3ra-718/23 — contestarea actului administrativ nefavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-718/23 2-22056190-01-3ra-30062023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 07 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vacarciuc Alexei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual nefavorabil și obligarea emiterii actului administrativ împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 23 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 20 aprilie 2022, Vacariuc Alexei a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea integrală a deciziei nr. 2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și a deciziei nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021 privind refuzul eliberat lui Vacariuc Alexei privind achitarea pensiei pentru limita de vârstă în condiții speciale și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua achitarea pensiei, în beneficiul reclamantului Vacariuc Alexei, retroactiv, din momentul înaintării cererii acestuia din 08 aprilie 2021. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 08 februarie 2021,

i-a fost stabilită pensie în condiții speciale pentru limita de vârstă având în vedere condițiile de muncă, în temeiul cererii și actului de verificare a documentelor prezentate nr. 4 din 30 decembrie 2020. Până în luna mai 2021, reclamantul a primit pensia pe card, după care transferul pensiei s-a întrerupt, fără explicații sau înștiințări, scrise sau verbale, din partea organului de asigurare socială. Înaintând o solicitare către Casa Națională a Asigurărilor Sociale privind prezentarea motivelor de încetare a transferului pensiei, a primit răspunsul nr. V-1656/21 din 07 octombrie 2021, în care era indicat faptul că, în conformitate cu actele prezentate, ocupația la aceste activități de muncă, stabilite în 1 Lista nr. 1, nu se confirmă, astfel că, i-a fost respinsă stabilirea pensiei speciale pentru limita de vârstă.

Reclamantul a menționat că pentru stabilirea pensiei speciale pentru limita de vârstă, a prezentat toate actele necesare, indicate în pct. 12 al Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018 „Cu privire la aprobarea Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, precum și a Instrucțiunii privind modul de aplicare a Listei și de confirmare a stagiului special”.

Totodată, a prezentat carnetul de muncă, cu înscrisurile referitoare la activitatea desfășurată la Cooperativa „Нерудник” în calitate de „токарь механических мастерских с подземными условиями труда”, dispoziția directorului Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989, în temeiul căruia reclamantul a fost angajat în funcția de „токарь в механический цех с подземными работами” pe un schimb întreg cu numărul tabelar 1712. A relatat reclamantul că în condițiile subsolului a activat 15 ani (01 iulie 1989 - 27 septembrie 2004), acumulând stagiul special care îi oferă dreptul la o pensie specială pentru limita de vârstă, în conformitate cu pct. 5 al Hotărârii Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor.

Dat fiind faptul că din răspunsul CNAS nr. V-1656/21 din 07 octombrie 2022, nu au fost clare care anume documente nu au fost prezentate, reclamantul s-a adresat repetat către CNAS cu o solicitare privind explicarea răspunsului prenotat. La 18 ianuarie 2022, a primit răspunsul nr. V-2482/21 conform căruia, reclamantul nu ar fi prezentat actele care confirmă ocupația acestuia la muncă, stabilite în Lista nr. 1. La fel, a fost indicat faptul că personalul auxiliar al societății, amplasate în subsol, nu dispun de dreptul de pensie specială, deoarece acest personal nu se atribuie celor de extragere a resurselor naturale. Acest răspuns contravine legislației în vigoare cu privire la pensie.

A notat reclamantul că, a oferit organului cadastral dispoziția directorului Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989, în care este înscris evident, că a activat în condiții de subsol, iar afirmația CNAS referitor la faptul că personalul auxiliar al cooperativei nu deține dreptul de pensie specială pentru limită de vârstă contravine pct. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018 „cu privire la aprobarea Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite”, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, precum și a Instrucțiunii privind modul de aplicare a Listei și de confirmare a stagiului special.

A invocat reclamantul că pct. 3 al acestei hotărâri statuează că, dreptul la pensie în condiții avantajoase se acordă salariaților angajați la lucrările prevăzute în listă în cazul întregii zile de muncă (întreaga zi de muncă se consideră atunci când salariatul execută lucrările într-un interval ce nu este mai mic de 80% din durata totală a timpului de muncă). Totodată, în timpul de muncă indicat se include executarea lucrărilor pregătitoare, auxiliare, a lucrărilor de reparări curente în afara locului de muncă în scopul exercitării funcțiilor sale. Această prevedere se referă doar la salariații ocupați nemijlocit în procesul tehnologic de producție sau reparare a utilajului tehnologic. Astfel, dispoziția directorului Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989, confirmă că reclamantul se atribuie acestei categorii de persoane, această dispoziție fiind anexată la dosarul de pensionare.

A mai relatat reclamantul că, în lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se oferă dreptul la pensie în condiții avantajoase, este 2 inclusă și funcția „strungari la deservirea utilajului și echipamentului din mină” (codul 08. 1-722346)- anume activitatea desfășurată de reclamant. Fiind în dezacord cu decizia CNAS, la 17 februarie 2022 reclamantul a expediat o cerere prealabilă privind anularea actului administrativ cu privire la refuzul achitării pensiei în condiții avantajoase și restabilirea acestui drept.

