2rac-184/22 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată

2rac-184/22 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-184/22

2-11139793-01-2rac-12082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea

cu Răspundere Limitată „Coldin-DC”, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și

Întreprinderea cu Capital Străin „Premier Energy Distribution” Societate pe Acțiuni,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Coldin-DC” împotriva Ministerului Justiției și Ministerului

Finanțelor, intervenienți accesorii Întreprinderea cu Capital Străin „Premier Energy

Distribution” Societate pe Acțiuni și executorul judecătoresc Ludmila Șapa, cu privire

la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Coldin-DC” și au fost

admise apelurile declarate de Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Întreprinderea

cu Capital Străin „Premier Energy Distribution” Societate pe Acțiuni, fiind casată

integral hotărârea din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La data de 30 decembrie 2011, SRL „Coldin-DC” a depus cerere de chemare în

judecată, concretizată pe parcurs, împotriva Ministerului Justiției și Ministerului

Finanțelor, intervenienți accesorii ÎCS „Premier Energy Distribution” SA și executorul

judecătoresc Ludmila Șapa, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului cauzat și încasarea

cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea din 31 ianuarie 2003

a Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău, a fost obligată ÎCS „Rețelele

Electrice Chișinău” SA să coordoneze proiectul elaborat de SA „Agroindproiect” de

strămutare a LEA 10-kv de pe teritoriul de construcție a Complexului pentru prelucrarea

tutunului și a stației de alimentare cu petrol din s. Dubăsarii Vechi, sectorul Criuleni

mun. Chișinău, executat reclamantului SRL „Coldin-DC” de SA „Agroindproiect” în

conformitate cu condițiile tehnice pentru racordare nr. 300 din 01 iunie 1998.

A relatat că la 02 mai 2003 Oficiul de executare Rîșcani mun. Chișinău a primit

în procedura de executare titlul executoriu nr. 9-2pr/03 din 31 ianuarie 2003. În cadrul

procedurii de executare nr.1-33/2003, executorul judecătoresc Talmaci Roman a propus

la data de 03 septembrie 2003 debitorului ÎCS „Rețelele Electrice Chișinău” SA să

execute benevol hotărârea judecătorească, însă, ultimul nu s-a conformat. Ulterior,

executorul judecătoresc Talmaci Roman nu a întreprins măsurile de executare silită

despre care a fost avertizat debitorul în aviz. Între timp, executorul judecătoresc nu a

manifestat interes, nici în procedura de tragere la răspundere contravențională

(administrativă) a debitorului inițiată la 08 decembrie 2003 de către creditor conform

art. 404 din Codul de procedură civilă (redacția anului 1964).

Reclamantul a menționat că ulterior, Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău a returnat

materialul cu dosarul procedurii de executare la adresa oficiului de executare Rîșcani.

La 27 aprilie 2006 executorul judecătoresc Ion Stavila a propus repetat

debitorului un termen de 10 zile pentru executarea benevolă a documentului executoriu

nr. 9-2pr/03, însă, la 05 iulie 2006, executorul inițial Roman Talmaci a propus

creditorului să respecte condițiile stipulate în scrisoarea debitorului nr. 07-05/162 din

12 ianuarie 2004, în care se solicita neîntemeiat prezentarea a patru acte pentru

executarea hotărârii judecătorești din 31 ianuarie 2003.

A invocat că executorii judecătorești Roman Talmaci, Ion Stavila și Ivan Malîi

nu au interpretat corect efectele juridice ale scrisorii debitorului din 12 ianuarie 2004 și

au pus valoarea ei mai presus decât efectul juridic manifestat în încheierea

judecătorească din 02 iunie 2004, în care instanța de judecată a explicat modalitatea

executării hotărârii judecătorești din 31 ianuarie 2003, accentuând că ÎCS „Rețelele

Electrice Chișinău” SA, de la data examinării litigiului în cauză (23 februarie 2000), a

pierdut dreptul de a pune careva obstacole reclamantului de a strămuta LEA-10kv și că

ÎCS „Rețelele Electrice Chișinău” SA trebuie să coordoneze o variantă din cele două

propuse în proiectul întocmit de IP ”Agroindproiect” SA de scoatere de pe terenul de

construcție a LEA-10kv în conformitate cu condițiile tehnice nr. 300 din 01 iunie 1998.

