3ra-718/23 — contestarea actului administrativ nefavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-718/23 — contestarea actului administrativ nefavorabil, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-718/23

2-22056190-01-3ra-30062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vacarciuc Alexei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ individual nefavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 23

noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 20 aprilie 2022, Vacariuc Alexei a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea integrală a deciziei nr.

2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și a deciziei nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021

privind refuzul eliberat lui Vacariuc Alexei privind achitarea pensiei pentru limita de

vârstă în condiții speciale și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua

achitarea pensiei, în beneficiul reclamantului Vacariuc Alexei, retroactiv, din momentul

înaintării cererii acestuia din 08 aprilie 2021.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 08 februarie 2021, i-a fost

stabilită pensie în condiții speciale pentru limita de vârstă având în vedere condițiile de

muncă, în temeiul cererii și actului de verificare a documentelor prezentate nr. 4 din 30

decembrie 2020. Până în luna mai 2021, reclamantul a primit pensia pe card, după care

transferul pensiei s-a întrerupt, fără explicații sau înștiințări, scrise sau verbale, din

partea organului de asigurare socială. Înaintând o solicitare către Casa Națională a

Asigurărilor Sociale privind prezentarea motivelor de încetare a transferului pensiei, a

primit răspunsul nr. V-1656/21 din 07 octombrie 2021, în care era indicat faptul că, în

conformitate cu actele prezentate, ocupația la aceste activități de muncă, stabilite în

1

Lista nr. 1, nu se confirmă, astfel că, i-a fost respinsă stabilirea pensiei speciale pentru

limita de vârstă.

Reclamantul a menționat că pentru stabilirea pensiei speciale pentru limita de

vârstă, a prezentat toate actele necesare, indicate în pct. 12 al Hotărârii Guvernului nr.

256 din 27 martie 2018 „Cu privire la aprobarea Listei locurilor de muncă încadrate în

condiții deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții

avantajoase, precum și a Instrucțiunii privind modul de aplicare a Listei și de

confirmare a stagiului special”. Totodată, a prezentat carnetul de muncă, cu înscrisurile

referitoare la activitatea desfășurată la Cooperativa „Нерудник” în calitate de „токарь

механических мастерских с подземными условиями труда”, dispoziția directorului

Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989, în temeiul căruia reclamantul a fost

angajat în funcția de „токарь в механический цех с подземными работами” pe un

schimb întreg cu numărul tabelar 1712.

A relatat reclamantul că în condițiile subsolului a activat 15 ani (01 iulie 1989 -

27 septembrie 2004), acumulând stagiul special care îi oferă dreptul la o pensie specială

pentru limita de vârstă, în conformitate cu pct. 5 al Hotărârii Guvernului nr. 165 din 21

martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a

pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor.

Dat fiind faptul că din răspunsul CNAS nr. V-1656/21 din 07 octombrie 2022, nu au

fost clare care anume documente nu au fost prezentate, reclamantul s-a adresat repetat

către CNAS cu o solicitare privind explicarea răspunsului prenotat. La 18 ianuarie

2022, a primit răspunsul nr. V-2482/21 conform căruia, reclamantul nu ar fi prezentat

actele care confirmă ocupația acestuia la muncă, stabilite în Lista nr. 1. La fel, a fost

indicat faptul că personalul auxiliar al societății, amplasate în subsol, nu dispun de

dreptul de pensie specială, deoarece acest personal nu se atribuie celor de extragere a

resurselor naturale. Acest răspuns contravine legislației în vigoare cu privire la pensie.

A notat reclamantul că, a oferit organului cadastral dispoziția directorului

Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989, în care este înscris evident, că a

activat în condiții de subsol, iar afirmația CNAS referitor la faptul că personalul

auxiliar al cooperativei nu deține dreptul de pensie specială pentru limită de vârstă

contravine pct. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 256 din 27 martie 2018 „cu privire la

aprobarea Listei locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite”, în temeiul căreia

se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, precum și a

Instrucțiunii privind modul de aplicare a Listei și de confirmare a stagiului special.

