2ra-1044/22 — obligarea de a efectua inscrieri in carnetul de munca de model nou a informatiei etc

2ra-1044/22 — obligarea de a efectua inscrieri in carnetul de munca de model nou a informatiei etc (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1044/22

(2-19173345-01-2ra-02082022)

Prima instanță: Judecătoria Сhișinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de recurentul Valeriu Guștiuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Guștiuc

împotriva Agenției Proprietății Publice, Institutului de Cercetări Științifice în

Construcții „Incercom” Î.S., Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la

obligarea de a efectua înscrieri în carnetul de muncă de model nou cu nr. XXXXX

a informației privind eliberarea din funcție în baza ordinului nr. 08-P din 09 iulie

2007, obligarea Institutului de Cercetări Științifice în Construcții „Incercom” Î.S. de

a transmite Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale a sectorului Râșcani declarațiile privind venitul asigurat pentru perioada

activității în anul 2007,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Valeriu Guștiuc, a fost menținută hotărârea din

10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 27 septembrie 2019, Valeriu Guștiuc a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Agenției Proprietății Publice, Institutului de Cercetări

Științifice în Construcții „Incercom” Î.S., Casa Națională de Asigurări Sociale cu

privire la obligarea de a efectua înscrieri în carnetul de muncă, obligarea de a

transmite declarațiile privind venitul asigurat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin ordinul nr. 01-C din 02

ianuarie 2007, emis de Î.S. „Direcția Specializată de Antrepriză pentru Reglare și

Montaj”, a fost angajat în funcție de șef de șantier cu salariu lunar în mărime de

2261 lei și 60 de bani.

A menționat reclamantul că, la scurt timp după angajare, Î.S. „Direcția

Specializată de Antrepriză pentru Reglare și Montaj”, și-a schimbat denumirea în

Î.S. „Regia Specializată de Antrepriză pentru Reglare și Montaj”.

A comunicat reclamantul că, la data de 19 aprilie 2007, prin ordinul nr. 50 al

Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, s-a dispus reorganizarea prin

fuziune a Institutului de Cercetări Științifice în Construcții „Incercom” Î.S. cu

1

absorbția Î.S. „Regia Specializată de Antrepriză pentru Reglare și Montaj”.

A mai indicat reclamantul că, prin decizia Camerei Înregistrării de Stat a

Ministerului Dezvoltării Informaționale din 19 iunie 2008, s-a reorganizat Institutul

de Cercetări Științifice în Construcții „Incercom” Î.S. cu absorbția Î.S. „Regia

Specializată de Antrepriză pentru Reglare și Montaj”.

A susținut reclamantul că, prin ordinul nr. 08-P din 09 iulie 2007, a fost

eliberat din serviciu în temeiul art. 86 alin.(1) lit. b) Codul muncii.

A relatat reclamantul că, la eliberarea acestuia din funcție, Î.S. „Regia

Specializată de Antrepriză pentru Reglare și Montaj” nu i-a eliberat carnetul de

muncă personal, deși era obligată prin lege să-i elibereze carnet de muncă duplicat.

A mai indicat că, ulterior, în luna ianuarie 2019, în lădița poștală de la

domiciliul său, a găsit carnetul de muncă de model nou cu nr. XXXXX eliberat de

S.R.L. „Europartener”.

A menționat reclamantul că, din carnetul de muncă se reține introducerea

informației cu privire la angajarea acestuia la Î.S. „Direcția Specializată de

Antrepriză pentru Reglare și Montaj” în baza ordinului nr. 01-C din 02 ianuarie

2007, la fel se mai conține semnătura directorului Tudor Doni, precum și este

aplicată ștampila Î.S. „DSARM”.

Referitor la eliberarea din funcție de la Î.S. „Regia Specializată de Antrepriză

pentru Reglare și Montaj” prin ordinul nr. 08-P din 09 iulie 2007, a menționat

reclamantul că, careva înscrieri în carnetul de muncă nu au fost efectuate.

A mai invocat reclamantul că, la data de 13 martie 2019, s-a adresat la CTAS

sect. Râșcani cu cerere privind efectuarea calculului cotizațiilor sociale pentru

perioada anului 2007, iar prin răspunsul eliberat la 10 aprilie 2019, i s-a comunicat

că, în declarațiile prezentate de Î.S. „Incercom” pentru perioada anului 2007, în

privința lui Valeriu Guștiuc nu a fost inclus venitul asigurat.

