2rac-270/21 — încasarea cheltuielilor de asitenta juridica

2rac-270/21 — încasarea cheltuielilor de asitenta juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2rac-270/21

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. : E. Galușceac )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în următoarea componență:

Președinte ședinței, judecătorul – Svetlana Filincova,

judecătorii – Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari,

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Boyaros”,

reprezentată de avocatul Cristina Filat,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Boyaros” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Premier

Energy Distribution” Societatea pe Acțiuni, intervenienți accesorii Banca

Comercială „Energbank” Societatea pe Acțiuni, Societatea cu Răspundere Limitată

„Premier Energy” și Societatea pe Acțiuni „Moldcarton” cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, prin care s-a

admis apelul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Premier Energy

Distribution” Societatea pe Acțiuni, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 24 ianuarie 2020 și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 18 februarie 2019, Î.C.S. „Boyaros” S.R.L., a depus o cerere de chemare

în judecată împotriva Î.C.S. „Premier Energy Distribution” S.A. succesor în

drepturi a Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A., intervenienți accesorii Banca

Comercială „Energbank” Societatea pe Acțiuni, S.R.L. „GNF Furnizare Energie” și

S.A. „Moldcarton” cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, în perioada 05

februarie 2010-24 octombrie 2018 s-a examinat acțiunea depusă de Î.C.S. „Boyaros”

S.R.L. împotriva Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A. privind constatarea rezoluțiunii

contractelor nr.1-1 din 25 aprilie 2008 și nr.1-2 din 25 aprilie 2008, privind cesiunea

unor datorii ale Î.M. „Moldcarton” S.A. între Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. și Î.C.S. „Red

Union Fenosa” S.A.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 decembrie 2016

acțiunea depusă de Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. au fost respinse integral.

1

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2018 a fost admis apelul

declarat de Î.C.S. „Boyaros” S.R.L., casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 05 decembrie 2016, fiind pronunțată o hotărâre nouă privind admiterea

acțiunii înaintate de Î.C.S. „Boyaros” S.R.L.,

S-a constatat rezoluțiunea contractului nr.1-1 din 25 aprilie 2008 privind

cesiunea datoriilor conform graficului ale Î.M. „Moldcarton” S.A. în sumă de

1000000 dolari SUA, încheiat între Î.C.S. „Boyaros” S.R.L., Î.C.S. „Red Union

Fenosa” S.A. și Î.M. „Moldcarton” S.A., cu eliberarea părților de obligația de presta

rezultată din contractul nr.1-1 din 25 aprilie 2008.

S-a constatat stingerea drepturilor și obligațiilor Î.C.S. „Boyaros” S.R.L.,

Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A. și B.C. „Energbank” S.A. rezultate din garanția

bancară nr. 161 din 25 aprilie 2008.

S-a constatat stingerea drepturilor și obligațiilor Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. și

B.C. „Energbank” S.A. rezultate din contractul din 25 aprilie 2008 privind emiterea

garanției bancare nr. 161 din 25 aprilie 2008, din contractul de amanet din 25 aprilie

2008 privind garantarea executării obligațiilor rezultate din emiterea garanției

bancare nr. 161 din 25 aprilie 2008, cu acordurile adiționale nr.1 din 22 iulie 2008,

nr. 2 din 16 septembrie 2008, nr. 3 din 12 martie 2009, nr. 4 din 16 iunie 2009, nr. 5

din 26 februarie 2010 și nr. 6 din 06 august 2010.

S-a fost constatat rezoluțiunea contractului nr.1-2 din 25 aprilie 2008 privind

cesiunea datoriilor curente ale Î.M. „Moldcarton” S.A. în sumă de 9967939,65 lei,

încheiat între Î.C.S. „Boyaros” S.R.L., Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A. și Î.M.

„Moldcarton” S.A. cu eliberarea părților de obligația de presta rezultată din

contractul nr. 1-2 din 25 aprilie 2008.

S-a dispus încasarea de la Î.M. „Moldcarton” S.A. în beneficiul Î.C.S.

