3ra-907/22 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-907/22 2-21103275-01-3ra-06092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 21 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Vasilașcu împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 9 iulie 2021, Veaceslav Vasilașcu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este angajat în Ministerul Economiei și Infrastructurii, în temeiul ordinului nr. 365 p din 17 octombrie 2017, în funcția de consultant principal al Serviciului transport rutier în cadrul Direcției transport. Din anul 2008 și până la reorganizarea Guvernului din 2017, a activat în Agenția Transporturi a Republicii Moldova, urmare a reorganizărilor, în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. A menționat că, pe parcursul a 12 ani de activitate în cadrul aparatului central al autorităților publice, la toate evaluările efectuate întotdeauna a avut calificativul foarte bine și nu a avut nici o sancțiune disciplinară.

La data de 26 aprilie 2021, Nicolae Malic, șeful Direcției transport, numit din 1 aprilie 2021, i-a adus la cunoștință fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale a acestuia pentru trimestrul 1/2021 (ianuarie- februarie- martie) cu nota finală a evaluării - 3,4 și calificativul final al evaluării bine.

Reclamantul a notat că la 28 aprilie 2021 a depus în cancelaria Ministerului Economiei și Infrastructurii contestația cu nr. de înregistrare V-160/21, la procesul de evaluare trimestrială a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici cu funcție de execuție din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii din 1 23 aprilie 2021. Ministerul i-a expediat prin e-mail răspunsul nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021, prin care i-a comunicat că contestația din 28 aprilie 2021, depusă asupra calificativului acordat în fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru trimestrul 1/2021, a fost examinată la 6 mai 2021, ora 15.40 min., în absența sa (motivând nerespectarea programului de muncă, prin absență nemotivată la serviciu, statuat în baza unui proces-verbal de constatare) și respinsă ca neîntemeiată prin prisma documentelor/materialelor relevante procesului.

A specificat că la data de 11 iunie 2021 în cancelaria Ministerului Economiei și Infrastructurii a depus cererea prealabilă cu nr. de înregistrare V-214/21, împotriva scrisorii nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021. La cererea prealabilă nu a primit răspuns de la minister. În opinia reclamantului, răspunsul MEI nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021 este neîntemeiat din următoarele considerente. Doar la nivel declarativ, se comunică despre respingerea neîntemeiată a contestației prin prisma documentelor relevante procesului, fără anexarea acestora și argumentarea obligatorie a răspunsului despre motivele respingerii.

Răspunsul Ministerului nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021, este decizia autorității publice privind lezarea unui drept prin activitate administrativă ilegală, ce constituie în sine un act administrativ ilegal, emis cu aplicarea eronată a normelor imperative de drept material și procedural, a pct. 7-8, 60 - 90 din anexa nr. 8 la hotărârea Guvernului nr. 201/2009 și prevederilor art. 13 din Codul de conduită al funcționarului public, adoptat prin Legea nr. 25/2008.

A invocat că potrivit pct. 3 al Regulamentului-cadru cu privire la modul de stabilire a sporului pentru performanța personalului din unitățile bugetare, aprobat prin anexa nr. 3 din hotărârea Guvernului nr. 1231/2018, performanța personalului din unitățile bugetare se utilizează de către unitatea bugetară pentru elaborarea actului normativ cu caracter intern ce se va aplica tuturor angajaților din unitatea bugetară, cu excepția persoanelor care dețin funcții de demnitate publică și a personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Din motiv că Ministerul Economiei și Infrastructurii, până în prezent nu a elaborat un act normativ cu caracter intern, care să prevadă procedura de stabilire și contestare a evaluării performanțelor personalului, sunt nevoiți, prin prisma art. 6, analogia legii și analogia dreptului din Codul civil, să- și apere drepturile fundamentale prin prevederile anexei nr. 8 din hotărârea Guvernului nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. A susținut că nu este de acord cu procesul de evaluare și drept urmare, nici cu calificativul acordat din următoarele considerente: a) evaluarea unui angajat de către conducătorul direct trebuie realizat cu probitate, deontologie profesională, realism și obiectivitate; aceste principii fiind încălcate în cazul dat.