A afirmat că, prin certificatul nr. 588 din 18 martie 2019, eliberat de CTAS

sect. Botanica s-a confirmat că, pentru perioada anului 2007, Î.S. „Incercom”, în

privința acestuia nu a inclus venitul asigurat.

A indicat reclamantul că, prin certificatul de salarizare eliberat de Î.S.

„Incercom” și semnat de conducătorul organizației, A. Izbîndă, fiind aplicată și

ștampila organizației din data de 16 februarie 2016, se confirmă că salariul încasat

de către Valeriu Guștiuc pe perioada lunilor: ianuarie, februarie, martie a anului

2007, constituie suma în mărime de 5325 lei și 50 de bani.

Astfel, la data de 21 august 2019, a depus în adresa Î.S. „Incercom” cerere

prealabilă prin care a solicitat efectuarea înscrierii în carnetul de muncă personal de

model nou cu nr. XXXXX a informației cu privire la eliberarea acestuia din funcție

de la Î.S. „Regia Specializată de Antrepriză pentru Reglare și Montaj” prin ordinul

nr. 08-P din 09 iulie 2007, în baza art. 86 alin.(1) lit.b) Codul muncii, transmiterea

către CNAS, CTAS sect. Râșcani a declarațiilor privind venitul asigurat pentru

Valeriu Guștiuc pentru perioada anului 2007, efectuarea unui control riguros la Î.S.

„Incercom” în privința calculării și achitării contribuțiilor sumelor lunare la CNAS

pe perioada lunilor ianuarie - iulie 2007, eliberarea informației despre faptul cine

este succesorul în drepturi a Î.S. „Regia Specializată de Antrepriză pentru Reglare

și Montaj”.

A relatat reclamantul că, o cerere prealabilă similară a fost depusă la data de

2

22 august 2019 și în adresa Agenției Proprietății Publice, ca organ ierarhic superior.

A indicat reclamantul că, la data de 22 august 2019, i s-a oferit răspuns la

cererea prealabilă adresată Î.S. „Incercom” comunicându-i că, eliberarea unui nou

carnet de muncă pe numele său nu se poate efectua, deoarece prin Legea nr.123 din

07 iulie 2017, s-au abrogat prevederile din Codul muncii referitoare la carnetul de

muncă și începând cu 01 ianuarie 2019, s-a abrogat tot cadrul legal care reglementa

procedura de deschidere și efectuare a înscrisurilor în carnetul de muncă, inclusiv

anularea carnetelor de muncă în formă scrisă.

A considerat reclamantul că, informația cu privire la angajarea și eliberarea

din câmpul muncii de la Î.S. „Incercom” urma a fi introdusă în carnetul de muncă la

data angajării, respectiv eliberării, adică în anul 2007, când erau în vigoare

prevederile legale din Codul muncii care ulterior au fost abrogate.

Totodată, Î.S. „Incercom” i-a comunicat reclamantului că, CNAS deține toată

informația referitor la activitatea reclamantului în câmpul muncii precum și toate

contribuțiile sociale achitate la buget de companiile în care a activat (inclusiv Î.S.

„Incercom”).

În acest sens, a reiterat reclamantul că, s-a adresat la CNAS cu cerere privind

eliberarea informației referitor la faptul, dacă s-au efectuat achitări ale contribuțiilor

de asigurări sociale obligatorii de stat, de către Î.S. „Incercom” în privința sa, în

calitate de angajat pe perioada anului 2007, iar prin răspunsul eliberat de CTAS sect.

Râșcani din 10 aprilie 2019, i s-a comunicat că, în declarațiile prezentate de Î.S.

„Incercom” pentru perioada anului 2007 în privința lui Valeriu Guștiuc nu a fost

inclus venitul asigurat.

La fel și prin certificatul nr. 588 din 18 martie 2019, eliberat de CTAS sect.

Botanica, se confirmă că, de către Î.S. „Incercom”, pentru perioada anului 2007, în

privința lui Valeriu Guștiuc nu a fost inclus venitul asigurat.

Totodată, a menționat reclamantul că, prin certificatul de salarizare, eliberat

de Î.S. „Incercom” din data de 16 februarie 2016, se confirmă că, salariul încasat de

Valeriu Guștiuc pe perioada lunilor: ianuarie, februarie, martie a anului 2007

constituie suma în mărime de 5325 lei și 50 de bani, astfel, răspunsul la cererea

prealabilă eliberat de Î.S. „Incercom” este evaziv și incomplet, neîntemeiat și eronat.