Reclamantul a notat că la 28 august 2006, executorul judecătoresc Roman

Talmaci, apreciind că „niște chestiuni, care nu au fost prescrise în titlul executoriu, nu

poartă un caracter obligatoriu pentru creditor și că ultimul „a pus la dispoziția

debitorului toate actele ce ar favoriza executarea hotărârii judecătorești”, a emis

încheierea nr. 1-33/03 de aplicare debitorului a amenzii pecuniare în mărime de 150 u.c.

(3000 de lei). Încheierea respectivă a fost precedată de plângerea SRL „Coldin-DC” din

11 aprilie 2006, depusă la adresa oficiului de executare, cu anexarea a șapte acte

judecătorești irevocabile, inclusiv, repetat, încheierea instanței de judecată din 02 iunie

2

2004 de explicare a modalității de executare a hotărârii din 31 ianuarie 2003, încheierea

instanței prin care s-a respins cererea ÎCS „RE Chișinău” SA de revizuire a hotărârii,

pe motivul neprezentării de către SRL „Coldin-DC” a actelor menționate în scrisoarea

ÎCS „RE Chișinău” SA nr. 07-05/162 din 12 ianuarie 2004.

Reclamantul a explicat că modalitatea de executare a hotărârii judecătorești din

31 ianuarie 2003 constă în aceea ca debitorul, pe fila nr. 2082-3C 1-1 a proiectului nr.

2082 din 15 iulie 1998, să coordoneze o variantă, dintre cele două prevăzute în schița-

proiect (suprateran sau subteran), cu privire la strămutarea LEA-10 kv de pe teren. După

coordonarea unei variante, creditorul, încă începând cu 27 iulie 1999, ar fi putut trece

la etapa următoare, adică de proiectare a lucrărilor capitale de construcție privind

scoaterea LEA-l0kv de pe terenul de construcție. Însă, nu a avut ocazia să încheie

contractul adițional cu proiectantul, să ridice certificatul de urbanism de la Primăria s.

Dubăsarii Vechi, să comande planul topogeodezic a terenului de construcție unde

trebuia reamplasată linia electrică de înaltă tensiune cu obținerea acordului

proprietarului acestui teren.

A relevat că executorul judecătoresc Roman Talmaci a manifestat dezinteres și

nu a apreciat esența juridico-legală a scrisorii din 12 ianuarie 2004 a debitorului,

adresată creditorului mai devreme, fiind pe altă poziție asupra modului de executare a

hotărârii judecătorești. Executorul judecătoresc nu a participat la examinarea cauzei la

cererea ÎCS „RE Chișinău” SA privind anularea încheierii executorului judecătoresc

Roman Talmaci nr.1-33/2003 din 28 august 2006 privind aplicarea sancțiunii pecuniare,

în ședința de judecată a participat executorul judecătoresc Ivan Malîi, care nu a solicitat

instanței atragerea în proces a creditorului în calitate de intervenient accesoriu.

Astfel, prin hotărârea din 15 decembrie 2006 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău a fost anulată încheierea executorului judecătoresc, instanța indicând că

executorul judecătoresc Ivan Malîi nu a invocat probe, care demonstrează lipsa culpei

creditorului în procedura de executare. Ulterior, executorul judecătoresc nu a contestat

hotărârea judecătorească din 15 decembrie 2006 și nu a participat la examinarea

recursului pe această cauză la Curtea de Apel Chișinău, declarat de SRL „Coldin-DC”,

care a fost respins la 17 august 2007.

SRL „Coldin-DC” a susținut că Oficiul de executare, începând cu 17 august 2007,

a fost de acord cu soluția instanței de judecată din 15 decembrie 2006, care și-a depășit

atribuțiile sale la examinarea recursului ÎCS „RE Chișinău” SA, deoarece obiectul

recursului era despre legalitatea aplicării sancțiunii pecuniare, însă, instanța s-a expus

asupra modalității de executare a hotărârii judecătorești din 31 ianuarie 2003, examinată

de altă instanță pe cauza civilă dată.