Or, evaluarea nu poate să aibă un caracter obiectiv în circumstanțele în care Nicolae Malic a fost promovat din funcția de consultant principal al Serviciului naval, în funcția de șef al Direcției Transport la finele perioadei de evaluare. Prin urmare, dumnealui nu a putut realiza evaluarea, aprecierea la justa valoare a rezultatelor activității, a profesionalismului subsemnatului, de la începutul perioadei de evaluare (1 ianuarie 2021) până la data promovării sale, începând cu 1 aprilie 2021. În perioada 1 ianuarie 2021 – 19 februarie 2021, conducătorul direct al Serviciului Transport Rutier a fost secretarul de stat, Iulian Postică, având în vedere faptul că funcția de șef al Serviciului transport rutier era și este până în prezent vacantă.

Interimatul funcției publice de șef al Direcției transport pentru perioada 1 ianuarie -26 februarie 2021 au fost exercitate de către Roman 2 Gapeev, șef Serviciul transport feroviar, fapt confirmat prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 256 p din 15 decembrie 2020 și ordinul nr. 135 p din 28 ianuarie 2021. În perioada 26 februarie 2021-31 martie 2021, interimatul funcției publice de șef al Direcției transport a fost exercitat de Nicolae Malic, consultant principal în cadrul Serviciului transport naval, fapt confirmat prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 152 p din 26 februarie 2021. Conform pct. 7 lit. b) din anexa nr. 8 la hotărârea Guvernului nr. 201/2009, dacă pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu sau, după caz, mandatul evaluatorului încetează, se suspendă sau se modifică, în condițiile legii, în acest caz evaluatorul are obligația, în termen de cel mult 14 zile de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu, să realizeze evaluarea funcționarilor publici din subordine.

Calificativul de evaluare acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a acestora. Această procedură urma a fi ținută la control de către Serviciul resurse umane din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii. A afirmat că, drept urmare, Serviciul resurse umane nu și-a exercitat obligațiunile de serviciu în privința tuturor angajaților din cadrul Direcției transport a Ministerului Economiei și Infrastructurii. Or, conform pct. 8 din anexa la nr. 8 hotărârea Guvernului nr. 201/2009, la evaluarea anuală, evaluatorul nou-numit va tine seama de informațiile consemnate de evaluatorul precedent. Evaluatorul nou-numit, la acordarea calificativului de evaluare în cadrul procedurii de evaluare, va considera prioritar calificativul de evaluare acordat pentru cea mai lungă perioadă evaluată.

Această normă a fost ignorată de noul șef, respectiv de către Serviciul resurse umane și Secția juridică. Și-a exprimat dezacordul, în mod special, la aprecierea criteriilor- conceptualizare și responsabilitate decizională, în contextul Clasificatorului funcțiilor publice, adoptat prin Legea nr. 155/2011, a realizat sarcini de complexitate majoră, conceptul lor fiind în strictă conformitate cu normele imperative de drept material și procedural în vigoare, iar responsabilitatea decizională a fost legală, pornind de la conceptul sarcinii/activității. Cu referire la criteriul-comunicare, reclamantul a comunicat că în cadrul procedurii de lucru privind evaluarea trebuie apreciată comunicarea asertivă profesională (coleg - coleg) și nu cea personală.

Comunicarea sa cu colegii, reprezentanții instituțiilor subordonate organului central de specialitate, în exercitarea atribuțiilor de serviciu are un grad înalt de apreciere. Acest fapt a fost demonstrat în special prin evaluările ultimilor 12 ani de activitate, prin care întotdeauna a fost evaluat cu calificativul - foarte bine. Nu este clar cum Nicolae Malic, din funcția de consultant principal al Serviciului transport naval, pe care o deținea în lunile ianuarie - februarie 2021, i-a stabilit calificativul bine, iar contestația, fără nici o argumentare, a fost respinsă de către Serviciul resurse umane în comun cu Secția juridică și semnată de către conducătorul ministerului. Or, aceasta vine ca sancțiune pe motiv că și-a expus poziția asupra faptului că ultimul ilegal a fost promovat din funcția de consultant principal în cadrul Serviciului transport naval în funcția de șef al Direcției transport, astfel, constituind un motiv de răzbunare împotriva reclamantului.

