2ra-1403/21 — obligarea achitării contributiilor sociale neachitate si prezentării declaratiei persoanei asigurate, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1403/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 08 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Batugov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Batugov împotriva Societății cu răspundere limitată „NVST”, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea achitării contribuțiilor sociale neachitate și prezentării declarației persoanei asigurate și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Vasile Batugov și a fost menținută hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 28 septembrie 2020 Vasile Batugov a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „NVST”, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea achitării contribuțiilor de asigurări sociale neachitate și prezentării declarației persoanei asigurate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în funcția de șofer la SRL „NVST”, fiind angajat în baza ordinului nr. 27-c din 27 mai 2000 până la 13 ianuarie 2003, iar din 13 ianuarie 2003 a fost angajat în baza ordinului nr. 4 până la 05 octombrie 2005, când a demisionat din proprie inițiativă. A menționat că, activitatea sa în funcția de șofer la SRL „NVST” se confirmă și prin înscrisurile efectuate în carnetul de muncă de către factorii de decizie ai SRL „NVST”. A susținut că, deoarece a ajuns la vârsta de pensionare, a depus actele la Casa Națională de Asigurări Sociale, iar în urma verificării, Casa Națională de Asigurări Sociale a stabilit că, de către angajatorul SRL „NVST” nu au fost achitate contribuțiile asigurărilor sociale și nu a fost prezentată declarația persoanei asigurate 1 pentru perioada 27 mai 2000 - 13 ianuarie 2003, motive din care la moment mărimea pensiei este mai mică.

A afirmat că, la nenumăratele adresări către SRL „NVST”, ultima a refuzat să recunoască faptul că, el a activat la SRL „NVST” în perioada enunțată și a refuzat să achite contribuțiile asigurărilor sociale pentru această perioadă. A specificat că, a depus o plângere la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, care a fost redirecționată pentru examinare, conform competenței, Inspectoratului de poliție Buiucani. A notat că, la 13 mai 2019, procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani a acceptat propunerea ofițerului de urmărire penală și a refuzat prin ordonanță de a începe urmărirea penală din motiv că, fapta factorilor de decizie ai SRL „NVST” nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 244 din Codul penal.

A relevat că, în cadrul verificărilor efectuate, în acțiunile factorilor de decizie ai SRL „NVST” s-a constatat prezența elementelor contravenției prevăzute de art.41/2 din Codul contravențional (în redacția anului 1985) și, anume, încălcarea termenului stabilit de plată a salariilor, pensiilor, burselor și a altor plăți cu caracter permanent, stabilite prin legislație, însă nu a fost dispusă pornirea procesului contravențional din motiv că, a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională, decizie ce nu a fost contestată de către pârât.

A declarat că, conform răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B- 1533/20 din 11 august 2020, SRL „NVST” nu a reflectat activitatea sa în perioada 27 mai 2000 - 13 ianuarie 2003. A solicitat obligarea pârâtului de a-i achita contribuțiile de asigurări sociale neachitate pentru perioada 27 mai 2000 - 13 ianuarie 2003, obligarea pârâtului de a prezinta Casei Naționale de Asigurări Sociale declarația persoanei asigurate (REV - 5) pentru perioada 27 mai 2000 - 13 ianuarie 2003 și repararea prejudiciului moral în sumă de 1000000 de lei. Prin hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea depusă de către Vasile Batugov ca neîntemeiată. La 04 martie 2021, Vasile Batugov a declarat apel nemotivat, iar la 21 aprilie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Vasile Batugov și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Instanța de apel a reținut că, în speță, este cert stabilit că, Vasile Batugov a fost angajat în cadrul SRL „NVST” în perioada 13 ianuarie 2003 - 05 octombrie 2005, pentru care angajatorul SRL „NVST” a calculat, a reținut și a virat către Casa Națională de Asigurări Sociale contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatul Vasile Batugov, însă nu a fost dovedit faptul că, în perioada 27 mai 2000 - 12 ianuarie 2003 a fost angajat în cadrul SRL „NVST”.

Cu referire la rectificarea înscrierii din carnetul de muncă, prin care la 20 decembrie 2005 s-a indicat că, Vasile Batugov a fost angajat în funcția de șofer la SRL „NVST” începând cu 27 mai 2000, în baza ordinului 27-c din 27 mai 2000, 2 instanța de apel a menționat că, acestea nu pot fi reținute, or, sunt în contradicție cu ordinul cu privire la angajare nr. 085C din 07 mai 2001, cu extrasul din contul lui Vasile Batugov de la Casa Națională de Asigurări Sociale și ordinul cu privire la eliberarea din funcție nr. 209c din 31 octombrie 2001, ce atestă că, în perioada 07 mai 2001-01 noiembrie 2001, apelantul a activat în funcția de conducător-auto în baza contractului individual de muncă nr. 392 în cadrul SRL „ASOIO”.

Totodată, cu referire la actele emise de către organul de urmărire penală pe marginea sesizării lui Vasile Batugov în privința acțiunilor factorilor de decizie ai SRL „NVST”, instanța de apel a relevat că, acestea nu confirmă faptul că, apelantul a activat la SRL „NVST” în perioada 27 mai 2000 - 12 ianuarie 2003. La 02 august 2021 Vasile Batugov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece la emiterea acesteia, nu s-a luat în considerare și nu s-a făcut o analiză a probelor prezentate de către el în instanța de judecată întru confirmarea pretențiilor sale.

A menționat că, instanța de apel nu a luat în considerare înscrierile efectuate în carnetul său de muncă, înscrieri care au fost efectuate de către factorii de decizie ai SRL „NVST” și care confirmă că, în perioada 27 mai 2000 – 13 ianuarie 2003 el a activat în cadrul societății enunțate. A susținut că, instanța de apel nu a argumentat din ce considerente această probă nu confirmă afirmațiile sale, iar intimatul nu a putut să combată printr-o probă că, aceste înscrieri din carnetul de muncă nu sunt veridice. A afirmat că, instanța de apel a dat o apreciere critică înscrierilor respective, or, aceste înscrieri au fost efectuate de către factorii de decizie ai SRL „NVST”, iar până la moment nu există o decizie a organelor de drept, care ar fi constatat că, înscrierile din carnetul de muncă sunt false.

A considerat că, instanța de judecată era obligată să identifice și să citeze în instanța de judecată persoana, care a efectuat înscrierile în carnetul său de muncă, pentru ca aceasta să explice de ce a efectuat aceste înscrisuri și în baza căror acte. Prin referința depusă la 16 septembrie 2021 SRL „NVST” a solicitat respingerea recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei contestate la 12 iulie 2021 (f. d. 171). Astfel, recursul declarat la 02 august 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 3 normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Vasile Batugov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Vasile Batugov, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Batugov ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Vasile Batugov se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5