A declarat că, deoarece hotărârea judecătorească irevocabilă nu a fost executată,

unica posibilitate de a accede la un remediu obiectiv era cel extern. Astfel, pentru

stabilirea încălcării termenului de executare a actului judecătoresc irevocabil de către

instanțele de drept ale Republicii Moldova, a depus la Curtea Europeană a Dreptului

Omului la 28 septembrie 2006 o cerere cu nr. 42436/06 privitor la încălcarea art. 6 și

13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

3

La 27 ianuarie 2009, Curtea Europeană a Dreptului Omului a informat Guvernul

RM și SRL „Coldin-DC” privitor la examinarea cauzei, însă, invocând Regulamentul

54A, a considerat oportun de soluționat cazul dacă Guvernul RM va accepta condițiile

declarației atașate și va acoperi reclamantului toate daunele materiale și nemateriale și

alte cheltuieli în sumă de 81 043 de euro. În termenul stabilit, Guvernul RM nu a

reacționat și a întreprins măsuri interne pe marginea procedurii executării hotărârii

judecătorești din 31 ianuarie 2003.

Reclamantul a menționat că la 19 martie 2009, directorul Departamentului de

Executare al Ministerului Justiției a furnizat reprezentantului Guvernului RM la CtEDO

informația potrivit căreia, reieșind din starea de drept a speței, imposibilitatea executării

hotărârii din 31 ianuarie 2003 s-ar datora însuși creditorului SRL „Coldin-DC”.

A mai indicat că pe parcursul procedurii de executare a hotărârii judecătorești,

s-a constatat că aceasta a fost întreruptă începând cu 28 septembrie 2010, informație ce

rezultă din scrisoarea Ministerului Justiției din 24 februarie 2012, prin care i s-a

comunicat că procedura de executare nu s-a regăsit în evidența respectivă, fiind

pierdută. Despre acest caz oficiul de executare nu a informat creditorul.

La 02 mai 2012, Judecătoria Economică de Circumscripție Chișinău a examinat

cererea SRL „Coldin-DC” și a eliberat duplicatul titlului executoriu. Urmare, executorul

judecătoresc Ludmila Șapa a inițiat o nouă procedură de executare și la 20 iulie 2012,

prin încheierea nr. 085-375/2012, a propus debitorului în termen de 15 zile, executarea

benevolă a hotărârii judecătorești din 31 ianuarie 2003. Ulterior, executorul

judecătoresc a aplicat măsuri neeficiente de executare, printre care la 01 noiembrie 2012

a somat repetat debitorul să execute benevol hotărârea judecătorească, apoi la 19

noiembrie 2012 a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 318

din Codul contravențional, care la 30 septembrie 2013 a fost declarat nul de către

Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, deoarece a fost întocmit împotriva persoanei

juridice, contrar normelor Codului contravențional.

SRL „Coldin-DC” a relatat că la 21 iulie 2014, Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău

a recunoscut-o pe Radu Silvia, în calitate de administrator al ÎCS „RED Union Fenosa”

SA, vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 318 alin. (2) din Codul

contravențional, pentru neexecutarea hotărârii judecătorești. Hotărârea din 21 iulie 2014

a devenit irevocabilă la 25 august 2014.

Ulterior, prin hotărârea nr. 2-4916/2016 din 23 septembrie 2016 a Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău, a fost respinsă cererea ÎCS„ RED Union Fenosa” SA cu privire

la contestarea actelor executorului judecătoresc. Instanța de judecată a dat apreciere

actelor menționate în scrisoarea debitorului din 12 ianuarie 2004 și a statuat că obligația,

la care a fost supusă ÎCS „RE Chișinău” SA, se referă doar la coordonarea proiectului,

care conform explicației instanței de judecată din 02 iunie 2004 constă în coordonarea

unei variante, din cele două prevăzute în proiectul IP „Agroindproiect” SA. Instanța a

mai menționat că atât condițiile tehnice nr. 300 din 01 iunie 1998, cât și hotărârea din

31 ianuarie 2003 și încheierea din 02 iunie 2004 ale Judecătoriei Economice de

Circumscripție, nu reflectă solicitările din scrisoarea debitorului nr. 07-05/162 din

12 ianuarie 2004.

