2ac-284/22 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ac-284/22

2-20078939-01-2ac-01122022

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

soluționând cererea depusă de Colhozul ,,Pobeda” privind strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată înaintată de

Centrul Științifico - Practic ,,Protecția Plantelor” SRL împotriva Colhozului

”Pobeda” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de

judecată,

c o n s t a t ă:

La 29 iunie 2020, Centrul Științifico - Practic ,,Protecția Plantelor” SRL a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Cohozului ”Pobeda” cu privire la

încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

cererea de chemare în judecată depusă de Centrul Științifico - Practic ,,Protecția

Plantelor” SRL împotriva Colhozului ,,Pobeda” cu privire la încasarea datoriei,

dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 31 decembrie 2021, Centrul Științifico - Practic ,,Protecția Plantelor” SRL,

reprezentat de avocatul Leontean Sergiu a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), solicitând casarea

acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 22 iunie 2022, Colhozul ,,Pobeda” a depus apel incident împotriva hotărârii

din 16 decembrie 2021 și încheierii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru), solicitând casarea acestora și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie

1

admisă cererea Colhozului ,,Pobeda” din 29 iunie 2021 privind excepția de

tardivitate și să fie respinsă ca tardivă pretenția Centrului Științifico - Practic

,,Protecția Plantelor” SRL privind încasarea restanței aferente contractului nr.62P

din 25 martie 2016.

Conform fișei de repartizare a dosarului, la 07 februarie 2022, cauza civilă

enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de apel

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Denis Băbălău, care face parte din completul

de judecători în următoarea componență: Nelea Budăi (președinte), Ina Dutca, Denis

Băbălău (judecători).

La 23 noiembrie 2022, Colhozul ,,Pobeda” a depus cerere prin care a solicitat

strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la

o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea cererii a invocat că, în legătură cu faptul că Curtea de Apel

Chișinău întotdeauna emite decizii oferind câștig de cauză Centrului Științifico -

Practic ,,Protecția Plantelor” SRL există temeri că imparțialitatea judecătorilor ar

putea fi afectată din cauza participantului la proces și a statutului acestuia.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea

participanților la proces.

Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Colegiul consideră că motivele, invocate de Colhozul ,,Pobeda” în cererea de

strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f)

din Codul de procedură civilă.

În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la

nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat

pentru examinarea recursului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se

întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică

acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul

participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute

la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor

judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,

2

instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă

instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore,

care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată

că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator

rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre

astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul

în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una

dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces;

cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca

martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un

interes economic în rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie

2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire

la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3

acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care

cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă

absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în

diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16

decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci

când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este

imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo

împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire

sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține

că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat

demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la

3

proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta

cauză spre examinare în ordine de apel, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale.

În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea

cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă

instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din

Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin

obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative

nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în

grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Colhozul ,,Pobeda” nu a demonstrat că

există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor

Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

depusă de Colhozul ,,Pobeda” cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru

continuarea examinării în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în același

complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Colhozul ,,Pobeda” privind strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Centrul

Științifico - Practic ,,Protecția Plantelor” SRL împotriva Colhozului ”Pobeda” cu

privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată, se

restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererilor de apel, în același

complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4