3ra-1089/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil de recalculare a pensiei

3ra-1089/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil de recalculare a pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1089/22

2-21067704-01-3ra-20102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A.Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, Gr.Dașchevici, A.Bostan)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Anatolie Croitoru, reprezentat

de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de

Anatolie Croitoru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă,

cu achitarea diferenței pentru perioada precedentă,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Anatolie Croitoru și a fost menținută hotărârea din 11

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 6 mai 2021 Anatolie Croitoru a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, de recalculare a pensiei

pentru vechime în muncă, cu achitarea diferenței pentru perioada precedentă.

În motivarea acestei acțiuni, Anatolie Croitoru a indicat că, prin ordinul nr. 075

din 29 iunie 2012 a Serviciului de Protecție și Pază de Stat, a demisionat din data de

29 iunie 2012, la împlinirea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie. Ulterior,

în perioada 5 iulie 2012 – 1 februarie 2021 s-a reangajat și a activat în cadrul

Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

Conform adeverinței din 10 februarie 2021 eliberată de Serviciul de Protecție

și Pază de Stat s-a confirmat că a fost acceptată demisia lui Anatolie Croitoru în

conformitate cu art. 34 al Legii nr.134/2008 cu privire la Serviciul de Protecție de

Pază și Stat, cu vechimea de muncă ce-i acordă dreptul la pensie.

1

Totodată, la data demisionării, vechimea în muncă calculată conform

prevederilor Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544/1993, a constituit 36 ani

01 luni și 24 zile, drept confirmare servind ordinul Serviciului de Protecție și Pază

de Stat nr.28p/r din 1 februarie 2021.

În legătură cu acumularea unui stagiu de muncă suplimentar, la data de 15

februarie 2021, reclamantul s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Centru cu solicitarea de a-i recalcula pensia.

Prin decizia nr.91/20213317 din 26 februarie 2021 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Chișinău, Centru, a fost refuzat în recalcularea

pensiei pe motiv că, reclamantul este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă

stabilită din 30 iunie 2012 de către Serviciul de Protecție și Pază de Stat, iar Legea

nr.1544 din 1993 nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a dreptului la pensie

după o eventuală angajare în serviciu militar.

Exprimându-și dezacordul cu decizia enunțată, în data de 18 martie 2021,

Anatolie Croitoru a înaintat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere

prealabilă, solicitând anularea actului administrativ individual defavorabil – decizia

nr. 91/20213317 din 26 februarie 2021 și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă, cu achitarea

diferenței pentru perioada precedentă, însă prin decizia din 2 aprilie 2021, autoritatea

publică ierarhic superioară a respins cererea prealabilă invocând aceleași motive de

drept și de fapt ca în decizia nr.91/20213317 din 26 februarie 2021 a Casei Naționale

de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Chișinău, Centru.

În opinia sa, decizia și răspunsul în cauză sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece

art. 51 alin. (1)-(2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne în coroborare cu art.

61 alin. (1) din aceiași lege, prevăd expres posibilitatea recalculării pensiei în cazul

survenirii unor circumstanțe ce cauzează modificarea mărimii pensiei.

Reclamantul a precizat că acest fapt, nu este condiționat de obținerea dreptului

la pensie pentru limită de vârstă și nici de alte elemente, dar de existența

circumstanțelor ce determină majorarea pensiei. În speță, au survenit circumstanțe

care cauzează mărimea pensiei și respectiv, generează recalcularea pensiei, și anume

desfășurarea lui Anatolie Croitoru a serviciului în cadrul Serviciul de Protecției și

Pază de Stat, în perioada 5 iulie 2012 – 1 februarie 2021, perioadă ce urmează a fi

inclusă în vechimea în muncă.

Cu alte cuvinte, s-a stabilit cu certitudine obținerea dreptului la pensie de către

reclamant pentru vechimea în muncă, însă ulterior fiind angajat, stagiul – vechimea

în muncă s-a mărit conform actelor eliberate de către Serviciul de Protecție și Pază

de Stat fiind de 36 ani 01 luni, 24 zile, iar la rândul său, aceste circumstanțe constituie

temei de recalculare a pensiei.

În acest context a fost menționat că, dreptul persoanei la recalcularea pensiei,

este un drept ce face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate,

în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană.

Prin urmare, Casa Națională de Asigurări Sociale este obligată prin lege să

recalculeze și stabilească pensia reclamantului Anatolie Croitoru, or prin respingerea

2

cererii se duce la încălcarea dreptului la proprietate la pensia neprimită, fapt ce ar

încălca un drept constituțional.

În opinia sa, argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că,

Legea nr. 1544 din 1993 nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a dreptului la

pensie după o eventuală angajare în serviciul militar este neîntemeiat, or reclamantul

a prezentat acte suplimentare ce-i acordă dreptul la reexaminarea pensiei în sensul

majorării, iar legiuitorul nu a stabilit că aceste acte trebuie să fi existat până la data

stabilirii pensiei.