La 21 martie 2022, reclamantul a primit răspunsul CNAS privind respingerea solicitărilor înaintate în cererea prealabilă, motivat prin faptul că „funcția strungar”, în perioada 01 iulie 1989 - 27 septembrie 2004, nu se regăsește în lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se oferă dreptul al pensie în condiții avantajoase, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 256 precum și în Lista analogică aprobată de Guvernul nr. 82 din 15 decembrie 1992. Reclamantul a mai invocat că, în lista nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 256 codul nr. 08-1-722346 este indicat „strungari la deservirea utilajului și echipamentului din mină”, fapt care a intrat în atribuțiile funcționale ale reclamantului.

În Lista nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992 sunt indicate funcțiile care se atribuie celor ce-și exercită atribuțiile funcționale în mine, cu ocuparea zilei întregi de muncă, sub categoriile: nr. 91010100a, 1010100r-17541, 1010100e, 10103006. Absența în Lista nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992 a funcției „strungar” se include în denumirea categoriei nr. 1010100a „Toți muncitorii care lucrează cu program de muncă complet la lucrări în subteran”, categoriei nr. 1010100r- 17541 „Muncitori și specialiști care lucrează la montarea, demontarea, repararea și reglarea utilajului”, categoriei nr. 1010100e „Lucrătorii, care lucrează întregul program de munca în subteran la deservirea muncitorilor și funcționarilor susmenționați (personalul medical de la punctele sanitare subterane, lucrătorii la rețelele telefonice subterane etc. )” (este indicată enumerarea neexclusivă) și chiar categoria nr. 10103006 „Muncitori, conducători, specialiști și funcționari care lucrează anual în subteran peste 50% din programul de muncă (în perioada de calcul)”.

A susținut reclamantul că, a activat 15 ani anume în condiții de subsol, cu ziua întreagă de activitate, fapt ce se confirmă prin dispoziția Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989. Actul administrativ privind anularea pensiei în condiții speciale referitor la reclamant după luna mai 2021, nu i-a fost adus la cunoștință și nici nu i-a fost înmânat. Mai mult ca atât, în răspunsurile oferite, pârâtul nici nu face trimitere la vreun astfel de act. Totodată, nu i-au fost redate condițiile de contestare a actului respectiv, fapt prin care i-au fost încălcate drepturile și interesele acestuia. Prin hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Vacariuc Alexei a fost admisă.

S-au anulat deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Rîșcani nr. 2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021, ca fiind ilegale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite pensia în beneficiul lui Vacariuc Alexei, retroactiv, din momentul înaintării cererii - 08 aprilie 2021. La 05 decembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 23 noiembrie 2022 3 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

112-117). Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, potrivit copiei carnetului de muncă al lui Vacariuc Alexei, în perioada 01 iulie 1989 – 27 septembrie 2004, acesta a activat la Cooperativa „Нерудник” în calitate de ”токарь механических мастерских с подземными условиями труда”. Același fapt este confirmat și prin dispoziția directorului Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989, în temeiul căreia, Vacariuc Alexei a fost angajat în funcția de „токарь в механический цех с подземными работами”, pe un schimb întreg cu numărul tabelar 1712. Astfel, s-a constatat că prima instanța corect a stabilit că Vacariuc Alexei a activat în condițiile muncii „subsol”, un termen de 15 ani (01 iulie 1989 -27 septembrie 2004), acumulând stagiul care îi oferă dreptul la o pensie specială pentru limita de vârstă, și ca urmare, deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Râșcani nr. 2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021 urmează a fi anulate. A remarcat Curtea de Apel Chișinău că este neîntemeiat argumentul apelantei precum că, acțiunea reclamantului urma a fi declarată inadmisibilă, întrucât nu a fost respectată procedura prealabilă.

Or, la caz s-a stabilit că, la 21 februarie 2022, Vacariuc Alexei a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cererea privind anularea actului administrativ individual prin care s-a refuzat achitarea pensiei pentru limita de vârstă în condiții deosebite de muncă, restabilirea acestuia în dreptul de a beneficia de pensie pentru limita de vârstă în condiții deosebite de muncă, precum și calcularea și achitarea pensiei în beneficiul reclamantului Vacariuc Alexei, retroactiv, începând cu 08 aprilie 2021. Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, din 17 martie 2022, lui Vacariuc Alexei i-a fost adus la cunoștință despre neconfirmarea stagiului de cotizare în condiții deosebite de muncă.

Astfel, colegiul a constată că odată cu înregistrarea cererii din 21 februarie 2022, Vacariuc Alexei a respectat procedura prealabilă. Totodată, instanța de apel a reiterat că, interpretarea de către Casa Națională de Asigurări Sociale a conținutului cererii prealabile, nu influențează asupra stării de fapt în condițiile în care, din solicitările cererii expres rezultă că, Vacariuc Alexei și-a revendicat dreptul la calcularea și achitarea pensiei pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, de care de altfel a fost lipsit anume prin actele administrative contestate în instanța de judecată.