A mai notat că evaluările pentru lunile ianuarie - februarie urmau a fi efectuate de către Roman Gapeev și Iulian Postică, iar pentru luna martie de către Nicolae Malic care era obligat prin prisma pct. 8 să tină cont de evaluările ultimilor 12 ani în care a fost apreciat cu calificativul foarte bine. Potrivit art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 25/2008 Codul de conduită al funcționarului public, funcționarul public cu funcție de conducere are obligația să promoveze normele de conduită și să asigure respectarea 3 acestora de către funcționarii publici din subordine.

În exercitarea atribuțiilor specifice funcțiilor publice de conducere, funcționarul public are obligația: a) să asigure egalitatea de șanse și tratament în ceea ce privește cariera funcționarilor publici din subordine; b) să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine, în cazul în care propune sau aprobă promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții ori acordă stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism sau discriminare; b1) să respecte prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale; c) să evite criteriile discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu normele de conduită prevăzute de Cod în accesul sau promovarea în funcția publică.

A invocat dispozițiile pct. 85 - 90 din anexa nr. 8 a hotărârii Guvernului 201/2009, conform cărora funcționarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să-l conteste la conducătorul autorității publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință. Conducătorul autorității publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii contestației, o va examina în comun cu evaluatorul, contrasemnatarul, funcționarul public evaluat și subdiviziunea resurse umane. În cazul în care evaluatorul este persoană care exercită o funcție de demnitate publică, la solicitarea funcționarului public evaluat, conducătorul autorității publice creează, pentru fiecare caz în parte, un grup de contestare, constituit din minimum 3 membri, care va examina contestația depusă.

Rezultatele contestației se consemnează într-un proces-verbal datat și semnat de toți membrii grupului de contestare. Calitatea de membru o pot avea: a) funcționari publici de conducere sau de execuție care au avut tangențe directe și frecvente cu activitatea funcționarului public evaluat; b) șeful subdiviziunii resurse umane/responsabilul de resurse umane; d) un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă sau - în cazul în care în autoritatea publică respectivă nu există organ sindical - un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici; e) alte persoane care au avut tangențe directe și frecvente cu activitatea funcționarului public evaluat. Rezultatul contestației se comunică în scris funcționarului public în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea contestației.

Funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. Reclamantul a explicat că nu a fost notificat despre data, ora și locul examinării contestației, nu i s-a adus la cunoștință procesul-verbal datat și semnat de toți membrii grupului de contestare, etc. A specificat că a respectat toți termenii procedurali de contestare, inclusiv adresarea în instanța de contencios administrativ prin prisma prevederilor Codului administrativ. A adăugat că atât șeful-interimar, cât și Serviciul resurse umane, de comun cu Secția juridică și conducătorul Ministerului Economiei și Infrastructurii, au încălcat flagrant prevederile normelor imperative de drept material și procedural indicate.

În continuarea răzbunărilor conducerii Ministerului Economiei și Infrastructurii împotriva sa, la 13 mai 2021 Serviciul resurse umane i-a adus la cunoștință ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment. A indicat că la data de 11 iunie 2021 în cancelaria Ministerului Economiei și Infrastructurii a depus cererea prealabilă cu nr. de înregistrare V-213/21, asupra ordinului Ministerului nr. 203 p din 13 mai 2021. 4 A invocat prevederile art. 164, 165, 166, 167, 209 din Codul administrativ, relatând că întrucât la 26 iunie 2021 a expirat termenul de examinare a cererii prealabile, nu a primit nici un răspuns de la Ministerului Economiei și Infrastructurii și nu a fost informat despre prelungirea termenului de examinare în legătură cu inițierea unei proceduri administrative, a depus prezenta cerere de chemare în judecată.

A specificat că, ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 a fost emis în conformitate cu prevederile art. 57 lit. a), art. 58 lit. a) și art. 59 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, temei servind nota informativă privind disciplina muncii a dnei Angela Cociu.

În notă se face referire la faptul că, la 6 mai 2021, orele 15.45min., subsemnatul a lipsit de la locul de muncă, fapt confirmat prin procesul-verbal privind constatarea lipsei angajatului de la locul de muncă în orele de program din 6 mai 2021. De asemenea se face referire la luna aprilie 2021 despre plecarea înainte de termenul stabilit în program (orele 16.00) de până la 50 min. pe data de 14 aprilie 2021 și 26 aprilie 2021, până la 1,5 ore la data de 22 aprilie 2021, până la 2,5 ore pe data de 24 februarie 2021 cu 36 minute pe data de 5 mai 2021, conform informației prezentate de către Serviciul Protecție și Pază de Stat pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 6 mai 2021. Reclamantul a opinat că ordinul respectiv este ilegal, menționând că este eronată informația din nota informativă despre absența nemotivată a subsemnatului la locul de muncă.