A solicitat reclamantul obligarea Î.S. „Incercom” de a efectua înscrierea

corespunzătoare în carnetul de muncă personal de model nou a informației cu privire

la eliberarea din funcție în baza ordinului nr. 08-P din 09 iulie 2007, obligarea Î.S.

„Incercom” de a transmite către CNAS, CTAS Râșcani a declarației privind venitul

asigurat pentru perioada activității sale în cadrul întreprinderii respective în anul

2007 și obligarea CNAS de a introduce în contul personal de asigurări sociale a

informației privind venitul asigurat, contribuțiile de asigurare socială obligatorie în

registrul REV-5, pentru efectuarea calculului la achitarea pensiei pentru limita de

vârstă.

Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-au separat într-un proces aparte pretențiile lui Valeriu Guștiuc împotriva

Î.S. „Incercom” cu privire la obligarea efectuării înscrierii în carnetul de muncă și

obligarea transmiterii informației privind venitul asigurat, ce rezultă din prezenta

cerere de chemare în judecată, cu declinarea competenței judecătorului specializat

în materie de contencios administrativ de la examinarea pretențiilor cu privire la

3

obligarea efectuării înscrierii în carnetul de muncă și obligarea transmiterii

informației privind venitul asigurat, fiind reținută pentru examinare în contencios

administrativ pretenția cu privire la obligarea introducerii informației despre

contribuțiile de asigurări sociale în Registru REV 5.

Prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Valeriu Guștiuc, a fost menținută hotărârea din 10 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele

anexate la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel

a conchis că, cererea de apel urmează a fi respinsă, cu menținerea hotărârii

contestate, din următoarele considerente.

Colegiul a considerat necesar de a reitera că, Valeriu Guștiuc a formulat

pretenții împotriva Agenției Proprietății Publice, Î.S. „Incercom”, Casei Naționale

de Asigurări Sociale, solicitând obligarea de a efectua înscrieri în carnetul de muncă

de model nou cu nr. XXXXX a informației cu privire la eliberarea din funcție în

baza ordinului nr. 08-P din 09 iulie 2007, obligarea Î.S. „Incercom” de a transmite

CNAS, CTAS sect. Rîșcani declarațiile privind venitul asigurat pentru perioada

activității în anul 2007.

Corespunzător, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a menționat

că, față de Agenția Proprietății Publice indicată în calitate de pârâtă, reclamantul

Valeriu Guștiuc nu are careva pretenții, mai mult decât atât, acesta nu este angajatul

Agenției Proprietății Publice și nici nu a avut careva legături contractuale cu

Agenția.

Prin urmare, Agenția Proprietății Publice la caz este pârâtul necorespunzător,

cu atât mai mult nefiind formulate față de aceasta careva pretenții.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, potrivit art.123 alin. (2) Cod de

procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o

cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță

specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi

dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care

participă aceleași persoane.

Astfel, Colegiul a constatat, că prin decizia din 07 februarie 2013 a Curții de

Apel Chișinău, s-a stabilit cu certitudine că, carnetul de tip nou se afla la Valeriu

Guștiuc, fapt care rezultă din cererile apelantului adresate Î.S. „Incercom” din 14

mai 2008, 25 iulie 2008, în care Valeriu Guștiuc a indicat că în legătură cu lipsa

lucrărilor a fost nevoit să plece în concediu neplătit, iar la revenirea din concediu

neplătit a aflat că este concediat și din aceste motive a depus cerere să i se elibereze

carnetul de muncă pe un termen scurt și până la acel moment carnetul era la dînsul

4

(f.d. 98).

În acest context, instanța de apel a conchis că, cererea cu privire la obligarea

pârâtului Î.S. „Incercom” de a efectua înscrieri în carnetul de muncă personal de

model nou cu nr. XXXXX a informației cu privire la eliberarea din funcție în baza

ordinului nr. 08-P din 09 iulie 2007, este neîntemeiată, soluția instanței de fond

privind respingerea acestei pretenții fiind una justă, or, faptele stabilite prin decizia

instanței de apel confirmă fără echivoc că, carnetul de muncă personal de tip nou se

afla în posesia lui Valeriu Guștiuc încă din anul 2008, ultimul adresându-se în

instanța de judecată peste 11 ani, în pofida faptului că deținea carnetul de muncă din

anul 2008.