Consideră că sunt eronate argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale, conform cărora, Vacariuc Alexei nu a demonstrat că funcția de strungar s-ar referi nemijlocit la procesul tehnologic de producție sau reparare a utilajului tehnologic, or, este de remarcat faptul că, un proces tehnologic al producției subterane presupune folosirea utilajului corespunzător, iar totalitatea operațiilor de întreținere și reparație ale sistemului tehnic, necesită participarea strungarului calificat.

În concluzie, instanța de apel a menționat că sunt întemeiate pretenției reclamantului privind anularea deciziei nr. 2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și a deciziei nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021 privind refuzul achitării pensiei pentru limita de vârstă în condiții speciale, subsecvent fiind întemeiată soluția instanței de fond prin care urmează a fost admisă și pretenția reclamantului privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua achitarea pensiei, retroactiv, din momentul înaintării cererii acestuia din 08 aprilie 2021. La data de 11 mai 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 119, 120), iar la 18 4 iulie 2023 a depus motivarea recursului, solicitând admiterea cererii de recurs și casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi decizii (f.d.

134, 135-139). În motivarea recursului recurenta a indicat că, instanțele inferioare, examinând chestiunea admisibilității s-au limitat doar de a constata că intimatul a depus o cerere prealabilă către CNAS și că există un răspuns în acest sens, fără însă a cerceta detaliat aceste înscrisuri. Pretinsa cerere prealabilă a intimatului, nu poate fi considerată ca fiind o respectare a prevederilor art. 162-169 din Codul administrativ. Astfel, prin cererea menționată intimatul nu a contestat careva acte administrative concrete și existente, pretențiile fiind de o manieră generală. Iar, scrisoarea CNAS nr. V-372/22 din 17.03.2022 a avut scopul de a informa intimatul cu procedura administrativă desfășurată pe marginea dreptului la pensie și de notificare a actelor administrative individuale emise în procedura dată.

A invocat recurenta că, potrivit documentelor prezentate de către intimat pentru stabilirea pensiei, nu s-a constatat că funcția de strungar, se referă nemijlocit la procesul tehnologic de producție sau reparare a utilajului tehnologic. Totodată, nu s-a constat prin careva documente antrenarea la lucrări cu ziua completă de muncă. Or, pct. 3 din Instrucțiunea din Anexa nr. 2, stabilește imperativ condiția că salariatul să fie angajat la lucrările prevăzute în Listă cu ziua întreagă de muncă. Documente relevante precum registrul de urcare — coborâre în subteran nu a fost prezentat către CNAS la faza procedurii administrative și nici la examinarea cauzei în fond/apel.

A menționat recurenta că certificatul emis de SA „Nerudnic” din 05.03.2018 prin care se confirmă că Vacariuc Alexei a lucrat „în condiții subterane cu durata zilei de muncă deplină, săptămâna de lucru de 5 zile” nu constituie o probă ce poate fi reținută, odată ce nu există un registru privind ținerea timpului de muncă al fiecărui angajat în care să fie înscrisă informația cu privire la data și ora de urcare - coborâre în subteran.

Consideră că, în baza documentelor prezentate de către intimat la stabilirea pensiei, nu poate fi confirmat stagiul special deoarece funcția de strungar nu este prevăzută în Lista nr. 1, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 822/1992, iar funcția sub codul 08.1-722346 strungar la deservirea utilajului și echipamentului din mină din Lista din Anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 256/2018, se atribuie doar muncitorilor care lucrează cu program de muncă complet la lucrări în subteran cât și celor ocupați nemijlocit în procesul tehnologic de producție sau reparare a utilajului tehnologic. A apreciat ca fiind arbitrară concluzia instanței de apel prin care a considerat ca fiind eronat argumentul CNAS referitor la faptul că în actele prezentate de intimat pentru obținerea pensiei în condiții speciale nu s-a constatat că funcția de strungar deținută de acesta se referă nemijlocit la procesul tehnologic de producție.

Mai mult, intimatul nu a prezentat probele necesare ce ar confirma stagiul de cotizare special pentru stabilirea pensiei conform art. 41 3110.(2) din Legea nr. 156/1998. Or, în conformitate cu art. 93 din Codul Administrativ, intimatului îi revenea sarcina să probeze documentar, conform cadrului normativ citat mai sus, stagiul său realizat în condiții deosibite. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. 5 Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău la data de 02 mai 2023, dar a fost comunicat recurentei, prin intermediul poștei electronice la data de 11 mai 2023 (f.d. 118). La data de 11 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în termenul stabilit de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (f.d.

119,120). Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 26 iunie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d. 123). La data de 18 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recursul motivat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

134,135-139). Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 21 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs. La data de 25 septembrie 2023, Vacarciuc Alexei a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și 6 temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, 7 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8