Realizarea obiectivelor individuale de activitate și indicatorilor de performanță stabilite subsemnatului în luna februarie pentru anul 2021, de comun cu secretarul de stat pe domeniul transporturilor, constituie un volum mare de muncă, care necesită o mulțime de ședințe cu reprezentanții autorităților din subordine, în special evaluarea proceselor tehnologice existente pe la stații, identificarea și înlăturarea lacunelor pentru a fi posibil implementarea acestora în proiectele actelor normative elaborate etc. Realizarea obiectivelor se efectuează/coordonează cu conducătorul pe domeniu de specialitate, la acel moment Secretarul de stat Iulian Postică, dar nu cu șeful Serviciului resurse umane.

Procesul - verbal privind constatarea lipsei subsemnatului de la locul de muncă la 6 mai 2021, orele 15.45 min., este neîntemeiat și ilegal. Este eronată informația precum că, Angela Cociu, Andrei Ciornîi și Nicolae Malic, la 6 mai 2021, orele 15.45 min., au verificat și au constatat lipsa reclamantului de la locul de muncă. Acest fapt poate fi constatat prin efectuarea unei anchete de serviciu în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii. A relevat că prin cererea prealabilă cu nr. de înregistrare V-213/21, a solicitat crearea unei Comisii de anchetă în componența căreia vor fi incluse persoanele care nu au fost implicate la fabricarea procesului - verbal privind constatarea lipsei subsemnatului de la locul de muncă la 6 mai 2021, orele 15.45 min., aceasta urmând să investigheze, prin prisma normelor imperative de drept material și procedural, toate acțiunile/inacțiunile subiecților incidentului comis.

Însă, conducerea Ministerului Economiei și Infrastructurii a refuzat investigarea cazului, nu a primit nici un răspuns pe marginea cerințelor înaintate, respectiv au acceptat tacit obiecțiile reclamantului. A notat că la 6 mai 2021 s-a aflat la serviciu până la orele 19.00. Acest fapt poate fi confirmat prin verificarea documentului nr. 31-77-268-2885 din 16 aprilie 2021 de la Cancelaria de Stat privind examinarea sesizării nr. 56g/2021, număr de înregistrare 3956 din 16 aprilie 2021, în programul e-management al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în care se vede că la 6 mai 2021 orele 18:43:49, a încărcat un proiect al avizului referitor la excepția de neconstituționalitate al art. 439/1 din Codul contravențional, expusă în sesizarea înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5 56g/2021.

Adevărul este că fabricarea procesului verbal, notei informative și ordinului contestat este motivul de răzbunare împotriva sa că și-a expus poziția asupra faptului precum că șefa Serviciului resurse umane cu acceptul șefului Secției juridice, nu respectă procesele de bază/procedurile de lucru privind promovarea persoanelor în cadrul autorități publice, care trebuie desfășurate cu respectarea tuturor măsurilor de asigurare a integrității instituționale, stipulate în art. 10, 11 din Legea nr. 82/2017.

Descrierea acțiunilor ilegale ale factorilor de decizie implicați în incidentul de integritate instituțională, au fost expuse ulterior în sesizarea nr. de înregistrare în cancelaria ministerului V192/21 din 31 mai 2021. Nota informativă privind disciplina muncii și procesul - verbal privind constatarea lipsei angajatului de la locul de muncă în orele de program, sunt ilegale și lovite de nulitate absolută, deoarece nu întrunesc exigențele impuse de normele imperative de drept material și procedural. Reclamantul a precizat că, documentarea activității administrative în cadrul oricărei autorități publice centrale este formată dintr-un sistem de acte administrative și acesta constituie baza lui documentară.

