3ra-1026/22 — anularea actului administrativ

3ra-1026/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1026/22

2-21100840-01-3ra-05102022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (jud. Natalia Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, F. Corolevschi, D. Stănilă)

D E C I Z I E

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Ion Lungu, prin intermediul avocatului Ghenadie

Odobescu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Ion Lungu

împotriva Consiliului sătesc Hlinaia, r-ul Edineț, persoană terță Vasile Cherdivară,

privind anularea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 6 iulie 2021, Ion Lungu reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu s-a

adresat cu acțiune împotriva Consiliului satului Hlinaia r-nul Edineț, privind

anularea actului administrativ.

În motivarea cererii a invocat că, la data de 3 iunie 2021 a fost emisă decizia

nr. 2/2 a Consiliului satului Hlinaia cu privire la examinarea cererii lui Vasile

Cherdivară, cu posibilitatea ca Ion Lungu să-și perfecteze actele și să se permită

unui grup de agricultori să dea puiet de pește iazului. Astfel, prin decizie, s-a

dispus rezilierea contractului între Ion Lungu și administrația publică locală,

fiindcă documentele care existau la moment nu corespundeau legii. Prin urmare,

și-a exprimat dezacordul față de decizia nr. 2/2 din 3 iunie 2021, considerând-o

ilegală și emisă contrar dispozițiilor legale.

La data de 15 iunie 2000, între Primăria s. Hlinaia, în calitate de „arendator”,

și Ion Lungu, în calitate de „arendaș,” a fost încheiat contractul de arendă a iazului,

înregistrat la moment în registrul bunurilor imobile sub nr. 1357 din 27 februarie

2003, cod cadastral 4135105999. Potrivit pct. 1.3 din contractul nominalizat,

termenul de arendă s-a stabilit a fi de 25 de ani. Contractul în cauză la moment

este în vigoare.

1

Având în vedere că Vasile Cherdivară, prin cererea înaintată, a solicitat ca Ion

Lungu să-și perfecteze actele și să se permită unui grup de agricultori să dea puiet

de pește iazului și nu a solicitat rezilierea contractului de arendă a iazului,

consideră recurentul/reclamant că rezilierea contractului în cauză nu ține de

competența Consiliului satului Hlinaia, pârâtul depășindu-și atribuțiile acordate

prin lege. A mai specificat că nicio parte nu a solicitat rezilierea contractului.

Arendașul Ion Lungu și-a executat obligațiile contractuale, a achitat regulat

plata pentru arendă, inclusiv și pentru anul 2020, iar drept dovadă a anexat copia

bonurilor de plată.

A învederat instanței că, potrivit prevederilor legale, rezilierea operează prin

declarație scrisă față de cealaltă parte. Contractul se consideră desființat din

momentul în care declarația de rezoluțiune a parvenit celeilalte părți. La caz,

lipsește o astfel de declarație din partea uneia dintre părți. Totodată, din actul

administrativ contestat, nu este clar care anume documente la moment nu

corespundeau legii, emitentul nefăcând nicio referire la lege.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 2/2 din 3 iunie 2021 a Consiliului

satului Hlinaia cu privire la examinarea cererii cet. Vasile Cherdivară și încasarea

din contul Consiliului satului Hlinaia a cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 4000 lei.

Prin încheierea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

dispus atragerea în calitate de persoană terță a lui Vasile Cherdivară.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț sediul Central, s-a

admis acțiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Lungu împotriva

Consiliului sătesc Hlinaia, raionul Edineț, privind anularea actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat decizia nr. 2/2 din 3 iunie 2021 a

Consiliului sătesc Hlinaia, raionul Edineț „Cu privire la cererea d-lui Vasile

Cherdivară”. S-au încasat, din contul Consiliul sătesc Hlinaia, raionul Edineț, în

beneficiul lui Ion Lungu, cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în

mărime de 4000 (patru mii) lei. Hotărârea în partea anulării deciziei nr. 2/2 din 3

iunie 2021 a Consiliului sătesc Hlinaia, rn. Edineț, se consideră executată.

La 11 ianuarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Consiliul sătesc Hlinaia prin intermediul avocatului Vasile Istratii,

a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central.

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea instanței de fond și s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 29 iunie 2022, Ion Lungu, prin intermediul avocatului Ghenadie Odobescu,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 26 septembrie

2022 a depus motivarea recursului.

