hotărârea suplimentară din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani au fost admise pretențiile formulate de Veaceslav Vasilașcu împotriva

Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea actelor

administrative individuale defavorabile. S-a anulat refuzul în admiterea contestației,

expus în răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 05/2-2278 din 12 mai

7

2021, ca neîntemeiat. S-au anulat rezultatele din Fișa de evaluare a performanțelor

profesionale a lui Veaceslav Vasilașcu din 23 aprilie 2021, ca neîntemeiate. S-a obligat

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de a organiza evaluarea

performanțelor profesionale ale consultantului principal al Serviciului transport rutier

Veaceslav Vasilașcu pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 martie 2021 în strictă

conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor

profesionale ale funcționarului public, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 201 din

11 martie 2009.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la data de 20

octombrie 2021 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a contestat cu apel

hotărârea din 23 septembrie 2021a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani.

Ulterior, la data de 30 decembrie 2021 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale a contestat cu apel hotărârea suplimentară din 27 decembrie 2021a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus

de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, s-a casat integral hotărârea

din 23 septembrie 2021 și hotărârea suplimentară din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani, și s-a emis o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii. S-a

anulat ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La data de 5 iulie 2022, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a depus

recurs nemotivat, iar la 29 august 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia,

casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea admiterii acțiunii cu emiterea unei

noi deciziei de respingere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a indicat că consideră ca fiind neîntemeiată decizia instanței de

apel în partea admiterii acțiunii.

A menționat că instanța de apel la adoptarea deciziei nu s-a bazat pe o cercetare

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, precum și nu s-a călăuzit de prevederile legii,

bazîndu-se pe dispozițiile art. 118 din Codul administrativ (cu încălcarea art. 386 și

387 din Codul de procedură civilă).

La fel, a precizat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 2 alin. (2) din

Codul administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 7 iunie 2022, dispozitivul

deciziei fiind notificat recurentului, la data de 17 iunie 2022 (f.d.207, Vol. I).

Totodată, decizia motivată din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului la data de 17 august 2022 (f.d.209 verso).

8

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a fost numit spre examinare

în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul lărgit nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

prezentate au fost expuse cu suficientă claritate, iar părțile nu au solicitat examinarea

cauzei în ședință publică.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa parțial decizia instanței de

apel și parțial hotărârea primei instanțe, în partea admiterii pretenției lui Veaceslav

Vasilașcu privind anularea ordinului nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare”, cu emiterea unei noi decizii în această parte de respingere a

pretenției date, în rest, decizia instanței de apel se menține, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Totodată, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din

Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare

cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, completul specializat reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3)

din Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

9

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au

fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca

fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri

prevăzute la lit. a)–e).

Din actele dosarului se denotă că prin ordinul Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 365 p din 17 octombrie 2017, Veaceslav Vasilașcu, consultant

superior al Direcției juridice, a fost promovat în funcția de consultant principal al

Serviciului transport rutier.

Conform fișei de evaluare din 23 aprilie 2021, pentru perioada 1 ianuarie 2021-31

martie 2021, consultantul principal al Serviciului transport rutier, Veaceslav Vasilașcu,

a fost evaluat cu calificativul final „Bine”.

Prin contestația din 28 aprilie 2021, Veaceslav Vasilașcu, consultant principal al

Serviciului transport rutier, a solicitat lui Mihail Lupașcu, secretar de stat în cadrul

Ministerului Economiei și Infrastructurii, anularea rezultatelor din fișa de evaluare a

performanțelor din 23 aprilie 2021 și dispunerea reevaluării performanțelor.

Prin răspunsul nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021, Ministerul Economiei și

Infrastructurii a comunicat că aceasta a fost examinată la 6 mai 2021, ora 15.40 min.,

în absența lui Veaceslav Vasilașcu, fiind menționat că acest fapt este statuat în baza

unui proces-verbal de constatare a nerespectării programului de muncă, prin absența

nemotivată la serviciu, și respinsă ca fiind neîntemeiată prin prisma

documentelor/materialelor relevante procesului. Subsecvent, a fost informat despre

faptul că Regulamentul-cadru cu privire la modul de stabilire a sporului pentru

performantă personalului din unitățile bugetare, aprobat prin anexa nr. 3 a hotărârii

Guvernului nr. 1231/2018, nu reglementează depunerea unei astfel de contestații, iar

în conformitate cu pct. 89 al Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor

profesionale ale funcționarului public, aprobat prin anexa nr. 8 a hotărârii Guvernului

nr. 201/2009, care reglementează raporturi similare (analogia legii), funcționarul public

nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de

contencios administrativ, în condițiile legii.