Reclamantul a susținut că de fapt nu pretinde la stabilire repetată a pensiei, ci

la recalcularea acesteia cu scopul obținerii unei pensii mai bune, drept garantat de

Constituție, iar o interpretare abuzivă în defavoarea părții slabe (a pensionarului) a

prevederilor legale ce stabilesc recalcularea pensiei duce, în mod inevitabil, la

încălcarea nu doar a prevederilor legale naționale, dar și a tratatelor internaționale la

care Republica Moldova face parte.

La rândul său, Casa Națională de Asigurări Sociale, neîntemeiat a refuzat să

includă perioada contributivă, lucrată efectiv ca circumstanță generatoare a dreptului

pentru recalcularea vechimii în muncă și a pensiei. Or, prin lege Casa Națională de

Asigurări Sociale este obligată să recalculeze pensia reclamantului reieșind din

actele suplimentare prezentate, cu efectuarea recalculărilor din data stabilirii pensiei.

Din aceste considerente, Anatolie Croitoru a depus prezenta acțiune în

contencios administrativ, solicitând anularea deciziei nr.91/2021/3317 din 26

februarie 2021, prin care a fost respinsă cererea de recalculare a pensiei și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual

favorabil, prin care să-i fie recalculată pensia pentru vechime în muncă a lui Anatolie

Croitoru, cu achitarea diferenței pentru perioada precedentă.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Anatolie Croitoru a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 29 octombrie 2021,

Anatolie Croitoru a depus apel, care ulterior la data de 21 februarie 2022 a fost

completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului judecătoresc

contestat și emiterea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 11 octombrie 2021 (f.d.46), iar hotărârea motivată a fost

notificată apelantului Anatolie Croitoru în data de 28 ianuarie 2022 (f.d.65). Astfel,

depunerea apelului nemotivat în data de 29 octombrie 2021 (f.d.50) cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 21 februarie 2022 (f.d.70) sunt în termen.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Anatolie Croitoru și a fost menținută hotărârea din 11 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 12 iulie 2022, Anatolie Croitoru, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

iar la data de 14 septembrie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului

recurs cu emiterea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

3

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a invocat dezacordul cu

actele judecătorești contestate, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost

aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Anatolie Croitoru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a

considerat ca neîntemeiat argumentul instanței de apel, precum, că cererea lui

Anatolie Croitoru nu cade sub incidența art. 61 din Legea 1544/1993, care nu

prevede expres recalcularea pensiei după eventuala reangajare, or, prevederile art.

61 alin. (1) din Legea 1544/1993 reglementează expres că dacă pensionarul va

prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei,

recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de

la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare

a prezentei legi.

În speță au survenit circumstanțe care, generează recalcularea pensiei pentru

vechimea în serviciu stabilită anterior, și anume prezentarea actelor suplimentare ce

confirmă reangajarea lui Anatolie Croitoru în cadrul Serviciul de Protecției și Pază

de Stat, în perioada 3 august 2015 - 1 februarie 2021, perioadă ce urmează a fi inclusă

în vechimea în muncă.

Astfel, s-a stabilit cu certitudine obținerea dreptului la pensie de către

reclamant/recurent pentru vechimea în muncă, iar ulterior fiind angajat, stagiul –

vechimea în muncă s-a mărit conform actelor eliberate de către Serviciul de Protecție

și Pază de Stat fiind de 36 ani 01 luni, 24 zile, ce constituie temei de recalculare a

pensiei. Or, recurentul/reclamant a solicitat recalcularea pensiei, prezentînd acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei.

În acest context, nu poate fi reținut nici argumentul instanței de fond, preluat

de către instanța de apel, privind lipsa prevederilor legale, ce i-ar oferi dreptul

recurentului/reclamant de a beneficia de recalcularea pensiei sale pentru vechime în

muncă, or, lipsa unei reglementări exprese a situației date nu poate fi apreciată ca

fiind justificat refuzul de recalculare a pensiei prin prisma art.195 Cod administrativ,

art. 5 alin. (2) Cod de procedură civilă și jurisprudența CtEDO.

La data de 26 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

electronică a Casei Naționale de Asigurări Sociale copia motivării recursului depus

de Anatolie Croitoru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva deciziei din

14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 11 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Cu toate că autoritatea publică intimată a recepționat corespondența în data de

26 octombrie 2022, până la data examinării cauzei, nu a făcut uz de dreptul său și

nu a formulat referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

4

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 14 iunie 2022,

fiind notificată recurentului Anatolie Croitoru în data de 16 septembrie 2022

(f.d.105a).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 12 iulie 2022, cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 14 septembrie 2022, anterior recepționării copiei

deciziei contestate, sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Anatolie Croitoru, reprezentat

de avocatul Nicolae Leșan, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

5

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Anatolie Croitoru, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Anatolie Croitoru, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6