În argumentarea cererii de recurs, recurentul a solicitat casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond, deoarece

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și

elucidate pe deplin și instanța a interpretat eronat legea.

A indicat că, până la abrogarea deciziei nr. 2/2 din 3 iunie 2021 de Consiliul

satului Hlinaia, a trecut o perioadă de timp îndelungată, aproximativ trei luni.

Cererea de chemare în judecată a fost înaintată în instanța de judecată cu două luni

înainte de abrogarea deciziei nr. 2/2 din 3 iunie 2021.

2

Opinează că instanța de apel se contrazice în argumentele sale, indicând inițial

că cererea prealabilă la caz nu este necesară, iar ulterior – că recurentul trebuia să

aștepte soluția autorității în privința cerererii prealabile.

Consideră că decizia instanței de apel este neîntemeiată și dictată de concluziile

și argumentele nemotivate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 23 iunie 2022, fiind

notificată reprezentantului recurentului (dispozitivul) la 27 iunie 2022, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 190). Decizia

integrală a fost expediată reprezentantului recurentului la 20 septembrie 2022, de

asemenea prin intermediul poștei electronice (f. d. 198)

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 16 noiembrie 2022, recursul depus de Ion Lungu, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, a fost numit pentru examinare în complet din 5

judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul depus de Ion Lungu, prin intermediul avocatului Ghenadie Odobescu, a

casa integral decizia instanței de apel și a emite o nouă decizie prin care să mențină

hotărârea primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

3

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În baza art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel ca fiind contradictorie

circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept

material, cu stabilirea greșită a stării de fapt în prezenta cauză, în coraport cu

normele legale ce guvernează raportul juridic litigios.

Din actele și lucrările dosarului se atestă că, la data de 15 iunie 2000, între

Primăria s. Hlinaia în calitate de „arendator” și Ion Lungu, în calitate de „arendaș”,

a fost încheiat contractul de arendă a iazului, înregistrat la moment în registrul

bunurilor imobile sub nr. 1357 din 27 februarie 2003, cod cadastral 4135105999.

Potrivit pct. 1.3 din contractul nominalizat, termenul de arendă s-a stabilit a fi de

25 de ani. Contractul în cauză la moment este în vigoare.

Vasile Cherdivară a depus în adresa Consiliului satului Hlinaia cerere prin care

a solicitat ca Ion Lungu să-și perfecteze actele și să se permită unui grup de

agricultori să dea puiet de pește iazului.

eeeeeeeeLa 3 iunie 2021, a fost emisă decizia nr. 2/2 a Consiliului satului

Hlinaia cu privire la examinarea cererii cet. Vasile Cherdivară, cu posibilitatea ca

Ion Lungu să-și perfecteze actele și să se permită unui grup de agricultori să dea

puiet de pește iazului. Astfel, prin decizie s-a dispus rezilierea contractului între

Ion Lungu și administrația publică locală, fiindcă documentele care sunt la moment

nu corespund legii.

La 6 iulie 2021, Ion Lungu reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu s-a

adresat cu acțiune împotriva Consiliului satului Hlinaia r-nul Edineț, privind

anularea actului administrativ.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr.2/2 din 3 iunie 2021 a Consiliului

satului Hlinaia cu privire la examinarea cererii cet. Vasile Cherdivară și încasarea

din contul Consiliului satului Hlinaia a cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 4000 lei.

4

Prin încheierea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Edineț sediul Central, s-a dispus

atragerea în calitate de persoană terță a lui Vasile Cherdivară, în cadrul cauzei

privind examinarea acțiunii depusă de Ion Lungu către Consiliul satului Hlinaia cu

privire la anularea actului administrativ.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț sediul Central, s-a

admis acțiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Lungu împotriva

Consiliului sătesc Hlinaia, raionul Edineț, privind anularea actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat decizia nr. 2/2 din 3 iunie 2021 a

Consiliului sătesc Hlinaia, raionul Edineț „Cu privire la cererea d-lui Vasile

Cherdivară”.

S-au încasat, din contul Consiliul sătesc Hlinaia, raionul Edineț, în beneficiul

lui Ion Lungu, cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în mărime de 4000

(patru mii) lei. Hotărârea în partea anulării deciziei nr. 2/2 din 3 iunie 2021 a

Consiliului sătesc Hlinaia, rn. Edineț, se consideră executată.