„Boyaros” S.R.L. a prestațiilor executate în mărime de 6977557,79 lei în baza

actelor de cesiune de creanță nr. 1- 2/1 din 06 mai 2008, nr. 1-2/2 din 08 mai 2008,

nr. 1- 2/3 din 15 mai 2008, nr. 1-2/4 din 23 mai 2008, nr. 1-2/5 din 29 mai 2008, nr.

1-2/6 din 05 iunie 2008 și nr. 1-2/7 din 12 iunie 2008.

S-a dispus încasarea de la Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A. în beneficiul Î.C.S.

„Boyaros” S.R.L. a sumei de 87500 lei cu titlu de cheltuieli aferente judecării

pricinii în prima instanță și în apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 2rac385/2018 din 24 octombrie

2018, recursul depus de Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A. a fost declarat ca

inadmisibil.

Astfel, acțiunea s-a examinat în instanțele naționale circa 9 ani.

Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. a suportat cheltuieli pentru asistență juridică în sumă

totală de 359 518 lei care au fost efectiv achitate biroului asociat de avocați B.A.A.

„PĂDURARU BRAȘOVEANU & PARTENERII” și care urmează a fi încasate de

la Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A. care a pierdut procesul.

În cadrul procesului de judecată cheltuielile de asistență juridică suportate de

Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. nu au fost solicitate și respectiv, nu au fost încasate.

Volumul lucrului efectuat de avocați în cadrul procesului judiciar este

confirmat prin materialele de la dosarul cauzei nr. 2e-2501/13.

2

Î.C.S. „Boyaros” S.R.L., a solicitat încasarea de la Î.C.S. „Red Union

Fenosa” S.A. în beneficiul Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. a sumei de 359 518 lei, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 ianuarie 2020, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Î.C.S. „Boyaros” S.R.L.

S-a încasat de la Î.C.S. „Premier Energy Distribution” S.A. în beneficiul

Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. suma de 359 518 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică acordată.

Nefiind de acord cu soluția instanției de fond, la 03 februarie 2020, Î.C.S.

„Premier Energy Distribution” S.A., a declarat apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 ianuarie 2020 și

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrala a acțiuni depusă de Î.C.S.

„Boyaros” S.R.L.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021 s-a admis apelul

declarat de Î.C.S. „Premier Energy Distribution” S.A.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 ianuarie 2020,

și s-a emis o hotărâre nouă prin care :

S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Î.C.S. „Boyaros”

S.R.L. împotriva Î.C.S. „Premier Energy Distribution” S.A., intervenienți accesorii

B.C. „Energbank” S.A., Î.C.S. „GNF Furnizare Energie” S.R.L. și Î.M.

„Moldcarton” S.A. cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. în

vederea demonstrării existenței relațiilor contractuale în vederea acordării serviciilor

de asistență juridică cu biroul asociat de avocați B.A.A. „PĂDURARU

BRAȘOVEANU & PARTENERII”, nu a prezentat contractul nr. 03/03-10 din 03

martie 2010 și acordul adițional din 04 aprilie 2012.

Colegiul a conchis că, bonurile de plată Seria EO nr. 633459 din 14 iunie

2012, Seria XL nr. 849194 din 03 martie 2017 și Seria XL nr. 849193 din 03 martie

2017 prezentate întru dovedirea suportării cheltuielilor de asistență juridică de către

Î.C.S. „Boyaros” S.R.L., nu sunt probatorii.

Bonurile respective nu atestă nici faptul plății acestor sume de Î.C.S.

„Boyaros” S.R.L. către biroul asociat de avocați B.A.A. „PĂDURARU

BRAȘOVEANU & PARTENERII”, dar nici faptul că ele sunt în legătură cu litigiul

respectiv.

Bonurile de plată prezentate de Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. nu fac dovada plății

unor sume anume în legătură cu litigiul care s-a examinat, iar din copia bonului de

plată Seria EO nr. 633459 din 14 iunie 2012, nu rezultă că Î.C.S. „Boyaros” S.R.L.

ar fi efectuat plăți în contul biroului asociat de avocați B.A.A. „PĂDURARU

BRAȘOVEANU & PARTENERII” pentru asistența juridică în legătură cu dosarul

pentru care solicită încasarea cheltuielilor, în acest bon lipsind denumirea și codul

fiscal al entității care a încasat banii, la rubrica „denumirea mărfii (lucrărilor,

serviciilor)” figurează inscripția „avans conform acordului adițional la contractul nr.

