2ac-297/22 — constatrea faptului incalcarii drepturilor prin neadmiterea accesului la justitie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatrea faptului incalcarii drepturilor prin neadmiterea accesului la justitie
- Temei legal
- temeiurile stramutarii cauzei
2ac-297/22 — constatrea faptului incalcarii drepturilor prin neadmiterea accesului la justitie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-297/22
2-22134275-01-2ac-06122022
ÎNCHEIERE
21 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind strămutarea judecării cauzei la o altă instanță de
judecată de același grad cu Curtea de Apel Bălți,
în cauza civilă, la cererea depusă de Igor Gordaș împotriva Sistemului
judecătoresc al Republicii Moldova în persoana Sistemului Judecătoresc Național
Unic, pentru constatarea faptului încălcării drepturilor sale prin neadmiterea accesului
la justiție,
constată:
La 13 septembrie 2022, Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Sistemului Judecătoresc al RM în persoana Sistemului Judecătoresc
Național unic, privind constatarea faptului încălcării drepturilor sale prin neadmiterea
accesului la justiție.
Prin încheierea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
cererea de chemare în judecată a fost restituită în temeiul art. 171 alin. (2) din Cod de
procedură civilă.
Nefiind de acord cu încheierea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, la 07 noiembrie 2022 Igor Gordaș a contestat-o cu recurs.
Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor a Curții de
Apel Bălți, prezenta cauza a fost repartizată pentru judecare, în ordine de recurs,
completului de judecată compus din Dumitru Corolevschi, Stela Procopciuc, Diana
Stănilă.
Prin încheierea din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a transmis Curții
Supreme de Justiție cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor
Gordaș împotriva Sistemului Judecătoresc Național unic și a părții ei componente
Curtea de Apel Bălți, cu privire la constatarea faptului încălcării drepturilor sale prin
neadmiterea accesului la justiție, la cererea de recurs formulată de Igor Gordaș
împotriva încheierii din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, pentru
soluționarea chestiunii strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad.
1
În motivarea încheierii, instanța de judecată a reținut că pretențiile formulate în
cererea de chemare în judecată de către Igor Gordaș sunt înaintate inclusiv împotriva
Curții de Apel Bălți și judecătorilor Stela Procopciuc, Elena Grumeza, Natalia Chircu,
care au emis încheierea din 05 septembrie 2022, chestiuni ce în cazul soluționării
cauzei de către Curtea de Apel Bălți ar putea trezi bănuieli de imparțialitate exprimate
din partea lui Igor Gordaș.
În conformitate cu art. 43, alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța
strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar
putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Articolul 43, alin. (4) Cod de procedură civilă prevede că, strămutarea cauzei în
cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic
superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
La caz, se constată că, pretențiile formulate de către reclamantul Igor Gordaș
sunt îndreptate împotriva Curții de Apel Bălți, în calitate de pârât pe dosar fiind Curtea
de Apel Bălți, chestiune care în cazul soluționării cererii de strămutare de către Curtea
de Apel Bălți ar putea trezi bănuieli de imparțialitate exprimate de reclamantul Igor
Gordaș.
Concomitent este de remarcat că normele procesuale civile instituie mecanisme
de garantare a respectării principiului imparțialității instanței învestite cu judecarea
cauzei, iar, în speță, strămutarea cauzei va contribui la asigurarea respectării
nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei în ordine de apel.
De altfel, prin strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se
urmărește garantarea imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe sau
influențe asupra activității de înfăptuire a justiției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect,
se cere ca instanța învestită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce
prezumă în mod normal absența prejudecății. Cu titlu de principiu, Curtea Europeană
a Drepturilor Omului a amintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie
1993, par. 27), că este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să
inspire încredere justițiabililor, art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.
Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers
subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-
o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit
garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c.
Belgiei).
Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va strămuta Curții de Apel Chișinău
prezenta cauza civilă pentru judecare în ordine de recurs.
În conformitate cu art. 43 alin.(2) lit.f), alin.(4), art. 269-270 Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
2
Se strămută de la Curtea de Apel Bălți la Curtea de Apel Chișinău, pentru
judecare în ordine de recurs, cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată
de Igor Gordaș împotriva Sistemului Judecătoresc Național unic și a părții ei
componente Curtea de Apel Bălți, judecătorilor Stela Procopciuc, Elena Grumeza,
Natalia Chircu cu privire la constatarea faptului încălcării drepturilor sale prin
neadmiterea accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
3