Prin urmare, sistemul de acte administrative/ administrative cu caracter normativ, inclusiv din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, trebuie să se bazeze pe niște principii, cum ar fi: a) constituționalitatea; b) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale; c) legalitatea și echilibrul între reglementările concurente; d) oportunitatea, coerența, consecutivitatea, stabilitatea și predictibilitatea normelor juridice; e) asigurarea transparenței, publicității și accesibilității; f) respectarea ierarhiei actelor normative. Or, la această etapă se constată că baza documentară a Ministerului Economiei și Infrastructurii a deviat mult de la principiile sus-enunțate, care de fapt sunt instituite imperativ prin Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

Reclamantul a afirmat că, procesul - verbal privind constatarea lipsei angajatului de la locul de muncă în orele de program nu a fost întocmit în conformitate cu cerințele structurale și de conținut, prescripțiile de întocmire și perfectare, prevăzute în pct. 4.5.1- 4.5.3 din Regulile de întocmire a documentelor organizatorice și de dispoziție și Instrucțiunii-tip cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate și ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobate prin hotărârea Guvernului nr. 618/1993. La cererea subsemnatului privind accesul la informație, cu nr. de înregistrare în cancelaria MEI V-174/21 din 17 mai 2021, a primit informația despre ”Журнал событий входа-выхода” care posibil se face referire în nota informativă privind disciplina muncii.

Nu este clar cine a eliberat informația respectivă, forța juridică a acesteia. Respectiv atât nota informativă cât și procesul - verbal sunt lovite de nulitate absolută și nu au nici o forță juridică. Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203p din 13 mai 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, este semnat de către Secretarul general al ministerului.

A relatat că, la cererea privind accesul la informație, cu nr. de înregistrare în cancelaria Ministerului Economiei și Infrastructurii V174/21 din 17.05.2021, prin care a solicitat eliberarea actului administrativ privind stabilirea competențelor Secretarilor din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 mai 2021, prin scrisoarea Ministerului nr. 05/2-2685 din 02.06.2021, a primit copia ordinului nr. 242 din 7 decembrie 2020 cu privire la stabilirea domeniilor de activitate a secretarului general al ministerului și ale secretarilor de stat. Conform pct. 1 sbpct.

1) lit. f) din ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 242 din 7 decembrie 2020, Secretarul general al ministerului se împuternicește cu dreptul de a semna ordine 6 ce țin de numirea în funcții/posturi, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu/contractelor individuale de muncă, alte acte administrative cu privire la gestionarea resurselor umane, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 58 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, emise în condițiile legii în privința funcționarilor publici, personalului de deservire tehnică al aparatului central al ministerului, precum și în privința conducătorilor entităților din subordinea ministerului.

Ordinul Ministerului Economiei si Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, contravine normelor reglementate în ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 242 din 7 decembrie 2020 cu privire la stabilirea domeniilor de activitate a secretarului general al ministerului și ale secretarilor de stat, respectiv primul act administrativ este lovit de nulitate absolută. Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021, prin prisma art. 11 lit. a) din Codul administrativ, face parte din categoriile actelor administrative individuale defavorabile. Factorii de decizie din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii sunt obligați să respecte principiul egalității și nediscriminării și să trateze în mod egal și uniform personalul în exercitarea atribuțiilor și obligațiunilor de serviciu.

Aceste norme de asemenea au fost ignorate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii. Reclamantul a susținut că, pentru a se apăra de presiunile conducerii Ministerului Economiei și Infrastructurii, prin prisma art. art. art. 2, 10, 11, 12, 18 alin. (3) lit. i) din Legea integrității nr. 82/2017, a înaintat cerere conducătorului direct în prezent, Lupașcu Mihail, în vederea asigurării protecției de integritate (nr. de înregistrare în cancelaria ministerului V-219 din 23 iunie 2021), prin care a solicitat aplicarea măsurilor de protecție împotriva acțiunilor de răzbunare și informarea reclamantului despre măsurile întreprinse în vederea asigurării protecției de integritate. Până în prezent nu a primit nici un răspuns de la ei.