4

La 02 februarie 2017, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul ÎCS „RED

Union Fenosa” SA și a menținut hotărârea primei instanțe din 23 septembrie 2016,

menționând că, după coordonarea variantei de strămutare a liniei electrice, urma a se

purcede la etapa de obținere a certificatului de urbanism și a autorizației de construcție,

la obținerea cărora urma ca din partea SRL „Coldin-DC” să fie prezentate noi

documente, conform hotărârii Guvernului RM nr. 360 din 18 aprilie 1996, în vigoare la

acel moment, inclusiv acordul proprietarilor, pe care urma să fie amplasată stația PECO

și complexul de prelucrare a tutunului.

Reclamantul SRL „Coldin-DC” consideră că are dreptul legal la constatarea

încălcării de către statul RM a termenului rezonabil de executare a hotărârii

judecătorești din 31 ianuarie 2003 și repararea de către stat a prejudiciului material cu

acoperirea daunelor materiale pentru perioada 01 ianuarie 2005 – 01 octombrie 2017,

precizând că executarea hotărârii judecătorești a fost o procedură simplă, iar perioada

de executare până la 01 ianuarie 2005 ar fi una rezonabilă.

A mai notat că la 27 ianuarie 2009 Curtea Europeană a Dreptului Omului a

informat administratorul SRL „Coldin-DC”, Eugeniu Colisnicenco și Guvernul RM

despre faptul că simultan a examinat admisibilitatea și fondul cauzei nr. 42436/06

conform art. 29 alin. (3). Însă, respectând practica jurisprudenței CtEDO, a propus

Guvernului reclamat să acopere SRL „Coldin-DC” suma de 81 043 de euro ca daune

materiale și alte cheltuieli. Suma dată corespunde perioadei anilor 2005 - 2008, luând

în considerație decizia nr. 2re-363/06 din 16 noiembrie 2006 a Curții Supreme de

Justiție, menționată de CtEDO în expunerea faptelor din 27 ianuarie 2009, prin care au

fost încasate de la ÎCS „RED Union Fenosa” SA suma de 51 033 de euro cu titlu de

pagube materiale și 500 de euro pentru asistență juridică, pentru perioada de 33 de luni

până la 31 decembrie 2004. Suma de 81 043 de euro corespunde perioadei de 48 de luni

până la 31 decembrie 2008.

Potrivit pct.3 din Hotărârea Guvernului RM nr. 159 din 23 februarie 2000, a fost

atribuit în folosință SRL „Coldin-DC” un teren cu suprafața de 0.30 ha, conform

proiectului aprobat de beneficiar, pentru construcția complexului de prelucrare a

tutunului și a stației PECO în s. Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. Institutul pentru

Proiectări în Organizarea Teritoriului al Agenției Naționale Cadastru Resurse Funciare

și Geodezie (IPOT al ANCRFG), vizat în Hotărârea Guvernului, a eliberat SRL

„Coldin-DC” procesul-verbal de stabilire a hotarelor terenului în natură, conform art.

21 din Codul funciar, iar Primăria s. Dubăsarii Vechi a eliberat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 28 ianuarie 2004, trecut în Registrul cadastral al

deținătorilor de terenuri cu nr. 5442 din 27 ianuarie 2004.

Reclamantul a specificat că actele eliberate sunt în formă legală, complet și în

conformitate cu Hotărârea Guvernului RM din 23 februarie 2000 și oferă dreptul la

valorificarea terenului de construcție. Înregistrarea cadastrală de către SRL „Coldin-

DC” nu este oportună cazului dat, deoarece terenul nu a fost privatizat, iar

disponibilitatea extrasului din registrul cadastral este necesară în cazul de vânzare-

cumpărare a proprietăților date. Terenul atribuit în folosință la 23 februarie 2000, fiind

5

cu statut de teren din fondul de rezervă al Primăriei s. Dubăsarii Vechi, rămâne la

balanța acesteia cu drept de proprietate, având, însă, destinație specială.

A invocat că intenționa să construiască pe teren o stație PECO, însă, procedura

de executare a derulat o perioadă excesivă, rezultată cu coordonarea variantei (1) de

scoatere a LEA-10kv de pe terenul de construcție, cu emiterea abia la 26 august 2017 a

încheierii executorului judecătoresc nr.85-309r/17 de încetare a procedurii de executare.