03/03-10 din 03 martie 2010”.

Din copia bonului de plată Seria XL nr. 849194 din 03 martie 2017, nu

rezultă că Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. ar fi efectuat plăți în contul biroului asociat de

3

avocați B.A.A. „PĂDURARU BRAȘOVEANU & PARTENERII” pentru asistența

juridică în legătură cu dosarul pentru care solicită încasarea cheltuielilor, iar la

rubrica „denumirea mărfii (lucrărilor, serviciilor)” figurează inscripția „plată pentru

prima instanță. Contract 03/03-10 din 03 martie 2010, acord adițional 04 aprilie

2012”, fără a exista vreun indiciu că suma care ar fi fost încasată este în legătură cu

procesul judiciar privind rezilierea acordului nr. 1 și a contractelor de cesiune nr. 1-1

și nr. 1-2 din 25 aprilie 2008, constatarea stingerii efectelor garanției bancare nr. 161

din 25 aprilie 2008, restituirea prestațiilor și plata dobânzilor de întârziere, iar la

rubrica „semnătura beneficiarului” lipsește semnătura reprezentantului Î.C.S.

„BOYAROS” S.R.L.

Din copia bonului de plată Seria XL nr. 849193 din 03 martie 2017, nu

rezultă că Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. ar fi efectuat plăți în contul biroului asociat de

avocați B.A.A. „PĂDURARU BRAȘOVEANU & PARTENERII” pentru asistența

juridică în legătură cu dosarul pentru care solicită încasarea cheltuielilor, iar la

rubrica „denumirea mărfii (lucrărilor, serviciilor)” figurează inscripția „avans

servicii juridice instanța apel.

Instanța de apel a reținut că, lipsa semnăturilor reprezentanților Î.C.S.

„Boyaros” S.R.L. din bonurile de plată Seria XL nr. 849193 din 03 martie 2017 și

Seria XL nr. 849194 din 03 martie 2017 nu pot servi drept dovezi că Î.C.S.

„Boyaros” S.R.L.a suportat respectivele cheltuieli.

Î.C.S. „Boyaros” S.R.L. nu a demonstrat suportarea efectivă a cheltuielilor

date, pentru procesul pe care le solicită.

La 17 septembrie 2021, S.R.L. „Boyaros”, reprezentată de avocatul Cristina

Filat a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 26 mai 2021 și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 24 ianuarie 2020.

În motivare a invocat că, soluția instanței de apel este greșită.

Volumul lucrului efectuat de B.A.A. „PĂDURARU BRAȘOVEANU &

PARTENERII” a constituit cel puțin 600 de ore de lucru în cadrul examinării cauzei

în instanțele de fond,100 ore de lucru pentru instanța de apel, și 32 de ore pentru

examinarea cauzei în instanța de recurs.

Constatările instanței de apel precum că, bonurile de plată prezentate nu

dovedesc suportarea cheltuielilor de asistență juridică este eronată, arbitrară și

contravine probatoriului din dosar.

Examinând cauza instanța de apel a ignorat prevederile ordinului Ministerului

Finanțelor nr.46 din 17 aprilie 2000 referitor la aprobarea Instrucțiunilor privind

completarea formularului bon de plată și art.20 alin.(1) a Legii contabilității nr.133

din 27 aprilie 2007.

Instanța de apel eronat a constatat necesitatea prezentării contractului de

asistență juridică nr.03/03-10 din 03 martie 2010 și a acordului adițional din 04

aprilie 2012, deoarece contractul de asistență juridică nu este documentul necesar și

obligatoriu de a fi prezentat întru dovedi cheltuielile de asistență juridică suportate

de S.R.L. „Boyaros”.