A invocat reclamantul că pct. 3 al acestei hotărâri statuează că, dreptul la pensie

în condiții avantajoase se acordă salariaților angajați la lucrările prevăzute în listă în

cazul întregii zile de muncă (întreaga zi de muncă se consideră atunci când salariatul

execută lucrările într-un interval ce nu este mai mic de 80% din durata totală a timpului

de muncă). Totodată, în timpul de muncă indicat se include executarea lucrărilor

pregătitoare, auxiliare, a lucrărilor de reparări curente în afara locului de muncă în

scopul exercitării funcțiilor sale. Această prevedere se referă doar la salariații ocupați

nemijlocit în procesul tehnologic de producție sau reparare a utilajului tehnologic.

Astfel, dispoziția directorului Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989,

confirmă că reclamantul se atribuie acestei categorii de persoane, această dispoziție

fiind anexată la dosarul de pensionare.

A mai relatat reclamantul că, în lista locurilor de muncă încadrate în condiții

deosebite, în temeiul căreia se oferă dreptul la pensie în condiții avantajoase, este

2

inclusă și funcția „strungari la deservirea utilajului și echipamentului din mină” (codul

decizia CNAS, la 17 februarie 2022 reclamantul a expediat o cerere prealabilă privind

anularea actului administrativ cu privire la refuzul achitării pensiei în condiții

avantajoase și restabilirea acestui drept.

La 21 martie 2022, reclamantul a primit răspunsul CNAS privind respingerea

solicitărilor înaintate în cererea prealabilă, motivat prin faptul că „funcția strungar”, în

perioada 01 iulie 1989 - 27 septembrie 2004, nu se regăsește în lista locurilor de muncă

încadrate în condiții deosebite, în temeiul căreia se oferă dreptul al pensie în condiții

avantajoase, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 256 precum și în Lista analogică

aprobată de Guvernul nr. 82 din 15 decembrie 1992.

Reclamantul a mai invocat că, în lista nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 256 codul

nr. 08-1-722346 este indicat „strungari la deservirea utilajului și echipamentului din

mină”, fapt care a intrat în atribuțiile funcționale ale reclamantului. În Lista nr. 1 a

Hotărârii Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992 sunt indicate funcțiile care se

atribuie celor ce-și exercită atribuțiile funcționale în mine, cu ocuparea zilei întregi de

muncă, sub categoriile: nr. 91010100a, 1010100r-17541, 1010100e, 10103006.

Absența în Lista nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 822 din 15 decembrie 1992 a funcției

„strungar” se include în denumirea categoriei nr. 1010100a „Toți muncitorii care

lucrează cu program de muncă complet la lucrări în subteran”, categoriei nr. 1010100r-

17541 „Muncitori și specialiști care lucrează la montarea, demontarea, repararea și

reglarea utilajului”, categoriei nr. 1010100e „Lucrătorii, care lucrează întregul program

de munca în subteran la deservirea muncitorilor și funcționarilor susmenționați

(personalul medical de la punctele sanitare subterane, lucrătorii la rețelele telefonice

subterane etc. )” (este indicată enumerarea neexclusivă) și chiar categoria nr. 10103006

„Muncitori, conducători, specialiști și funcționari care lucrează anual în subteran peste

50% din programul de muncă (în perioada de calcul)”.

A susținut reclamantul că, a activat 15 ani anume în condiții de subsol, cu ziua

întreagă de activitate, fapt ce se confirmă prin dispoziția Cooperativei „Нерудник” nr.

1 din 30 august 1989. Actul administrativ privind anularea pensiei în condiții speciale

referitor la reclamant după luna mai 2021, nu i-a fost adus la cunoștință și nici nu i-a

fost înmânat. Mai mult ca atât, în răspunsurile oferite, pârâtul nici nu face trimitere la

vreun astfel de act. Totodată, nu i-au fost redate condițiile de contestare a actului

respectiv, fapt prin care i-au fost încălcate drepturile și interesele acestuia.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Vacariuc Alexei a fost admisă.