La data de 11 iunie 2021 Veaceslav Vasilașcu s-a adresat către Secretarul de Stat

în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii cu cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea răspunsului nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021; anularea rezultatelor din

fișa de evaluare a performanțelor din 23 aprilie 2021 și dispunerea reevaluării

performanțelor.

Prin răspunsul nr. 05/2-2502 din 9 iulie 2021, Ministerul Economiei și

Infrastructurii a respins ca inadmisibile toate solicitările din cererea prealabilă depusă

de Vasilașcu Veaceslav la 11 iunie 2021, din motiv că ultimul nu a contestat rezultatele

evaluării performanțelor individuale în termenul stabilit în Regulamentului cu privire

la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin anexa

nr. 8 a hotărârii Guvernului nr. 201/2009 și în Codul administrativ.

Totodată, materialele dosarului atestă că la data de 6 mai 2021 a fost întocmit

procesul-verbal, semnat de angajații Direcției transport – Nicolae Malic, Andrei Ciornîi

și Angela Cociu, prin care s-a constatat lipsa de la locul de muncă din biroul 211, a

consultantului principal al Serviciului transport rutier, Vasilașcu Veaceslav, la data de

10

6 mai 2021, orele 15.45 min., ceea ce reprezintă absență nemotivată de la serviciu și

plecarea acestuia de la locul de muncă înainte de termenul stabilit de program.

Potrivit notei informative privind disciplina muncii, întocmită de șeful serviciului

resurse umane Angela Cociu, a fost analizată disciplina muncii și respectarea regimului

de intrare-ieșire din Casa Guvernului de către Veaceslav Vasilașcu, consultant

principal al Serviciului transport rutier, fiind invocate anumite abateri comise în unele

zile din luna aprilie 2021.

Prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021,

lui Veaceslav Vasilașcu, consultant principal al Serviciului transport rutier, Direcția

transport, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de avertisment.

Prin cererea prealabilă nr. V-213/21 din 11 iunie 2021, Veaceslav Vasilașcu a

solicitat declararea nulității ordinului nr. 203 p din 13 mai 2021, a notei informative și

a procesului verbal, crearea unei comisii de anchetă.

Prin răspunsul nr. 05/2-2501 din 9 iulie 2021, Ministerul Economiei și

Infrastructurii a respins contestația din 11 iunie 2021 depusă de Veaceslav Vasilașcu,

privind anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13

mai 2021, explicându-i că prezentul răspuns este cu drept de atac în decurs de 30 zile

în instanța de contencios administrativ și nu constituie un temei pentru repunerea în

termen la contestarea actului administrativ de bază în instanța de judecată competentă.

La data de 9 iulie 2021 Vasilașcu Veaceslav a depus prezenta cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin care a

solicitat anularea răspunsului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 05/2-2278

din 12 mai 2021; anularea rezultatelor din Fișa de evaluare a performanțelor

profesionale din 23 aprilie 2021 și dispunerea analizei situației din perspectiva cadrului

normativ în vigoare, inclusiv prevederilor art. 13 din Codul de conduită al

funcționarului public, adoptat prin Legea nr. 25/2008; reevaluarea performanțelor

pentru trimestrul I al anului 2021, în raport cu rezultatele reale ale activității desfășurate

în perioada evaluată cu aprecierea notei finale - 4 și calificativului final al evaluării

foarte bine; anularea notei informative și a procesului verbal; recunoașterea ca ilegal și

nul ordinul nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”,

prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în favoarea

temeiniciei parțiale a acțiunii, a anulat ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii

nr. 203 p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”; a anulat

refuzul în admiterea contestației, expus în răspunsul Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021; a anulat rezultatele din Fișa de evaluare

a performanțelor profesionale a lui Veaceslav Vasilașcu din 23 aprilie 2021 și a obligat

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de a organiza evaluarea

performanțelor profesionale ale consultantului principal al Serviciului transport rutier

Veaceslav Vasilașcu pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 martie 2021 în strictă

conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor

profesionale ale funcționarului public, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 201 din

11 martie 2009. În rest a respins pretențiile ca neîntemeiate.

Judecând apelul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale,

instanța de apel l-a admis, a casat hotărârea și hotărârea suplimentară a instanței de

fond și a emis o nouă decizie, prin care a admis parțial acțiunea depusă de către

Veaceslav Vasilașcu și a anulat ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”,

11

prin care reclamantului s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment. În

rest a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Inițial, având în vedere că Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în

cererea de recurs a invocat dezacordul referitor la pretenția privind anularea ordinului

nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, instanța de

recurs urmează a se expune doar în privința acesteia, or, la caz soluția în privința

celorlalte cerințe nu a fost contestată.