Dovada cheltuielilor suportate de S.R.L. „Boyaros”, se confirmă prin bonurile

de plată, facturile și a listei detaliate a acțiunilor efectuate de biroului de avocați cît

și a timpului aferent aceștia.

4

Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art.432 alin.(2) c) din

Codul de procedură civilă.

Prin referința depusă la 28 octombrie 2021, Î.C.S. „Premier Energy

Distribution” S.A., a indicat că motivele recursului nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Prin referința suplimentară depusă la 12 noiembrie 2021, Î.C.S. „Premier

Energy Distribution” S.A., și Î.C.S. „Premier Energy ” S.R.L., au solicitat încetarea

procedurii de recurs în conformitate cu art.4451 Cod de procedură civilă, pe motiv

că recursul S.R.L. „Boyaros”, nu se încadrează în temeiurile art.432 alin. (2) lit. c)

din Codul de procedură civilă.

A susținut că, recursul S.R.L. „Boyaros”, este doar a reabordare a fondului

cauzei, prin prisma materialului probator și a unor rațiuni ce țin de temeinicia și nu

de legalitatea hotărârii, iar acest fapt se încadrează în prevederile art. 433 lit. a) din

Codul de procedură civilă.

În conținutul cererii de recurs nu există nici o analiză sau critică cu privire la

interpretarea și aplicarea în mod eronat de către instanța de apel a prevederilor art.

96 din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei 26 mai

2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Recurentul a indicat că, decizia motivată a instanței de apel i-a fost adusă la

cunoștință la 20 iulie 2021, prin interemediul poștei electronice.

Respectiv, cererea de recurs declarată la 17 septembrie 2021, este depusă în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2021 recursul

declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „BOYAROS”, reprezentată de

avocatul Cristina Filat a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în

care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței

depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Verificând argumentele invocate în cererea de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis din

următoarele considerente.

În corespundere cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să

caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța

5

de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Analizând materialele dosarului, instanța de recurs reține următoarele:

La 05 februarie 2010, Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. a depus în instanța de judecată

o acțiune împotriva Î.C.S. ”Red Union Fenosa” S.A., Î.C.S. ”Gas Natural Fenosa

Furnizare” S.R.L., Î.M. ”Moldcarton” S.A. și B.C. ”Energbank” S.A. cu privire la

constatarea rezoluțiunii actelor juridice.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 decembrie 2016

acțiunea înaintată de Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L., a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2018 a fost admis apelul

declarat de Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L., s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău din 05

decembrie 2016, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care:

S-a constatat rezoluțiunea contractului nr.1-1 din 25 aprilie 2008 privind

cesiunea datoriilor conform graficului ale Î.M. ”Moldcarton” S.A. în sumă de

1000000 dolari SUA, încheiat între Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L., Î.C.S. ”Red Union

Fenosa” S.A. și Î.M. ”Moldcarton” S.A. cu eliberarea părților de obligația de a

presta rezultată din contractul nr.l-1 din 25 aprilie 2008.

S-a constatat stingerea drepturilor și obligațiilor Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L.,

Î.C.S. ”Red Union Fenosa” S.A. și B.C. ”Energbank” S.A. rezultate din Garanția

bancară nr. 161 din 25 aprilie 2008.

S-a constatat stingerea drepturilor și obligațiilor Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. și

B.C. ”Energbank” S.A. rezultate din contractul din 25 aprilie 2008 privind emiterea

garanției bancare nr. 161 din 25 aprilie 2008, din contractul de amanet din 25 aprilie

2008 privind garantarea executării obligațiilor rezultate din emiterea garanției

bancare nr. 161 din 25 aprilie 2008, cu acordurile adiționale nr. l din 22.07.2008, nr.

2 din 16.09.2008, nr. 3 din 12.03.2009, nr. 4 din 16.06.2009, nr. 5 din 26.02.2010 și

nr. 6 din 06.08.2010.

S-a constatat rezoluțiunea contractului nr.1-2 din 25 aprilie 2008 privind

cesiunea datoriilor curente ale Î.M. ”Moldcarton” S.A. în sumă de 9.967.939,65 lei,

încheiat între Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L., Î.C.S. ”Red Union Fenosa” S.A. și Î.M.

