2ra-1652/22 — Obligarea efectuării înscrierii în carnetul de muncă

Dosarul nr. 2ra–1652/22 2-19119237-01-2ra-18112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. D. Tricolici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 21 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul Scripnic Roman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guștiuc Valeriu împotriva SA ,,Moldtelecom”, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă despre activitatea de muncă, obligarea de a efectua transferul contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de către Guștiuc Valeriu și menținută hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 15 iulie 2019, Guștiuc Valeriu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Moldtelecom” cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă despre activitatea de muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 21 mai 2019, s-a adresat către administrația SA „Moldtelecom” cu cerere prin care a solicitat efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă (duplicat), seria AB nr. 0882845 eliberat de SRL „Europartener”, cu privire la perioada activității de muncă începând cu luna august 2000 până la eliberarea din funcție - noiembrie 2003, unde a activat în funcție de șef serviciu la CRP SA „Moldtelecom”, al cărei succesor la moment este SA ,,Moldtelecom”. 1 Motivul adresării cu cererea menționată, este plecarea și încadrarea în câmpul muncii peste hotarele țării, unde este necesar de a prezenta înscrisurile activității din carnetul de muncă.

Totodată a indicat că, Hotărârea Guvernului RM nr. 1449 din 24 decembrie 2007 privind carnetul de muncă, a fost abrogată din 01 ianuarie 2019 prin Hotărârea Guvernului RM nr. 426 din 15 mai 2018 și un alt mecanism de reglementare în legislația Republicii Moldova privind înscrierile despre activitatea de muncă în carnetul de muncă și anume, în duplicat, nu există la moment, motiv din care a solicitat efectuarea acestor înscrieri în carnetul de muncă, pentru perioada solicitată. Astfel, la 06 iunie 2019, prin intermediul oficiului poștal, reclamantul a primit răspunsul nr. 01-08-02/6708 din 31 mai 2019 de la SA ,,Moldtelecom”, Departamentul resurse umane, managerul Direcției administrative și dezvoltare personal, prin care cererea lui a fost respinsă.

Reclamantul se află în imposibilitate de a obține prin alt mod efectuarea înscrierilor respective în carnetul de muncă, motiv din care a fost nevoit să se adreseze cu prezenta acțiune. Mai mult, carnetul de muncă în original a fost pierdut în anul 2015, fapt confirmat prin publicarea în Monitorul Oficial al RM nr. 332-339 din 11 decembrie 2015, pag. 256. Reclamantul a notat că, la 13 iunie 2019, a depus cerere privind constarea faptelor care au valoare juridică, însă, prin încheierea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cererea a fost restituită, din motivul existenței unui litigiu de drept, ce urmează a fi examinat în procedură contencioasă.

În acest sens, prin acțiune a solicitat obligarea SA „Moldtelecom” să efectueze pe baza ordinului nr. 153 din 02 august 2000 de angajare și a ordinului nr. 250-c din 03 noiembrie 2003 de eliberare, înscrierile despre activitatea de muncă în carnetul de muncă (duplicat), seria AB nr. 0882845 eliberat de SRL „Europartener”.

Pe parcursul examinării cauzei, Guștiuc Valeriu a depus cereri de concretizare a acțiunii, indicând în calitate de intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat, pe lângă solicitările din acțiunea inițială, obligarea SA „Moldtelecom” să efectueze transferul contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și să prezinte declarația persoanei asigurate, Forma REV5, la Casa Națională de Asigurări Sociale, în contul personal al reclamantului, pentru perioada 01 august 2000 – 30 noiembrie 2003, reieșind din salariul total de 116 263,37 de lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei și a prejudiciului material în sumă de 7281,86 de lei, compus din: copii xerox – 1478,86 de lei, medicamente – 4710 lei, transport – 631 de lei, alte cheltuieli – 1062 de lei.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Guștiuc Valeriu. Prin decizia din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea 2 de apel declarată de către Guștiuc Valeriu și menținută hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). În consolidarea soluției sale instanțele au reținut că, potrivit pct. 74 al hotărârii Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007, în caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de muncă, ultima unitate la care a lucrat sau lucrează salariatul este obligată să-i elibereze, în termen de 15 zile calendaristice din momentul adresării, un duplicat al carnetului de muncă.

Duplicatul carnetului de muncă se completează în același mod ca și carnetul de muncă original, pe prima pagină a acestuia făcându- se înscrierea „Duplicat”, cu indicarea numărului și a seriei carnetului de muncă original. Înscrierile despre activitatea de muncă, stimulările și recompensele acordate se efectuează de către ultima unitate pe baza ordinelor (deciziilor, dispozițiilor, hotărârilor) emise anterior. Prin urmare, SA „Moldtelecom” nu poate fi obligată să efectueze înscrieri în carnetul de muncă (duplicat), eliberat de SRL „Europartener”. Totodată, instanțele au menționat că, începând cu 01 ianuarie 2019, carnetele de muncă au fost scoase din circulație și nu mai sunt relevante carnetele de muncă în formă scrisă, precum și procedurile de completare și efectuare a înscrierilor în carnet, procedurile în cauză fiind înlocuite cu formele de tip electronic.

Prin urmare, întreaga informație cu activitatea de muncă a cetățenilor este stocată la Casa Națională de Asigurări Sociale, or, de la 01 ianuarie 1999, stagiul este reflectat deja în conturile personale ale asiguraților prin prezentarea lunară a informațiilor de către angajatori. Cât privește solicitarea lui Guștiuc Valeriu de a obliga SA „Moldtelecom” să efectueze transferul contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și să prezinte declarația persoanei asigurate, aceasta la fel este neîntemeiată, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, toate sumele venitului și reținerilor au fost declarate către CNAS (fiind prezentate REV5) și sunt conformate prin copii de pe extrasele personale.

La 08 noiembrie 2022, Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul Scripnic Roman, a contestat cu recurs decizia din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 20 iulie 2022, expediat părților la 13 septembrie 2022, iar recursul a fost declarat la 08 noiembrie 2022. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale 3 și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul Scripnic Roman, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul Scripnic Roman, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe 4 care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Croitor Alexei. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul Scripnic Roman. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5