La 11 ianuarie 2022, Consiliul sătesc Hlinaia, prin intermediul avocatului

Vasile Istratii, a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021

a Judecătoriei Edineț sediul Central.

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 15 decembrie 2021 a judecătoriei Edineț sediul Central în cauza de

contencios administrativ la acțiunea formulată de Ion Lungu împotriva Consiliului

sătesc Hlinaia, r-ul Edineț, privind anularea actului administrativ și încasarea

cheltuielilor de judecată, și s-a pronunțat o nouă decizie, de respingre a cererii de

chemare în judecată.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe, având în vedere că,

la caz, sunt aplicabile, inter alia, prevederile art. 139 alin. (3) Cod administrativ,

conform cărora, un act administrativ individual rămîne valabil atîta timp cît nu este

retras, revocat sau anulat într-un alt mod ori nu s-a consumat prin expirarea

timpului sau într-un alt mod.

Astfel, având în vedere că, prin decizia nr. 6/5 din 10 septembrie 2021,

Consiliul sătesc Hlinaia a abrogat decizia nr. 2/2 din 3 iunie 2021, emisă în baza

cererii lui Vasile Cherdivară (f. d. 87), apare neviabilă, în opinia Curții de Apel

Bălți, soluția instanței de fond privind temeinicia acțiunii. Or, prin cererea de

chemare în judecată depusă la data de 6 iulie 2021, Ion Lungu a cerut anularea

deciziei nr. 2/2 din 03 iunie 2021 a Consiliului sătesc Hlinaia, prin care s-a decis

rezilierea contractului de arendă a iazului din s. Hlinaia cu suprafața de 7,18 ha

încheiat la 15 iunie 2000 între Primăria s. Hlinaia și Ion Lungu. Prin urmare,

adoptînd hotărârea la data de 15 decembrie 2021, instanța de contencios

administrativ a dispus anularea deciziei care deja nu mai producea efectele unui act

administrativ valabil. Iar scopul oricărui act administrativ constă în producerea de

efecte juridice, adică crearea, stingerea, modificarea unor situații juridice. Dacă

actul și-a pierdut valabilitatea prin abrogarea lui, el devine un act inexistent. Astfel,

actele administrative își produc efectele juridice până la momentul ieșirii lor din

vigoare prin modalitățile legale consacrate, cum ar fi: printr-un act de abrogare, de

retractare, revocare, anulare prin dispariția obiectului de reglementare, prin

hotărâre judecătorească etc.

5

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

a conchis că actul administrativ individual contestat a încetat să mai producă efecte

la momentul abrogării lui, de către organul emitent, prin decizia nr. 6/5 din 10

septembrie 2021, respectiv toate efectele acestuia au fost desființate. Prin urmare,

instanța de prim nivel a dispus anularea unui act desființat, ceea ce este contrar

prevederilor art. 224 alin. 1 lit. a) Cod administrativ (aplicat de instanță), care este

aplicabil doar actelor administrative valabilitatea cărora este neatinsă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră greșite concluziile instanței de apel, acestea fiind rezultatul

aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și procedural, fapt ce

a generat emiterea unei decizii neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă

are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și

a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării

drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În contextul pretențiilor deduse judecății, Colegiul reține că, în conformitate cu

prevederile art. 206 alin. (1) Cod administrativ, acțiune în contencios administrativ

poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act

administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a

acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a

unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte

a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Potrivit art.209 Cod administrativ, (1) Acțiunea în contestare și acțiunea în

obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest

termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire

la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru

soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ

individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1)

referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător. (2) Dacă informația

cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual

sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea

acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea

sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă.

(3) Pentru acțiunea în realizare, acțiunea în constatare și acțiunea de control

normativ nu există termen de înaintare a acțiunii în contencios administrativ.

Controlul judecătoresc al legalității actelor administrative, presupune apărarea

drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, împotriva abuzurilor

administrației publice, în condițiile Codului administrativ.

Acest control se înfăptuiește de către instanțele de judecată în condițiile legii.