SRL „Coldin-DC” a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.9-2pr/03 din 31 ianuarie 2003, repararea

din contul bugetului de stat a prejudiciului material, compus din: beneficiul net ratat în

mărime de 21 432 804,50 de lei și pierderile materiale efectiv suportate în sumă de

1 561 638,40 de lei, în total 22 994 442,90 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2005 – 01

octombrie 2017, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 08/20 din 29 septembrie

2020; taxele plătite experților în mărime totală de 42 040 d elei; suma de 81 043 de euro

sau echivalentul în lei moldovenești la ziua executării, pentru acoperirea tuturor

daunelor materiale și a altor cheltuieli suportate, ce fac obiectul stației PECO pe

perioada anilor 2004-2008, sumă apreciată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

la data de 27 ianuarie 2009 în comunicatul către Guvern.

Prin hotărârea din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial și a fost constatată încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripție nr.9-2pr/03 din

31 ianuarie 2003. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

în beneficiul SRL „Coldin-DC” suma de 57 423 de lei cu titlu de prejudiciu exprimat

prin pierderi materiale, 6 709 983,25 de lei cu titlu de venit ratat și cheltuielile judecată,

proporțional părții admise din pretenții, prin compensarea cheltuielilor pentru

efectuarea expertizelor în mărime de 14 013,33 de lei, în total 6 781 419,58 de lei. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv și neîntemeiată.

La 07 octombrie 2021, SRL „Coldin-DC” a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 05 octombrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii pretențiilor și pronunțarea

în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 07 octombrie 2021 a declarat apel și Ministerul Justiției, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii acțiunii cu privire la

repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin

care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 07 octombrie 2021 a declarat apel și ÎCS „Premier Energy Distribution” SA,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

05 octombrie 2021, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

La data de 11 octombrie 2021, Ministerul Finanțelor a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 05

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri, prin

care pretențiile reclamantului față de bugetul de stat să fie respinse integral.

6

Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SRL „Coldin-DC” și au fost admise apelurile declarate de Ministerul

Justiției, Ministerul Finanțelor și ÎCS „Premier Energy Distribution” SA, fiind casată

hotărârea din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o

hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial și s-a constatat încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Economice de

Circumscripție nr. 9-2pr/03 din 31 ianuarie 2003. În rest, cerințele SRL „Coldin-DC”

au fost respinse ca neîntemeiate.

Instanța de apel, analizând complexitatea cauzei, comportamentul părților și miza

(interesul) pentru reclamant și ținând cont de perioada de executare a hotărârii

judecătorești din 31 ianuarie 2003, care a durat 14 ani 4 luni și 24 de zile, a conchis că

cerința cu privire la neexecutarea în termen rezonabil, prevăzută de legea națională și

articolul 6 § 1 al Convenției, nu a fost respectată, aspect care generează constatarea

acestei încălcări.

Cu referire la pretenția SRL „Coldin DC” privind repararea prejudiciului material

suferit, care constă din venitul ratat estimat și pierderile materiale suportate, instanța de

apel a menționat că este neîntemeiată, or, ținând cont de faptul că productivitatea unei

societăți comerciale depinde de mai mulți factori, instanța nu este competentă să

speculeze cu privire la rezultatele activității SRL „Coldin DC” în cazul în care

încălcările nu s-ar fi produs și nici să calculeze veniturile care le-ar fi obținut în cazul

în care compania și-ar fi desfășurat activitatea în mod normal.

Instanța de apel a reținut că venitul ratat este posibil de a fi stabilit în dependență

de mai multe criterii și anume, posibilitatea obiectivă, reală și nu închipuită, a obținerii

unor venituri, luând în considerație conjunctura dintre cerere și ofertă pe piața de

mărfuri și servicii, concurența, existența resurselor materiale și a forței de muncă

necesare realizării activității sale productive, comerciale. Mai mult ca atât, în condițiile

unei economii de piață, conjunctura inițială nu tot timpul este determinantă la obținerea

unui venit.