Reclamantul a solicitat anularea răspunsului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 05/2- 2278 din 12 mai 2021 ca neîntemeiat; anularea rezultatelor din Fișa de evaluare a performanțelor profesionale din 23 aprilie 2021 și dispunerea analizei situației din perspectiva cadrului normativ în vigoare, inclusiv prevederilor art. 13 din Codul de conduită al funcționarului public, adoptat prin Legea nr. 25/2008 dar și instituțional; reevaluarea performanțelor subsemnatului pentru trimestrul I al anului 2021, în raport cu rezultatele reale ale activității desfășurate în perioada evaluată cu aprecierea notei finale - 4 și calificativului final al evaluării foarte bine; recunoașterea ca ilegal și nul ordinului Ministerului nr. 203 p din 13.05.2021, anularea notei informative și a procesului verbal.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Veaceslav Vasilașcu. S-a anulat ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, ca neîntemeiat. În rest pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Vasilașcu împotriva Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea notei informative și a procesului verbal, au fost respinse ca neîntemeiate. Prin hotărârea suplimentară din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani au fost admise pretențiile formulate de Veaceslav Vasilașcu împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea actelor administrative individuale defavorabile.

S-a anulat refuzul în admiterea contestației, expus în răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 05/2-2278 din 12 mai 7 2021, ca neîntemeiat. S-au anulat rezultatele din Fișa de evaluare a performanțelor profesionale a lui Veaceslav Vasilașcu din 23 aprilie 2021, ca neîntemeiate. S-a obligat Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de a organiza evaluarea performanțelor profesionale ale consultantului principal al Serviciului transport rutier Veaceslav Vasilașcu pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 martie 2021 în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009. Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la data de 20 octombrie 2021 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a contestat cu apel hotărârea din 23 septembrie 2021a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani.

Ulterior, la data de 30 decembrie 2021 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a contestat cu apel hotărârea suplimentară din 27 decembrie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, s-a casat integral hotărârea din 23 septembrie 2021 și hotărârea suplimentară din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, și s-a emis o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii. S-a anulat ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 5 iulie 2022, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a depus recurs nemotivat, iar la 29 august 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea admiterii acțiunii cu emiterea unei noi deciziei de respingere integrală a acțiunii. În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurentul a indicat că consideră ca fiind neîntemeiată decizia instanței de apel în partea admiterii acțiunii. A menționat că instanța de apel la adoptarea deciziei nu s-a bazat pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, precum și nu s-a călăuzit de prevederile legii, bazîndu-se pe dispozițiile art. 118 din Codul administrativ (cu încălcarea art. 386 și 387 din Codul de procedură civilă).

La fel, a precizat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 7 iunie 2022, dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, la data de 17 iunie 2022 (f.d.207, Vol. I). Totodată, decizia motivată din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la data de 17 august 2022 (f.d.209 verso). 8 Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a fost numit spre examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, Colegiul lărgit nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele prezentate au fost expuse cu suficientă claritate, iar părțile nu au solicitat examinarea cauzei în ședință publică.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei instanțe, în partea admiterii pretenției lui Veaceslav Vasilașcu privind anularea ordinului nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, cu emiterea unei noi decizii în această parte de respingere a pretenției date, în rest, decizia instanței de apel se menține, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Totodată, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, completul specializat reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și 9 pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e). Din actele dosarului se denotă că prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 365 p din 17 octombrie 2017, Veaceslav Vasilașcu, consultant superior al Direcției juridice, a fost promovat în funcția de consultant principal al Serviciului transport rutier.

Conform fișei de evaluare din 23 aprilie 2021, pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 martie 2021, consultantul principal al Serviciului transport rutier, Veaceslav Vasilașcu, a fost evaluat cu calificativul final „Bine”. Prin contestația din 28 aprilie 2021, Veaceslav Vasilașcu, consultant principal al Serviciului transport rutier, a solicitat lui Mihail Lupașcu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, anularea rezultatelor din fișa de evaluare a performanțelor din 23 aprilie 2021 și dispunerea reevaluării performanțelor.

Prin răspunsul nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021, Ministerul Economiei și Infrastructurii a comunicat că aceasta a fost examinată la 6 mai 2021, ora 15.40 min., în absența lui Veaceslav Vasilașcu, fiind menționat că acest fapt este statuat în baza unui proces-verbal de constatare a nerespectării programului de muncă, prin absența nemotivată la serviciu, și respinsă ca fiind neîntemeiată prin prisma documentelor/materialelor relevante procesului.