Întru elucidarea subiectului privind realizarea controlului judecătoresc se impune

conceptul competenței, în baza căruia se realizează respectivul control. Pornind de

la scopul primordial al instituției contenciosului administrativ care este prestabilit

de legiuitor și care presupune contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale

6

autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea

activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept. Și reieșind din dreptul

subiectiv al subiectului afectat, care la fel a fost predeterminat de legiuitor și care

a fost formulat astfel - orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al

său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 10 Cod administrativ, actul administrativ individual este orice

dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 137 al Codului administrativ, în exercitarea dreptului discreționar

atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Daca

autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe consecințe

juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se reduce la

alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările de fapt identice în esență se

tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite numai

dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat

dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată

să își exercite dreptul discreționar în același mod.

În corespundere cu prevederile art. 189 alin.(1) Cod administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 208 Cod administrativ, (1) în cazurile prevăzute de lege, până la

înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă.

Așadar, o primă problemă juridică ce se pune în prezenta speță se referă la

respecatrea procedurii prealabile, dat fiind faptul că instanțele ierarhic inferioare

au interpretat și aplicat diferit normele indicate supra.

Astfel, instanța de fond a reținut prevederile art. 163 alin. a) Cod Administrativ,

conform cărora procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuiază dacă

actul administrativ individual este emis de către Guvern, un consiliul local sau

Adunarea populară a Găgăuziei.

Având în vedere că decizia nr. 2/2 din 3 iunie 2021 a fost emisă de un consiliul

local, Judecătoria Edineț sediul Central a considerat că procedura nu prevede calea

prealabilă, constatând, în consecință, respectarea de către reclamant a termenului

7

de depunere a acțiunii în contencios administrativ și a procedurii prealabile, astfel

încât a procedat la examinarea fondului cauzei.

Instanța de apel, pe de altă parte, cum corect a observat recurentul, s-a contrazis

la aplicarea acestor norme, pe de o parte indicând că cererea prealabilă la caz nu

este necesară, iar pe de altă parte - că recurentul trebuia să aștepte soluția autorității

în privința cerererii prealabile.

La caz, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă soluția instanței de fond,

dat fiind faptul că prevederile art. 163 alin. a) Cod Administrativ sunt simple și

neechivoce, urmând a fi interpretate ad literam.

Prin urmare, având în vedere că decizia nr. 2/2 din 3 iunie 2021 a fost emisă de

un consiliu local, nu era necesară respectarea procedurii prealabile.

În continuare, instanța de recurs va proceda la examinarea problemelor de drept

sub aspectul normelor de drept material ridicate în recurs, prin prisma fondului

cauzei pendinte.

Astfel, instanța constată că obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ îl constituie verificarea legalității actului administrativ

individual defavorabil: a deciziei nr. 2/2 din 3 iunie 2021 a Consiliului sătesc

Hlinaia cu privire la examinarea cererii cet. Vasile Cherdivară.

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală

definește consiliul local ca fiind autoritatea reprezentativă și deliberativă a

populației unității administrativ teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, aleasă în

vederea soluționării problemelor de interes local.

Conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, autoritățile administrației publice locale beneficiază

de autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la

inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-

și, în condițiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.

Potrivit art. 63 alin. (1) din aceeași normă, de organizarea controlului

administrativ al activității autorităților administrației publice locale este

responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de

Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în

teritoriu.

Conform materialelor cauzei, prin decizia nr. 2/2 din 3 iunie 2021 „cu privire

la cererea dlui Vasile Cherdivară”, în temeiul ar. 14 alin. 2) lit. n), art. 19 alin. 3, 4,

art. 20 alin. 1) și alin. 5) din Legea nr. 436-XV din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, consiliul sătesc Hlinaia a decis:

sunt la moment nu corespund legii în vigoare.

competență. (f. d. 10)

De asemenea s-a stabilit că, în baza contractului de arendă a iazului, încheiat la

15 iunie 2000 între primăria s. Hlinaia, în calitate de arendator, și Ion Lungu, în

calitate de arendaș, arendatorul a transmis, iar arendașul a preluat iazul, care are o

suprafață de 7,18 ha, în hotarele indicate în plan, cu destinația de înmulțire și

creșterea peștilor, pe un termen de 25 ani. Acest contract a fost semnat de primarul

8

s. Hlinaia și arendașul Ion Lungu, semnăturile cărora au fost legalizate notarial de

către notarul Alexandru Antoficiuc (f.d. 11-12).