Astfel, pentru a putea pretinde la repararea prejudiciului material sub formă de

venit ratat, SRL „Coldin DC” prin prisma art. 14 alin. (2) și art. 610 din Codul civil,

urma să probeze obținerea acestor venituri pe viitor, or, la caz, aceste solicitării sunt

niște calcule cu privire la un potențial venit, ceea ce nu atrage nici un grad de

certitudine, constituind mai degrabă niște anticipații.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat că venitul ratat este acel

venit care ar fi fost posibil în condițiile unui comportament normal din partea autorului

prejudiciului în împrejurări normale, în speța dedusă judecății în cazul strămutării LEA

10 KW de pe terenul în cauză. SRL „Coldin-DC” în susținerea pretenției cu privire la

încasarea venitului ratat și a cheltuielilor suportate, a prezentat raportul de expertiză

judiciară nr. 08/20 din 29 septembrie 2020, prin care s-a ajuns la concluzia că venitul

ratat pentru perioada 01 ianuarie 2005 – 01 octombrie 2017, calculat pe fiecare an în

parte, la situația pieței de desfacere din 01 octombrie 2017, ca urmare a nefuncționării

obiectivului de prelucrare a tutunului cu capacitate de 1000 tone pe sezon, amplasat pe

teritoriul s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, obiectiv prevăzut în proiectul nr. 2082 din

7

15 iulie 1998 elaborat de institutul de proiectare „Agroindproiect”, constituie

21 432 804,50 de lei. De asemenea, reclamantul a susținut că a suportat pierderi reale,

calculate la situația economică și prețurile actuale reieșind din nerealizarea în

plenitudine a proiectului nr. 2028 elaborat de IP ”Agroindproiect” la 15 iulie 1998, în

mărime de 1 561 638,40 de lei.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că în speță, nu a fost stabilită legătura de

cauzalitate între venitul ratat pretins de către SRL „Coldin-DC”, întrucât încălcările

constatate de neexecutare în termen rezonabil a hotărîrii și pretențiile reclamantului

privind încasarea venitului ratat nu rezultă una din alta.

Concomitent, instanța de apel a reținut și argumentele invocate de reprezentantul

SA „Premier Energy Distribution”, care a menționat că proiectul de strămutare a LEA

10 KW viza doar teritoriul unde trebuia să fie construită benzinăria, iar viitoarele

construcții ce alcătuiau uscătoria de tutun se aflau în afara acestui perimetru, la o

distanță de circa 50 m la LEA-10 KW. De altfel, funcționarea acestor obiective nu

presupune interdependență, iar uscătoria de tutun putea funcționa și fără stația de

alimentare cu petrol, iar SRL „Coldin-DC” putea construi aceste obiective. Prin urmare,

neobținerea venitului de către uscătoria de tutun nu se datorează nicidecum neexecutării

hotărîrii de strămutare LEA 10 KW, în cazul când această uscătorie nici nu a fost

construită.

Curtea de Apel Chișinău a reținut și faptul că, în cazul când s-a obiectat de către

părți precum că SRL „Coldin-DC” nu deținea acte valabile asupra terenului cu nr.

cadastral 3133119668, pe care urma să fie amplasată construcția uscătoriei de tutun, iar

Primăria s. Dubăsarii Vechi confirmă că un asemenea act nu există, venitul ratat pretins

are un caracter incert, iluzoriu.

De asemenea, instanța de apel a considerat că pretinsul venit ratat nu provine

dintr-o activitate care ar fi desfășurată în realitate, dar din planuri, proiecte care nu au

fost realizate ci doar anticipate, iar acest venit nu poate fi considerat un drept protejat

din punct de vedere juridic, astfel încât să fie susceptibil compensării.

Cu referire la pierderile materiale și admise de instanța de fond în sumă de

57 423 de lei, catalogate drept pierderi efectiv suportate de SRL „Coldin-DC” ca urmare

a nerealizării proiectului nr. 2028 elaborat de „Agroindproiect” la 15 iulie 1998 prin

raportul de expertiză din 29 septembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău le-a apreciat ca

fiind neîntemeiate și pasibile respingerii, dat fiind că aceste se reduc la dobânzi,

penalități la creditele contractate, precum și valoarea documentației de proiect

elaborate. Deci, neexecutarea documentului executoriu nu generează pierderea

proiectului de construire a complexului, iar, bunurile și obiectele procurate au rămas în

proprietatea reclamantului. Prin urmare, împrumuturile acordate urmau să fie

rambursate, întrucât majoritatea lucrărilor pentru care a fost acordat împrumutul nu au

fost executate, la materialele cauzei lipsind probe ce ar demonstra executarea lucrărilor,

iar afirmațiile SRL „Coldin-DC” precum că a suportat pierderi materiale sunt pur

declarative, nefiind probate.