”Moldcarton” S.A. cu eliberarea părților de obligația de a presta rezultată din

contractul nr. 1-2 din 25 aprilie 2008

S-a încasat de la Î.M. ”Moldcarton” S.A. în beneficiul Î.C.S. ”Boyaros”

S.R.L. a prestațiilor executate în mărime de 6.977.557,79 lei în baza actelor de

cesiune de creanță nr. 1-2/1 din 06 mai 2008, nr. 1-2/2 din 08 mai 2008, nr. 1-2/3

din 15 mai 2008, nr. 1-2/4 din 23 mai 2008, nr. 1-2/5 din 29 mai 2008, nr. 1-2/6 din

05 iunie 2008 și nr. 1- 2/7 din 12 iunie 2008.

S-a dispus încasarea de la Î.C.S. ”Red Union Fenosa” S.A. în beneficiul Î.C.S.

”Boyaros” S.R.L. a sumei de 87 500 lei cu titlu de cheltuieli aferente judecării

pricinii în prima instanță și în instanța de apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2018, recursurile

depuse de către Î.C.S. ”Red Union Fenosa” S.A., Î.C.S. ”Gas Natural Fenosa

Furnizare” S.R.L. și Krasimir Dachev Banchev, au fost declarate ca inadmisibile.

În cadrul examinării cauzei, Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. a fost reprezentată de

către Biroul Asociat de Avocați „Păduraru Brașoveanu & Partenerii”.

6

În condițiile art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare

Astfel, la 18 februarie 2019, Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. a depus în instanța de

judecată o cerere de chemare în judecată împotriva Î.C.S. „Premier Energy

Distribution” S.A. succesor în drepturi a Î.C.S. ”Red Union Fenosa” solicitând

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 359 518 lei suportate în

cadrul procesului de judecată.

În susținerea pretențiilor Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. a anexat la cererea de

chemare în judecată copia bonurilor de plată Seria EO, nr. 633459 din 14 iunie 2012

în sumă de 10 000 dolari, copia bonului de plată Seria XL, nr. 849194 din 03 martie

2017, în suma de 7000 dolari și copia bonului de plată Seria XL, nr. 849193 din 03

martie 2017 în sumă de 5000 dolari precum că Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. a achitat

biroului Asociat de Avocați ”Păduraru Brașoveanu & Partenerii”, plată pentru

acordarea asistenței juridice în baza contractului nr. 03/03-10 din 03 martie 2010 și

Acordului adițional din 04 aprilie 2012.

Examinând cauza, instanța de fond a admis acțiunea.

Instanța de apel examinând cauza în ordine de apel, a respins acțiunea

motivând că, bonurile de plată prezentate întru dovedirea suportării cheltuielilor de

asistență juridică de către Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L., nu atestă faptul plății acestor

sume de Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. către biroul asociat de avocați dar nici faptul că ele

sunt în legătură cu litigiul respectiv.

Examinând cauza în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază critic

constatările instanței de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia fără a avea în vedere necesitatea

soluționării speței sub toate aspectele de fapt și de drept.

În procesul civil, obiectul probelor îl reprezintă faptele juridice și actele

juridice care au creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecății.

Sarcina probei revine, potrivit art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

aceluia care face o susținere în fata instanței, iar admisibilitatea probelor este

apreciată de instanță, cu respectarea condițiilor ca proba solicitată să fie utilă,

concludentă si pertinentă.

Alin. (2) prevede că, în calitate de probe în cauze civile se admit elementele

de fapt constatate din explicațiile părților și ale altor persoane interesate în

soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale,

înregistrări audio-video, din concluziile experților.

În condițiile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. a prezentat în instanța de apel un șir de facturi prin

care demonstrează achitarea de Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L. către Biroul Asociat de

Avocați „Păduraru Brașoveanu & Partenerii” pentru acordarea serviciilor de

asistență juridică.