S-au anulat deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Rîșcani nr.

2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021, ca fiind

ilegale.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite pensia în beneficiul lui

Vacariuc Alexei, retroactiv, din momentul înaintării cererii - 08 aprilie 2021.

La 05 decembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel

hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea intimatului să fie

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat

de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 23 noiembrie 2022

3

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 112-117).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, potrivit copiei carnetului

de muncă al lui Vacariuc Alexei, în perioada 01 iulie 1989 – 27 septembrie 2004, acesta

a activat la Cooperativa „Нерудник” în calitate de ”токарь механических мастерских

с подземными условиями труда”. Același fapt este confirmat și prin dispoziția

directorului Cooperativei „Нерудник” nr. 1 din 30 august 1989, în temeiul căreia,

Vacariuc Alexei a fost angajat în funcția de „токарь в механический цех с

подземными работами”, pe un schimb întreg cu numărul tabelar 1712.

Astfel, s-a constatat că prima instanța corect a stabilit că Vacariuc Alexei a activat

în condițiile muncii „subsol”, un termen de 15 ani (01 iulie 1989 -27 septembrie 2004),

acumulând stagiul care îi oferă dreptul la o pensie specială pentru limita de vârstă, și

ca urmare, deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani nr.

2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021 urmează a

fi anulate.

A remarcat Curtea de Apel Chișinău că este neîntemeiat argumentul apelantei

precum că, acțiunea reclamantului urma a fi declarată inadmisibilă, întrucât nu a fost

respectată procedura prealabilă. Or, la caz s-a stabilit că, la 21 februarie 2022, Vacariuc

Alexei a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cererea privind anularea actului

administrativ individual prin care s-a refuzat achitarea pensiei pentru limita de vârstă

în condiții deosebite de muncă, restabilirea acestuia în dreptul de a beneficia de pensie

pentru limita de vârstă în condiții deosebite de muncă, precum și calcularea și achitarea

pensiei în beneficiul reclamantului Vacariuc Alexei, retroactiv, începând cu 08 aprilie

Vacariuc Alexei i-a fost adus la cunoștință despre neconfirmarea stagiului de cotizare

în condiții deosebite de muncă. Astfel, colegiul a constată că odată cu înregistrarea

cererii din 21 februarie 2022, Vacariuc Alexei a respectat procedura prealabilă.

Totodată, instanța de apel a reiterat că, interpretarea de către Casa Națională de

Asigurări Sociale a conținutului cererii prealabile, nu influențează asupra stării de fapt

în condițiile în care, din solicitările cererii expres rezultă că, Vacariuc Alexei și-a

revendicat dreptul la calcularea și achitarea pensiei pentru limită de vârstă în condiții

avantajoase, de care de altfel a fost lipsit anume prin actele administrative contestate

în instanța de judecată.

Consideră că sunt eronate argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale,

conform cărora, Vacariuc Alexei nu a demonstrat că funcția de strungar s-ar referi

nemijlocit la procesul tehnologic de producție sau reparare a utilajului tehnologic, or,

este de remarcat faptul că, un proces tehnologic al producției subterane presupune

folosirea utilajului corespunzător, iar totalitatea operațiilor de întreținere și reparație

ale sistemului tehnic, necesită participarea strungarului calificat.

În concluzie, instanța de apel a menționat că sunt întemeiate pretenției

reclamantului privind anularea deciziei nr. 2021/92/43344 din 29 iunie 2021 și a

deciziei nr. 92/2021/46433 din 03 august 2021 privind refuzul achitării pensiei pentru

limita de vârstă în condiții speciale, subsecvent fiind întemeiată soluția instanței de

fond prin care urmează a fost admisă și pretenția reclamantului privind obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a efectua achitarea pensiei, retroactiv, din momentul

înaintării cererii acestuia din 08 aprilie 2021.