În atare circumstanțe, argumentele invocate de către Valeriu Guștiuc, precum

că, carnetul de muncă a fost găsit în lădița poștală în anul 2019, sunt absolut

neîntemeiate.

Subsecvent, instanța de apel a accentuat că, prin Legea nr.123 din 07 iulie

2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, au fost abrogate

prevederile din Codul muncii referitoare la carnetul de muncă. Iar în vederea

implementării Legii nominalizate a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.426 din

15 mai 2018 ”Cu privire la unele aspecte ce țin de evidența stagiului de muncă și la

abrogarea Hotărârii Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007”.

Astfel, carnetele de muncă în formă scrisă nu mai sunt relevante, precum și

procedurile de completare și efectuare a careva înscrisuri în carnet, fiind înlocuite

cu formele de tip electronic.

Distinct de cele relatate, Colegiul a remarcat că, Valeriu Guștiuc este

îndreptățit de a se adresa la CTAS și de a prezenta actele confirmative pe care le

deține referitor la eliberarea sa din funcție la 09 iulie 2007.

Raportând prevederile legale citate supra, la circumstanțele de fapt ale

cauzei, Colegiul a considerat justă și întemeiată concluzia instanței de fond privind

respingerea pretenției cu privire la obligarea Î.S. „Incercom” de a efectua înscrieri

în carnetul de muncă personal de model nou a informației cu privire la eliberarea

din funcție în baza ordinului nr. 08-P din 09 iulie 2007.

Cât privește cerința privind obligarea Î.S. „Incercom” de a transmite către

CNAS, CTAS s. Rîșcani a declarațiilor privind venitul asigurat pentru perioada

activității în câmpul muncii la Î.S. „Incercom” în anul 2007, Colegiul a considerat

întemeiată soluția instanței de fond prin care a conchis asupra respingerii acesteia,

or, Valeriu Guștiuc în anul 2007 nu era angajatul Î.S. „Incercom” dar a fost eliberat

din serviciu la 09 iulie 2007 de la Î.S. „Regia Specializată de Antrepriză pentru

Reglare și Montaj” prin urmare Î.S. „Incercom” nu putea să prezinte declarațiile

pentru perioada 2007 cu venitul asigurat pentru Valeriu Guștiuc.

În acest context, Colegiul a constatat că, potrivit deciziei Camerei Înregistrării

de Stat privind înregistrarea reorganizării prin absorbție din 19 iunie 2008, Î.S.

”Regia Specializată de Antrepriză pentru Reglare și Montaj” a fost absorbită de către

Î.S. „Incercom”, adică absorbția întreprinderii a avut loc peste aproximativ un an de

la eliberarea din serviciu a lui Valeriu Guștiuc de la Î.S. ”Regia Specializată de

Antrepriză pentru Reglare și Montaj”.

Din considerentele menționate supra, Colegiul a considerat întemeiată soluția

instanței de fond privind respingerea pretenției menționate, or, Î.S. „Incercom” nu

5

poate fi obligată de a transmite declarațiile pe venitul asigurat pentru perioada

activității la Î.S. „Incercom” în circumstanțele în care s-a constatat cu certitudine că,

Valeriu Guștiuc nu a fost angajat la Î.S. „Incercom”.

La 13 iulie 2022, recurentul Valeriu Guștiuc, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 10 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că atât instanța de fond cât și

instanța de apel la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele

de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de

apel a normelor legale aplicabile speței.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 02 august 2022

(f.d. 11, Vol. II), instanța de recurs a comunicat intimaților recursul depus,

informând despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 12 aprilie 2022, reprezentantul intimatului Î.S.

„Incercom”, Vadim Ciobanu, a solicitat de a considera recursul declarat de

recurentul Valeriu Guștiuc, ca inadmisibil.

Prin referința depusă la 16 august 2022, reprezentantul intimatului Agenția

Proprietății Publice, Iulia Ranga, a solicitat de a considera recursul declarat de

recurentul Valeriu Guștiuc, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 14 aprilie 2022, iar cererea de

recurs a fost depusă la 13 iulie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal și poștei

electronice, a copiei deciziei integrale participanților la proces la 13 mai 2022,

conform scrisorii de însoțire (f.d. 227, 228, Vol. I). Astfel, cererea de recurs

declarată este depusă în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de recurentul Valeriu Guștiuc,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

6

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de recurentul Valeriu

Guștiuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

7

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de recurentul Valeriu

Guștiuc.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de recurentul Valeriu Guștiuc,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

8