7

Potrivit art.2 al Legii contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007,

prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care

desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv

instituțiilor publice, notarilor, avocaților, mediatorilor, administratorilor autorizați și

birourilor înființate de aceștia, executorilor judecătorești, precum și reprezentanțelor

și filialelor întreprinderilor (organizațiilor) nerezidente, înregistrate în Republica

Moldova (denumite în cele ce urmează entități), indiferent de domeniul de

activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

Totodată, art. 19 alin. (1) din Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie

2007 stabilește că, faptele economice se contabilizează în baza documentelor

primare și centralizatoare.

(2) Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operațiunii, iar dacă

aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea operațiunii sau după producerea

evenimentului.

(3) Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de

Ministerul Finanțelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac

necesitățile entității, entitatea elaborează și utilizează formulare de documente,

aprobate de conducerea ei, cu respectarea cerințelor alin.(6).

Art. 3 reglementează că, document primar – confirmare documentară (pe

suport de hârtie sau în formă electronică) care justifică efectuarea operațiunii

economice, acordă dreptul de a o efectua sau certifică producerea unui eveniment;

fapt economic – tranzacție, operațiune, eveniment care au modificat sau pot

modifica activele, drepturile și datoriile, consumurile, cheltuielile, veniturile,

rezultatele financiare ale entității.

Așadar, reieșind din noțiunile respective se constată că facturile se eliberează în

cazul efectuării unor operațiuni.

Colegiul reține că facturile seria MA nr. 0925437 din 04 aprilie 2012, seria MA

nr. 0925438 din 04 aprilie 2012, seria MA nr. 0925416 din 31 iulie 2012, seria MA

nr. 0925417 din 31 iulie 2012, seria MA nr. 0925449 din 12 septembrie 2012, seria

MA nr. 2621392 din 01 februarie 2013, seria MA nr. 2621390 din 31 ianuarie 2013,

seria MA nr. 2621432 din 08 noiembrie 2013 și seria WH nr.4033466 din 11 martie

2017 atașate la fila dosarului 217-226 Vol. I, sunt documente de strictă evidență și

corespund întocmai Legii contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007.

Formularele factura și bon de plată emise de Biroul Asociat de Avocați

”Păduraru Brașoveanu & Partenerii”, constituie formulare tipizate de documente cu

regim special.

Or, în temeiul art.2 al Legii contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 la

prestare serviciilor, avocații se conduc de Legea contabilității, iar la achitarea

acestora eliberează un document primar cu regim special.

Prin urmare, concluzia instanței de apel precum că bonurile de plată și facturile

prezentate în instanța de apel nu dau temei de a afirma cu certitudine că între părți a

avut loc prestării servicii, este pripită și neanalizată corect.

Totodată, instanța de apel cercetând facturile respective a concluzionat că,

acestea fac trimitere la niște contracte, acorduri, care lipsesc la materialele

dosarului.

8

Respectiv, pentru a stabili existența cu certitudine a celor două contracte

instanța de apel pe linia cercetării temeiniciei hotărârii apelate, trebuia să verifice

dacă faptele și împrejurările reținute prin hotărârea atacată reprezintă adevărul

material, complet și cert întemeiat.

Astfel, nefiind prezentate contratele de asistență juridică, instanța de apel a

procedat totuși la examinarea cauzei și a concluzionat ca fiind neîntemeiată acțiunea

reclamantului. Însă, în această situație, era obligatorie rolului activ al instanței,

pentru a proceda la examinarea temeinică a acțiunii.

Or, în baza rolului diriguitor prevăzut de art.9 din Codul de procedură civilă,

instanța de apel trebuia să manifeste un rol activ în vederea clarificării situației, și să

solicite părții prezentarea contractelor respective.

Art 25 alin.(1) din Codul de procedură civilă reglementează că, instanța trebuie

să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și

intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele

materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită

hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și

verificate în ședință de judecată.

Instanța de recurs atestă că, la adoptarea actului de dispoziție, instanța de apel

urma să efectueze o analiză amplă a suportului probator prezent la materialele

cauzei, raportându-l la normele de drept ce guvernează raportul litigios, pentru a

constata circumstanțele importante ale cauzei, inclusiv temeiurilor și pretențiilor

care au generat apariția litigiului.