La data de 09 august 2022 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în

8

partea admiterii acțiunii și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și emisă cu aprecierea arbitrară a probelor.

Recurentul a indicat că în speță, neexecutarea în termen rezonabil a documentului

executoriu nr. 9-2Pr/03 din cauza omisiunilor intimatului SRL „Coldin-DC”, este

confirmată prin hotărârea din 15 decembrie 2006 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

prin care s-a constatat că ultimul nu s-a conformat respectivelor cerințe (nu a prezentat

documentele necesare), făcând ca executarea obligației de coordonare a proiectului de

către debitor să fie imposibilă, din culpa creditorului.

A menționat că potrivit hotărârii din 30 septembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău, ÎCS „Red Union Fenosa” SA a expediat executorului judecătoresc

Ludmila Șapa, cât și creditorului SRL „Coldin-DC”, o scrisoare unde erau indicate

cerințele legale necesare pentru coordonarea executării proiectului și anume,

prezentarea unui set de documente legale, însă, până în prezent nici creditorul și nici

executorul judecătoresc nu s-au conformat cerințelor respective, făcând ca executarea

obligației de coordonare a proiectului de către debitor să fie imposibilă, iar, ÎCS „Red

Union Fenosa” SA nu poate fi sancționată pentru imposibilitatea de executare a unei

obligații care se datorează creditorului.

Ministerul Justiției a susținut că la caz, este aplicabil art. 2 alin. (2) din Legea

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărîrii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, car prevede expres că repararea

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se face doar în

măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei

care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

La data de 17 august 2022 ÎCS „Premier Energy Distribution” SA a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel în partea admiterii acțiunii și pronunțarea în această parte a

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că vinovăția pentru neexecutarea

hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripție nr. 9-2pr/03 din 31 ianuarie 2003 îi

revine în exclusivitate SRL „Coldin-DC”, care nu a avut un rol/comportament activ în

procesul de executare a documentului executoriu, făcând imposibilă executarea

acestuia. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău în mod ilegal și nefondat a constatat

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

A afirmat că, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (5) din Codul de

executare, creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc sprijin efectiv

pentru aducerea la îndeplinire a executării silite, punându-i la dispoziție și mijloacele

necesare în acest scop. Cu toate acestea, SRL „Coldin-DC”, a manifestat o atitudine

pasivă pe parcursul executării și nu a prezentat documentația solicitată prin scrisoarea

nr. 07-05/162 din 12 ianuarie 2004, considerând solicitările debitorului drept

9

nejustificate și împiedicând astfel, prin acțiunile proprii, executarea documentului

executoriu.

La data de 30 august 2022 Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel în partea admiterii acțiunii și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin

care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că în speță, neexecutarea în termen rezonabil

a documentului executoriu a avut loc din cauza SRL „Coldin-DC”, care nu a avut un

comportament activ în procesul de executare a acestuia. Or, este evident că debitorul

putea să coordoneze proiectul cu privire la strămutarea LEA-10 kv în condiția

prezentării actelor respective pentru coordonarea din partea creditorului SRL „Coldin-

DC”. Este indiscutabil faptul că coordonarea unui act de către o autoritate/instituție

competentă presupune prezentarea actului respectiv pentru coordonare de către

persoana interesată, la caz SRL „Coldin-DC”.

A notat că neprezentarea actelor necesare pentru coordonare de către intimat, a

avut ca efect imposibilitatea debitorului să execute o perioadă mai îndelungată

documentul executoriu nr. 9-2pr/03.