Subsecvent, a fost informat despre faptul că Regulamentul-cadru cu privire la modul de stabilire a sporului pentru performantă personalului din unitățile bugetare, aprobat prin anexa nr. 3 a hotărârii Guvernului nr. 1231/2018, nu reglementează depunerea unei astfel de contestații, iar în conformitate cu pct. 89 al Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin anexa nr. 8 a hotărârii Guvernului nr. 201/2009, care reglementează raporturi similare (analogia legii), funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

La data de 11 iunie 2021 Veaceslav Vasilașcu s-a adresat către Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea răspunsului nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021; anularea rezultatelor din fișa de evaluare a performanțelor din 23 aprilie 2021 și dispunerea reevaluării performanțelor. Prin răspunsul nr. 05/2-2502 din 9 iulie 2021, Ministerul Economiei și Infrastructurii a respins ca inadmisibile toate solicitările din cererea prealabilă depusă de Vasilașcu Veaceslav la 11 iunie 2021, din motiv că ultimul nu a contestat rezultatele evaluării performanțelor individuale în termenul stabilit în Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin anexa nr. 8 a hotărârii Guvernului nr. 201/2009 și în Codul administrativ.

Totodată, materialele dosarului atestă că la data de 6 mai 2021 a fost întocmit procesul-verbal, semnat de angajații Direcției transport – Nicolae Malic, Andrei Ciornîi și Angela Cociu, prin care s-a constatat lipsa de la locul de muncă din biroul 211, a consultantului principal al Serviciului transport rutier, Vasilașcu Veaceslav, la data de 10 6 mai 2021, orele 15.45 min., ceea ce reprezintă absență nemotivată de la serviciu și plecarea acestuia de la locul de muncă înainte de termenul stabilit de program.

Potrivit notei informative privind disciplina muncii, întocmită de șeful serviciului resurse umane Angela Cociu, a fost analizată disciplina muncii și respectarea regimului de intrare-ieșire din Casa Guvernului de către Veaceslav Vasilașcu, consultant principal al Serviciului transport rutier, fiind invocate anumite abateri comise în unele zile din luna aprilie 2021. Prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021, lui Veaceslav Vasilașcu, consultant principal al Serviciului transport rutier, Direcția transport, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de avertisment. Prin cererea prealabilă nr. V-213/21 din 11 iunie 2021, Veaceslav Vasilașcu a solicitat declararea nulității ordinului nr. 203 p din 13 mai 2021, a notei informative și a procesului verbal, crearea unei comisii de anchetă.

Prin răspunsul nr. 05/2-2501 din 9 iulie 2021, Ministerul Economiei și Infrastructurii a respins contestația din 11 iunie 2021 depusă de Veaceslav Vasilașcu, privind anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021, explicându-i că prezentul răspuns este cu drept de atac în decurs de 30 zile în instanța de contencios administrativ și nu constituie un temei pentru repunerea în termen la contestarea actului administrativ de bază în instanța de judecată competentă.

La data de 9 iulie 2021 Vasilașcu Veaceslav a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin care a solicitat anularea răspunsului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021; anularea rezultatelor din Fișa de evaluare a performanțelor profesionale din 23 aprilie 2021 și dispunerea analizei situației din perspectiva cadrului normativ în vigoare, inclusiv prevederilor art. 13 din Codul de conduită al funcționarului public, adoptat prin Legea nr. 25/2008; reevaluarea performanțelor pentru trimestrul I al anului 2021, în raport cu rezultatele reale ale activității desfășurate în perioada evaluată cu aprecierea notei finale - 4 și calificativului final al evaluării foarte bine; anularea notei informative și a procesului verbal; recunoașterea ca ilegal și nul ordinul nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în favoarea temeiniciei parțiale a acțiunii, a anulat ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 203 p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”; a anulat refuzul în admiterea contestației, expus în răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 05/2-2278 din 12 mai 2021; a anulat rezultatele din Fișa de evaluare a performanțelor profesionale a lui Veaceslav Vasilașcu din 23 aprilie 2021 și a obligat Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de a organiza evaluarea performanțelor profesionale ale consultantului principal al Serviciului transport rutier Veaceslav Vasilașcu pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 martie 2021 în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009. În rest a respins pretențiile ca neîntemeiate.