La data de 11 mai 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 119, 120), iar la 18

4

iulie 2023 a depus motivarea recursului, solicitând admiterea cererii de recurs și

casarea deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi decizii (f.d. 134, 135-139).

În motivarea recursului recurenta a indicat că, instanțele inferioare, examinând

chestiunea admisibilității s-au limitat doar de a constata că intimatul a depus o cerere

prealabilă către CNAS și că există un răspuns în acest sens, fără însă a cerceta detaliat

aceste înscrisuri. Pretinsa cerere prealabilă a intimatului, nu poate fi considerată ca

fiind o respectare a prevederilor art. 162-169 din Codul administrativ. Astfel, prin

cererea menționată intimatul nu a contestat careva acte administrative concrete și

existente, pretențiile fiind de o manieră generală. Iar, scrisoarea CNAS nr. V-372/22

din 17.03.2022 a avut scopul de a informa intimatul cu procedura administrativă

desfășurată pe marginea dreptului la pensie și de notificare a actelor administrative

individuale emise în procedura dată.

A invocat recurenta că, potrivit documentelor prezentate de către intimat pentru

stabilirea pensiei, nu s-a constatat că funcția de strungar, se referă nemijlocit la procesul

tehnologic de producție sau reparare a utilajului tehnologic. Totodată, nu s-a constat

prin careva documente antrenarea la lucrări cu ziua completă de muncă. Or, pct. 3 din

Instrucțiunea din Anexa nr. 2, stabilește imperativ condiția că salariatul să fie angajat

la lucrările prevăzute în Listă cu ziua întreagă de muncă. Documente relevante precum

registrul de urcare — coborâre în subteran nu a fost prezentat către CNAS la faza

procedurii administrative și nici la examinarea cauzei în fond/apel.

A menționat recurenta că certificatul emis de SA „Nerudnic” din 05.03.2018 prin

care se confirmă că Vacariuc Alexei a lucrat „în condiții subterane cu durata zilei de

muncă deplină, săptămâna de lucru de 5 zile” nu constituie o probă ce poate fi reținută,

odată ce nu există un registru privind ținerea timpului de muncă al fiecărui angajat în

care să fie înscrisă informația cu privire la data și ora de urcare - coborâre în subteran.

Consideră că, în baza documentelor prezentate de către intimat la stabilirea

pensiei, nu poate fi confirmat stagiul special deoarece funcția de strungar nu este

prevăzută în Lista nr. 1, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 822/1992, iar funcția

sub codul 08.1-722346 strungar la deservirea utilajului și echipamentului din mină din

Lista din Anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 256/2018, se atribuie doar

muncitorilor care lucrează cu program de muncă complet la lucrări în subteran cât și

celor ocupați nemijlocit în procesul tehnologic de producție sau reparare a utilajului

tehnologic.

A apreciat ca fiind arbitrară concluzia instanței de apel prin care a considerat ca

fiind eronat argumentul CNAS referitor la faptul că în actele prezentate de intimat

pentru obținerea pensiei în condiții speciale nu s-a constatat că funcția de strungar

deținută de acesta se referă nemijlocit la procesul tehnologic de producție. Mai mult,

intimatul nu a prezentat probele necesare ce ar confirma stagiul de cotizare special

pentru stabilirea pensiei conform art. 41 3110.(2) din Legea nr. 156/1998. Or, în

conformitate cu art. 93 din Codul Administrativ, intimatului îi revenea sarcina să

probeze documentar, conform cadrului normativ citat mai sus, stagiul său realizat în

condiții deosibite.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

5

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău la data de 02 mai

2023, dar a fost comunicat recurentei, prin intermediul poștei electronice la data de 11

mai 2023 (f.d. 118).

La data de 11 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții

de Apel Chișinău, în termenul stabilit de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (f.d.

119,120).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 26 iunie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d. 123).

La data de 18 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recursul motivat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 134,135-139).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei

din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 21 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs.

La data de 25 septembrie 2023, Vacarciuc Alexei a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, depusă de Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

6

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost

analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8