2ra-1652/22 — Obligarea efectuării înscrierii în carnetul de muncă

Dosarul nr. 2ra–1652/22

2-19119237-01-2ra-18112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Guștiuc Valeriu, reprezentat

de avocatul Scripnic Roman,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guștiuc Valeriu

împotriva SA ,,Moldtelecom”, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări

Sociale cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă despre

activitatea de muncă, obligarea de a efectua transferul contribuțiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de către Guștiuc Valeriu și menținută hotărârea

din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

con st ată:

La 15 iulie 2019, Guștiuc Valeriu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva SA ,,Moldtelecom” cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în

carnetul de muncă despre activitatea de muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 21 mai 2019, s-a adresat către

administrația SA „Moldtelecom” cu cerere prin care a solicitat efectuarea înscrierilor

în carnetul de muncă (duplicat), seria AB nr. 0882845 eliberat de SRL

„Europartener”, cu privire la perioada activității de muncă începând cu luna august

2000 până la eliberarea din funcție - noiembrie 2003, unde a activat în funcție de șef

serviciu la CRP SA „Moldtelecom”, al cărei succesor la moment este SA

,,Moldtelecom”.

1

Motivul adresării cu cererea menționată, este plecarea și încadrarea în câmpul

muncii peste hotarele țării, unde este necesar de a prezenta înscrisurile activității din

carnetul de muncă. Totodată a indicat că, Hotărârea Guvernului RM nr. 1449 din 24

decembrie 2007 privind carnetul de muncă, a fost abrogată din 01 ianuarie 2019 prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 426 din 15 mai 2018 și un alt mecanism de

reglementare în legislația Republicii Moldova privind înscrierile despre activitatea

de muncă în carnetul de muncă și anume, în duplicat, nu există la moment, motiv

din care a solicitat efectuarea acestor înscrieri în carnetul de muncă, pentru perioada

solicitată.

Astfel, la 06 iunie 2019, prin intermediul oficiului poștal, reclamantul a primit

răspunsul nr. 01-08-02/6708 din 31 mai 2019 de la SA ,,Moldtelecom”,

Departamentul resurse umane, managerul Direcției administrative și dezvoltare

personal, prin care cererea lui a fost respinsă.

Reclamantul se află în imposibilitate de a obține prin alt mod efectuarea

înscrierilor respective în carnetul de muncă, motiv din care a fost nevoit să se

adreseze cu prezenta acțiune. Mai mult, carnetul de muncă în original a fost pierdut

în anul 2015, fapt confirmat prin publicarea în Monitorul Oficial al RM nr. 332-339

din 11 decembrie 2015, pag. 256.

Reclamantul a notat că, la 13 iunie 2019, a depus cerere privind constarea

faptelor care au valoare juridică, însă, prin încheierea din 20 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cererea a fost restituită, din motivul existenței

unui litigiu de drept, ce urmează a fi examinat în procedură contencioasă.

În acest sens, prin acțiune a solicitat obligarea SA „Moldtelecom” să efectueze

pe baza ordinului nr. 153 din 02 august 2000 de angajare și a ordinului nr. 250-c din

03 noiembrie 2003 de eliberare, înscrierile despre activitatea de muncă în carnetul

de muncă (duplicat), seria AB nr. 0882845 eliberat de SRL „Europartener”.

Pe parcursul examinării cauzei, Guștiuc Valeriu a depus cereri de concretizare

a acțiunii, indicând în calitate de intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat, pe lângă solicitările din acțiunea inițială, obligarea SA

„Moldtelecom” să efectueze transferul contribuțiilor de asigurări sociale de stat

obligatorii și să prezinte declarația persoanei asigurate, Forma REV5, la Casa

Națională de Asigurări Sociale, în contul personal al reclamantului, pentru perioada

01 august 2000 – 30 noiembrie 2003, reieșind din salariul total de 116 263,37 de lei,

repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei și a prejudiciului material

în sumă de 7281,86 de lei, compus din: copii xerox – 1478,86 de lei, medicamente

– 4710 lei, transport – 631 de lei, alte cheltuieli – 1062 de lei.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Guștiuc

Valeriu.

Prin decizia din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

2

de apel declarată de către Guștiuc Valeriu și menținută hotărârea din 08 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

În consolidarea soluției sale instanțele au reținut că, potrivit pct. 74 al hotărârii

Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007, în caz de furt, pierdere sau distrugere a

carnetului de muncă, ultima unitate la care a lucrat sau lucrează salariatul este

obligată să-i elibereze, în termen de 15 zile calendaristice din momentul adresării,

un duplicat al carnetului de muncă. Duplicatul carnetului de muncă se completează

în același mod ca și carnetul de muncă original, pe prima pagină a acestuia făcându-

se înscrierea „Duplicat”, cu indicarea numărului și a seriei carnetului de muncă

original. Înscrierile despre activitatea de muncă, stimulările și recompensele

acordate se efectuează de către ultima unitate pe baza ordinelor (deciziilor,

dispozițiilor, hotărârilor) emise anterior. Prin urmare, SA „Moldtelecom” nu poate

fi obligată să efectueze înscrieri în carnetul de muncă (duplicat), eliberat de SRL

„Europartener”.

Totodată, instanțele au menționat că, începând cu 01 ianuarie 2019, carnetele

de muncă au fost scoase din circulație și nu mai sunt relevante carnetele de muncă

în formă scrisă, precum și procedurile de completare și efectuare a înscrierilor în

carnet, procedurile în cauză fiind înlocuite cu formele de tip electronic. Prin urmare,

întreaga informație cu activitatea de muncă a cetățenilor este stocată la Casa

Națională de Asigurări Sociale, or, de la 01 ianuarie 1999, stagiul este reflectat deja

în conturile personale ale asiguraților prin prezentarea lunară a informațiilor de către

angajatori.

Cât privește solicitarea lui Guștiuc Valeriu de a obliga SA „Moldtelecom” să

efectueze transferul contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și să prezinte

declarația persoanei asigurate, aceasta la fel este neîntemeiată, în cadrul examinării

cauzei s-a stabilit că, toate sumele venitului și reținerilor au fost declarate către

CNAS (fiind prezentate REV5) și sunt conformate prin copii de pe extrasele

personale.

La 08 noiembrie 2022, Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul Scripnic

Roman, a contestat cu recurs decizia din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat o lege care trebuia să fie

aplicată și a interpretat în mod eronat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 20 iulie

2022, expediat părților la 13 septembrie 2022, iar recursul a fost declarat la 08

noiembrie 2022. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale

3

și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul Scripnic Roman, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Guștiuc Valeriu, reprezentat de avocatul

Scripnic Roman, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

4

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Smochin Marcel, reprezentat de avocatul

Croitor Alexei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Guștiuc Valeriu, reprezentat

de avocatul Scripnic Roman.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5