La fel s-a constatat că Vasile Cherdivară, prin cererea înaintată, a solicitat doar

perfectarea actelor de către reclamant cu permiterea unui grup de agricultori să dea

puiet de pește iazului, fără a solicita rezilierea contractului de arendă a iazului,

încheiat la 15 iunie 2020 între primăria s. Hlinaia în calitate de „arendator” și Ion

Lungu, în calitate de „arendaș”.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată aplicabilitatea la caz a dispozițiilor art. 14 a

Legii privind administrația publică locală, după cum corect a stabilit instanța de

fond, conform cărora, în competența consiliului nu intră rezilierea contractului.

Inclusiv la pct. 4.2 al contractului de arendă este indicat că rezilierea contractului

se efectuează la înțelegerea ambelor părți, iar materialele cauzei nu denotă prezența

unei astfel de solicitări de la părțile contractante, adică din partea Primăriei s

Hlinaia și nici din partea arendașului Ion Lungu.

Continuând șirul logic al raționamentelor anterior expuse, instanța de recurs

achiesează la concluzia instanței de fond privind depășirea, de către consiliul sătesc

Hlinaia, a atribuțiilor legale la emiterea deciziei litigioase. Mai mult decât atât, în

materialele cauzei lipsesc și actele premergătoare emiterii deciziei litigioase.

La fel corect a aplicat fondul prevederile art. 16 și art. 137 din Codul

administrativ referitoare la dreptul discreționar al autorității publice, în coroborare

cu dispozițiile art. 29 din Codul administrativ, referitoare la respectarea principiului

proporționalității. La caz, Consiliul sătesc Hlinaia a omis să facă o motivare în

privința scopului legitim urmărit prin măsura din dispozitivul actului administrativ

adoptat, dar și în privința proporționalității.

Totodată, actul administrativ trebuie să fie motivat, clar și înțeles de părțile

implicate în litigiu, să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile

formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

În consecință, cenzurând pretențiile de ilegalitate ale deciziei nr. 2/2 din 3 iunie

2021 „cu privire la cererea dlui Vasile Cherdivară” invocate de

recurentul/reclamant, instanța constată că soluția instanței de fond este justă, or, la

caz, decizia contestată nu a promovat testul proporționalității, nu implică existența

unui drept discreționar al autorității și nu este unul motivat în sensul art. 31 Cod

administrativ.

Față de poziția procesuală a intimatului/pârât privind anularea, de către

instanță, a unei decizii care nu mai produce efecte juridice, instanța de recurs

constată că, la momentul intentării procedurii de contencios administrativ, actul

administrativ contestat era în vigoare, producându-și efectele. Faptul că acesta nu

a fost anulat în termeni utili nu este vina reclamantului, prin urmare, nu ar fi corect

ca acesta să răspundă sau să suporte careva consecințe negative pentru omisiunile

sau greșelile autorităților administrative.

Pentru aceste motive, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanța de fond a

făcut o corectă aplicare a textelor legale.

9

Totodată, având în vedere că la etapa aflării pe rol a prezentei cauze în instanța

de judecată, Consiliul sătesc Hlinaia, prin decizia nr. 6/5 din 10 septembrie 2021 a

decis abrogarea deciziei nr. 2/2 din 3 iunie 2021 „cu privire la cererea dl Vasile

Cherdivară”, este legală soluția instanței de fond privitoare la faptul că hotărîrea

judecătorească în partea anulării deciziei Consiliul sătesc Hlinaia, raionul Edineț

nr.2/2 din 3 iunie 2021 se consideră executată.

În consecință, s-a impus admiterea pretenției privind compensarea sumei de

4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, ca fiind subsidiară pretenției de

bază, în temeiul art. 94 alin. (1) și 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este neîntemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt fondate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ion Lungu, prin

intermediul avocatului Ghenadie Odobescu, și a casa integral decizia recurată, cu

pronunțarea unei decizii noi, de menținere a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Ion Lungu, prin intermediul avocatului Ghenadie

Odobescu.

Se casează integral decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Se menține hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț sediul

Central în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Ion Lungu

împotriva Consiliului sătesc Hlinaia, r-ul Edineț, persoană terță Vasile Cherdivară

privind anularea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

10