Astfel, verificând legalitatea deciziei contestate în partea admiterii pretenției cu

privire la anularea ordinului nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare”, în raport cu prevederile legale aplicabile la caz, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată, însă, că

concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii

cerinței, ca fiind neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor

legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a

probelor administrate la materialele cauzei.

În corespundere cu dispozițiile art. 56 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public, pentru încălcarea îndatoririlor de

serviciu, a normelor de conduită, pentru îndeplinirea nesatisfăcătoare a sarcinilor,

pentru pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau infracțiunile săvârșite în

timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcției, funcționarul public

poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz.

Conform art. 57 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, constituie abateri disciplinare: a) nerespectarea

programului de muncă, inclusiv absența sau întârzierea nemotivată la serviciu ori

plecarea înainte de termenul stabilit în program, admisă în mod repetat.

În temeiul art. 58 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcționarului

public îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare;

c) mustrare aspră; d) suspendarea dreptului de a fi promovat în funcție în decursul a

doi ani; g) destituirea din funcția publică; h) retrogradarea în funcție și/sau în grad de

calificare.

Normele de drept enunțate statuează că angajatorul, este în drept să sancționeze

disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile

legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

În acest context, instanța de recurs menționează că din conținutul ordinului nr. 203p

din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, în susținerea aplicării

sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, Ministerul Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale a invocat dispozițiile art. 57 lit. a), 58 lit. a), 59 din Legea nr.

158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

precum și faptul că Veaceslav Vasilașcu a admis în mod repetat nerespectarea

programului de muncă, inclusiv întârzieri nemotivate la serviciu și plecări înainte de

termenul stabilit în program.

Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și normele

legale citate mai sus, instanța de recurs constată, că ordinul Ministerului Infrastructurii

și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare”, de aplicare a sancțiunii disciplinare lui Veaceslav Vasilașcu, a fost emis

în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii.

12

Ce ține de argumentele instanțelor ierarhic inferioare, referitor la pretinsa

nerespectare de către autoritatea publică a principiului statuat la art. 31 din Codul

administrativ, conform căruia actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate, instanța de recurs le consideră

neîntemeiate.

Astfel, conform art. 118 din Codul administrativ, motivarea completă a unui act

administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea

actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul;

b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de

exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative

defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza

emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc.

La acest segment, instanța de recurs observă că ordinul Ministerului Infrastructurii

și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare”, este motivat, acesta conținând detailat temeiurile de fapt și de drept, care

au justificat emiterea actului administrativ individual respectiv.

Astfel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale la emiterea actului

administrativ individual, în speță, a respectat întru totul prevederile art. 118 din Codul

administrativ, indicând amănunțit circumstanțele de fapt și de drept, abaterea

disciplinară, comisă de către Veaceslav Vasilașcu, precum și legătura de cauzalitate

între faptele imputate și consecințele acesteia.

Mai mult, comiterea abaterii disciplinare de către Veaceslav Vasilașcu a fost

stabilită prin actele care au servit drept temei la emiterea actului administrativ, și anume

procesul-verbal privind constatarea lipsei angajatului de la locul de muncă în orele de

program din 6 mai 2021 și nota informativă privind disciplina muncii, anexate la

materialele cauzei.

Luând în considerare cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile Ministerului

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au fost în concordanță cu circumstanțele speței,

or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis urmare a abaterilor disciplinare

constatate.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel la acest capitol au aplicat eronat prevederile legale

aplicabile speței, motiv din care actele judecătorești de dispoziție în această parte, nu

pot fi menținute.

În acest context, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea

superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea cerințelor

reclamantului, prin prisma prevederilor legale.

Or, în speță, s-a stabilit cu certitudine că Veaceslav Vasilașcu a admis în activitatea

sa abateri disciplinare prin încălcarea disciplinei muncii.

Din considerentele menționate, și având în vedere că atât instanța de apel, cât și

prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu a raportului juridic în litigiu,

prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate, 1completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea

13

primei instanțe, în partea admiterii pretenției lui Veaceslav Vasilașcu privind anularea

ordinului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021

„cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, și de a emite în această parte o nouă

decizie de respingere a cerinței nominalizată, în rest decizia instanței de apel se

menține.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale.

Se casează parțial decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii

pretenției lui Veaceslav Vasilașcu privind anularea ordinului Ministerului

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare” și se emite în această parte o nouă decizie, prin care:

Se respinge ca neîntemeiată pretenția lui Veaceslav Vasilașcu cu privire la anularea

ordinului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021

„cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”.

În rest, decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

14