2ac-85/21 — cu privire la constatarea incalcarii drepturilor prin neadmiterea accesului la justitie si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea incalcarii drepturilor prin neadmiterea accesului la justitie si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Strămutarea cauzei
2ac-85/21 — cu privire la constatarea incalcarii drepturilor prin neadmiterea accesului la justitie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ac-85/21
ÎNCHEIERE
26 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând demersul înaintat de Curtea de Apel Bălți cu privire la
strămutarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Igor Gordaș
împotriva Curții de Apel Bălți cu privire la constatarea încălcării drepturilor prin
neadmiterea accesului la justiție și repararea prejudiciului moral, la o altă instanță
de judecată egală în grad
constată:
La 1 decembrie 2020, Igor Gordaș a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Curții de Apel Bălți, în persoana judecătorului Eugeniu Bejenaru cu
privire la constatarea încălcării drepturilor prin neadmiterea accesului la justiție
și repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul central, a
fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.
La 12 martie 2021, Igor Gordaș a declarat apel împotriva hotărârii din
23 februarie 2021, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe
și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 28 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, în temeiul
prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) CPC, cauza civilă intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Igor Gordaș a fost expediată la Curtea Supremă
de Justiție pentru examinarea chestiunii strămutării cauzei în altă instanță egală
în grad.
Drept temei de strămutare, Curtea de Apel Bălți a invocat că parte în proces
în calitate de pârât figurează Curtea de Apel Bălți, chestiune care în cazul
soluționării litigiului în cadrul Curții de Apel Bălți, ar putea trezi bănuieli de
imparțialitate exprimate de reclamantul/apelant Igor Gordaș.
1
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
demersul de strămutare din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) CPC, instanța strămută cauza la o
altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită
de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Raportând la caz prevederile normei menționate, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că demersul
de strămutare înaintat de Curtea de Apel Bălți este întemeiat, la caz fiind cu
certitudine stabilit că calitatea procesuală de pârât/intimat în cauza supusă
judecării o are însuși Curtea de Apel Bălți.
Astfel, se constată că în speță există motiv întemeiat care ar putea știrbi
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Bălți la examinarea
cererii de apel depuse de Igor Gordaș împotriva încheierii din 9 iunie 2020 a
Judecătoriei Bălți sediul central.
Conform art. 43 alin. (4) CPC, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la
alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a
cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Având în susținere prevederile legale enunțate, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a admite demersul de strămutare și de a strămuta cauza spre judecare în ordine de
apel la o altă Curte de Apel.
Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, cu
referire la cauza Padovani c. Italiei, hotărârea din 26 februarie 1993, par. 27, că
este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere
justițiabililor, art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.
Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers
subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior
într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a
oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa
(cauza Piersack c. Belgiei).
În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat
necesitatea existenței unor garanții suficiente în vederea excluderii oricărei
îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților, or, în acest aspect, chiar
aparențele pot avea o anumită importanță (speța Tocono și Profesorii Prometiști
contra Moldovei).
Față de cele ce preced, urmare a admiterii demersului de strămutare a
cauzei, cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Gordaș împotriva
Curții de Apel Bălți cu privire la constatarea încălcării drepturilor prin
neadmiterea accesului la justiție și repararea prejudiciului moral se strămută spre
judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău.
2
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Se admite demersul înaintat de Curtea de Apel Bălți cu privire la
strămutarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Igor Gordaș
împotriva Curții de Apel Bălți cu privire la constatarea încălcării drepturilor prin
neadmiterea accesului la justiție și repararea prejudiciului moral, la o altă instanță
de judecată egală în grad.
Se strămută cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Gordaș
împotriva Curții de Apel Bălți cu privire la constatarea încălcării drepturilor prin
neadmiterea accesului la justiție și repararea prejudiciului moral, la Curtea de
Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel depuse de Igor Gordaș.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
3