Ministerul Finanțelor a indicat că neexecutarea în termen rezonabil a

documentului executoriu este confirmată și prin hotărârea din 15 decembrie 2006 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, menținută prin decizia din 17 aprilie 2007 a Curții

de Apel Chișinău, precum și decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

menținută prin încheierea din 06 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

La data de 07 septembrie 2022 administratorul SRL „Coldin-DC”, Eugeniu

Colisnicenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei

instanțe, în partea respingerii pretențiilor și pronunțarea în această parte a unei hotărâri

noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În susținerea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală, fiind

emisă cu aplicarea vădit eronată a normelor de drept material și procedural. Instanța de

apel a ignorat principiul autorității lucrului judecat și principiul disponibilității, precum

și a apreciat arbitrar probele.

A menționat că instanța de apel neîntemeiat a respins pretenția cu privire la

încasarea venitului ratat, deoarece a demonstrat prin probe pertinente că ar fi putut și ar

fi trebuie să obțină beneficiu real și concret, în situația în care primea de la ÎCS „RE

Chișinău” SA acordul necesar la strămutarea LEA-10 kv.

Recurentul a declarat că legătura de cauzalitate între acțiunea prejudiciabilă și

urmărire prejudiciabile a fost stabilită prin decizia din 16 noiembrie 2006 a Curții

Supreme de Justiție, unde instanța a concluzionat că prin probele administrate în

procesul examinării litigiului dat se demonstrează raportul de cauzalitate între acțiunile

ÎCS „RE Chișinău” SA și consecințele survenite la persoana lezată în drept exprimate

în beneficiul, care nu a fost obținut din cauza neonorării obligației din partea rețelelor

electrice.

10

Astfel, recurentul consideră că instanța de apel, având ca temei legal prevederile

art. 123 din Codul de procedură civilă, urma să dea apreciere circumstanțele menționate

privind fapta ilicită comisă de ÎCS „RE Chișinău” SA, vinovăția acesteia, cauzarea

prejudiciului material SRL „Coldin-DC”, inclusiv că ar fi putut și ar fi trebuie să obțină

beneficiu real și concret, cât și raportul de cauzalitate între acțiuni și consecințele

survenite , ca dovedite, fiind degrevate de probațiune. Totodată, în acest context,

instanța de apel urma să rețină ca nefondate argumentele intimaților precum că SRL

„Coldin-DC” nu a prezentat probe pertinente în susținerea faptului că dispunea de

mijloace financiare, necesare în vederea construcției stației PECO și a complexului de

prelucrare a tutunului și că nu deținea un titlu valabil de deținător de teren pentru terenul

de construcție.

Totodată, în cererea de recurs administratorul SRL „Coldin-DC”, Eugeniu

Colisnicenco, a solicitat examinarea recursului în prezența participanților la proces în

conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 iulie 2022.

Materialele cauzei atestă că potrivit scrisorii de însoțire nr. 7003, decizia motivată

a instanței de apel a fost expediată la data de 02 august 2022 în adresa recurenților (f.d.

108, volumul VI), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursurile, declarate de la 09 august 2022 de către Ministerul Justiției, la

17 august 2022 de către ÎCS „Premier Energy Distribution” SA, la 30 august 2022 de

către Ministerul Finanțelor și la 07 septembrie 2022 de către administratorul SRL

„Coldin-DC”, sunt în termen.

Copia recursurilor a fost expediată în adresa participanților la proces, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 127, 131, 148-149, 174-193, volumul VI).

La 30 august 2022 administratorul SRL „Coldin-DC”, Eugeniu Colisnicenco, a

depus referință la recursurile Ministerului Justiției și ÎCS „Premier Energy Distribution”

SA, solicitând declararea recursurilor ca inadmisibile.

La 04 octombrie 2022, ÎCS „Premier Energy Distribution” SA a depus referință

la recursul SRL „Coldin-DC”, solicitând declararea recursului ca inadmisibil.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

11

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de SRL „Coldin-DC”, Ministerul

Justiției, Ministerul Finanțelor și ÎCS „Premier Energy Distribution” SA, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

12

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de SRL

„Coldin-DC”, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și ÎCS „Premier Energy

Distribution” SA, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Cu referire la cererea administratorului SRL „Coldin-DC”, Eugeniu

Colisnicenco, privind examinarea recursului în prezența participanților la proces,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține că în conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de SRL „Coldin-DC”, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și

ÎCS „Premier Energy Distribution” SA, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „Coldin-DC”,

Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Întreprinderea cu Capital Străin „Premier

Energy Distribution” Societate pe Acțiuni, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

13