Judecând apelul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, instanța de apel l-a admis, a casat hotărârea și hotărârea suplimentară a instanței de fond și a emis o nouă decizie, prin care a admis parțial acțiunea depusă de către Veaceslav Vasilașcu și a anulat ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, 11 prin care reclamantului s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment. În rest a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Inițial, având în vedere că Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în cererea de recurs a invocat dezacordul referitor la pretenția privind anularea ordinului nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, instanța de recurs urmează a se expune doar în privința acesteia, or, la caz soluția în privința celorlalte cerințe nu a fost contestată.

Astfel, verificând legalitatea deciziei contestate în partea admiterii pretenției cu privire la anularea ordinului nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, în raport cu prevederile legale aplicabile la caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată, însă, că concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii cerinței, ca fiind neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei.

În corespundere cu dispozițiile art. 56 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru îndeplinirea nesatisfăcătoare a sarcinilor, pentru pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcției, funcționarul public poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz. Conform art. 57 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, constituie abateri disciplinare: a) nerespectarea programului de muncă, inclusiv absența sau întârzierea nemotivată la serviciu ori plecarea înainte de termenul stabilit în program, admisă în mod repetat.

În temeiul art. 58 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcționarului public îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) suspendarea dreptului de a fi promovat în funcție în decursul a doi ani; g) destituirea din funcția publică; h) retrogradarea în funcție și/sau în grad de calificare. Normele de drept enunțate statuează că angajatorul, este în drept să sancționeze disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

În acest context, instanța de recurs menționează că din conținutul ordinului nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, în susținerea aplicării sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a invocat dispozițiile art. 57 lit. a), 58 lit. a), 59 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, precum și faptul că Veaceslav Vasilașcu a admis în mod repetat nerespectarea programului de muncă, inclusiv întârzieri nemotivate la serviciu și plecări înainte de termenul stabilit în program.

Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale citate mai sus, instanța de recurs constată, că ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, de aplicare a sancțiunii disciplinare lui Veaceslav Vasilașcu, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii. 12 Ce ține de argumentele instanțelor ierarhic inferioare, referitor la pretinsa nerespectare de către autoritatea publică a principiului statuat la art. 31 din Codul administrativ, conform căruia actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, instanța de recurs le consideră neîntemeiate.

Astfel, conform art. 118 din Codul administrativ, motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. La acest segment, instanța de recurs observă că ordinul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, este motivat, acesta conținând detailat temeiurile de fapt și de drept, care au justificat emiterea actului administrativ individual respectiv.

Astfel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale la emiterea actului administrativ individual, în speță, a respectat întru totul prevederile art. 118 din Codul administrativ, indicând amănunțit circumstanțele de fapt și de drept, abaterea disciplinară, comisă de către Veaceslav Vasilașcu, precum și legătura de cauzalitate între faptele imputate și consecințele acesteia. Mai mult, comiterea abaterii disciplinare de către Veaceslav Vasilașcu a fost stabilită prin actele care au servit drept temei la emiterea actului administrativ, și anume procesul-verbal privind constatarea lipsei angajatului de la locul de muncă în orele de program din 6 mai 2021 și nota informativă privind disciplina muncii, anexate la materialele cauzei.

Luând în considerare cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au fost în concordanță cu circumstanțele speței, or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis urmare a abaterilor disciplinare constatate. Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cât și instanța de apel la acest capitol au aplicat eronat prevederile legale aplicabile speței, motiv din care actele judecătorești de dispoziție în această parte, nu pot fi menținute.

În acest context, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea cerințelor reclamantului, prin prisma prevederilor legale. Or, în speță, s-a stabilit cu certitudine că Veaceslav Vasilașcu a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea disciplinei muncii.

Din considerentele menționate, și având în vedere că atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu a raportului juridic în litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate, 1completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea 13 primei instanțe, în partea admiterii pretenției lui Veaceslav Vasilașcu privind anularea ordinului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, și de a emite în această parte o nouă decizie de respingere a cerinței nominalizată, în rest decizia instanței de apel se menține.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Se casează parțial decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii pretenției lui Veaceslav Vasilașcu privind anularea ordinului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” și se emite în această parte o nouă decizie, prin care: Se respinge ca neîntemeiată pretenția lui Veaceslav Vasilașcu cu privire la anularea ordinului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 203p din 13 mai 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”. În rest, decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se menține.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu 14