În conformitate cu art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă în limitele

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Prin urmare, instanța de apel este datoare să verifice, în limitele cererii de apel,

stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, având

posibilitatea de completare a probelor administrate de prima instanță, precum și

administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 372 alin. (1) Cod de procedură

civilă dacă sunt necesare pentru soluționarea cauzei.

Deci, dispoziția art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, statuează caracterul

devolutiv al apelului, cale ordinară de atac ce are ca principală trăsătură aducerea

litigiului în fața instanței de apel ca instanță de fond în limita cererii de apel, adică i

se transmite dreptul de a judeca cauza de la o instanță de fond la o altă instanță

ierarhic superioară și astfel, are obligația de a rejudeca fondul acesteia.

În acest sens, instanța de recurs reiterează că examinând acțiunea înaintată de

Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L., instanța de apel, fiind învestită cu judecarea fondului avea

posibilitatea de a obliga partea să prezinte probele necesare în vederea clarificării

situației.

Totodată, Colegiul menționează că, recurentul a anexat la cererea de recurs

contractul de asistență juridică din 03 martie 2010 și acordul adițional la contractul

din 04 aprilie 2012, însă instanța nu le poate da o apreciere în recurs, deoarece nu au

fost obiect de studii în instanța de apel, aceasta ar duce la privarea părții de un grad

9

de jurisdicție si implicit la încălcarea principiului "non omisso medio", ceea ce este

inadmisibil.

Or, ținând seama de caracterul imperativ al normei juridice, trebuie reținut

faptul că instanței de recurs nu îi este conferită prin lege posibilitatea de a proceda la

reevaluarea situației de fapt, și implicit la o reevaluare a probelor pe baza cărora

această situație nu a fost stabilită de instanța a cărei hotărâre este supusă controlului

judiciar.

La caz, Î.C.S. ”Boyaros” S.R.L., în motivarea recursului a adus argumente care

se referă la modul în care au fost analizate probele administrate la etapele procesuale

anterioare, și respectiv la corectitudinea situației de fapt ce a fost stabilită pe baza

acestor probe de instanța de apel.

Colegiul constată că, analiza acestora excede limitele în care poate fi realizat

controlul judiciar de către instanța de recurs.

Respectiv, în temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu pot

forma obiect al analizei de legalitate a deciziei instanței de apel, ce este specifică

recursului.

Or judecarea recursului, exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai pentru problemele de

drept material și procedural.

În baza art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Așadar, instanța de apel a încălcat principiile funcționale ale dreptului

procesual civil, iar o asemenea modalitate de judecată a litigiului nu este în măsură

să asigure îndeplinirea cerințelor unui proces echitabil și a unui real acces la justiție,

în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ne pronunțarea asupra tuturor probelor, nu poate fi suplinită în instanța de

recurs, dar în temeiul art.445 alin.(1) lit. b) Cod procedură civilă, va atrage casarea

deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Cu referire la cererile depuse de Î.C.S. „Premier Energy Distribution” S.A., și

Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L., privind examinarea recursului depus de S.R.L.,

”Boyaros” în ședință publică Colegiul menționează următoarele :

În temeiul art.444 din Codul de procedură civilă recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunități invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Deci, examinarea recursul în ședință publică este o oportunitate a instanței și

nu o obligativitate.

Respectiv, ținând cont de faptul că examinând recursul Colegiul a considerat

necesar de a trimite cauza la rejudecare, este inoportună invitarea părților în ședință

publică.

Din considerentele menționate, Colegiul reține, că eroarea judecătorească nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, de aceia se conchide de a admite

10

recursul, a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, creând

condiții obiective și reale participanților la proces și, rejudecând cauza, să emită o

hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Boyaros”,

reprezentată de avocatul Cristina Filat.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Boyaros” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Premier Energy

Distribution” Societatea pe Acțiuni, intervenienți accesorii Banca Comercială

„Energbank” Societatea pe Acțiuni, Societatea cu Răspundere Limitată „GNF

Furnizare Energie” și Societatea pe Acțiuni „Moldcarton” cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

11