3ra-1092/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil

3ra-1092/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1092/22

2-22013746-01-3ra-20102022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr.Dașchevici, A.Bostan, Gh.Mîra)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Moșoi,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Iurie

Moșoi împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea în tot a actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 8 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea în contestare depusă de Iurie Moșoi a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La data de 31 ianuarie 2022 Iurie Moșoi a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate

privind anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acestei acțiuni, Iurie Moșoi a indicat că la data de 20 decembrie

2017 prin ordinul Ministerului Agriculturii și a Industriei Alimentare a fost desemnat

în funcție de director interimar a Instituției Publice Institutul de Pedologie,

Agrochimie și Protecție a Solului “N. Dimo”. Anterior, din anul 1984 a activat în

cadrul acestui Institut de cercetare de la un lucrător simplu până la director ales prin

concurs din data de 20 decembrie 2013 până la 20 decembrie 2017.

În cadrul activității sale în funcția de director a Instituției Publice Institutul de

Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului “N. Dimo” a exercitat corect și legal

toate atribuțiile funcționale prevăzute de fișa postului și de legislația în vigoare.

Activând în funcția de director a Instituției Publice Institutul de Pedologie,

Agrochimie și Protecție a Solului “N. Dimo”, prin scrisoarea 04-09/3568 din 19

decembrie 2019 emisă de Autoritatea Națională de Integritate a fost informat despre

faptul că în temeiul prevederilor art. 20 alin. (1) lit. b), art. 32 alin (3)-(5) și art. 37

alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în

privința acestuia a fost inițiat un control privind eventuala încălcare a regimului

juridic al conflictelor de interese.

1

Prin aceeași scrisoare a fost invitat la Autoritatea Națională de Integritate –

inspectorul Vladislav Gorceac, să prezinte copii autentificate ale tuturor actelor

administrative (inclusiv de numire în funcție) semnate/emise în raport cu d-na

Natalia Bivol, cererile ce au fost depuse și au servit drept temei pentru emiterea

acestor acte administrative, copii a contractelor individuale de muncă semnate în

raport cu Natalia Bivol, a fișei de post a directorului Institutului și a d-nei Natalia

Bivol. De asemenea, a fost comunicat să prezinte explicații în scris referitor la

legalitatea adoptării și semnării actelor administrative, precum și să comunice dacă

conform art. 12 alin. (4) din Legea 133/2016 privind declararea averii și intereselor

personale a informat organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de

la data constatării, despre orice situație de conflict de interese real în care se află, în

modul stabilit la alin. (5) al aceluiași articol.

Cu toate că în data de 10 ianuarie 2020, reclamantul prin scrisoarea nr. 01/3-5

a prezentat explicațiile și actele solicitate de către inspectorul Autorității Naționale

de Integritate, Vladislav Gorceac, totuși la data de 24 decembrie 2020, în privința

acestuia a fost emis Actul de constatare nr. 322/09.

Reclamantul a precizat că nu a cunoscut despre existenta și emiterea acestui

Act de control ca act administrativ, deoarece din data de 3 martie 2020 nu a mai

activat în funcție de director a Instituției Publice Institutul de Pedologie, Agrochimie

și Protecție a Solului “N.Dimo”. Or, copia acestui Act de control contestat a fost

expediat de către inspectorul autorității publice pe adresa Instituției Publice Institutul

de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului “N. Dimo”, după cum a fost indicat

în partea dispozitivă a Actului, însă actuala conducere a Institutului, cu care se află

în litigiu, nu i-a comunicat nimic despre existența acestuia.

Reclamantul a menționat că Actul de constatare i-a fost adus la cunoștință prin

scrisoare recomandată cu aviz de recepție pe data 24 ianuarie 2022, în urma adresării

în scris la Autoritatea Națională de Integritate, prin care a solicitat să facă cunoștință

cu rezultatul controlului.

În opinia lui Iurie Moșoi, Actul de constatare nr. 322/09 al Autorității Naționale

de Integritate din 24 decembrie 2020, prin care a fost constatat că dânsul exercitând

funcția de director al Institutului de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului

’’N. Dimo”, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată -

(soția) Natalia Bivol, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese manifestat

prin: nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese reale

în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a)-(b), art. 12 alin. (5), (7) din Legea nr.

133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. Nesoluționarea

conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 1, alin. (2)-(4) din Legea nr.

133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. Emiterea/semnarea

actelor administrative ce vizează persoana apropiată, soția Natalia Bivol, fapt prin

care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10)

al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale: se decade din

dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică cu excepția

altor funcții electorale pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, se înscrie Iurie

Moșoi în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție

2

publică sau de demnitate publică, de la data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existența conflictului de interese, este neîntemeiat și urmează

a fi anulat, reieșind din prevederile art. 6 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 25, art. 44

alin. (1), art. 70 alin. (1), 78 alin. (1), 82 alin. (1), 83 alin. (1), 92 alin. (1), 94 alin.

(1) din Codul Administrativ.

Or, concluziile și motivarea expusă de inspectorul de integritate în Actul de

constatare nu au nici un suport probatoriu, vin în contradicție cu circumstanțele de

fapt și de drept reale a activității în funcția de director a Institutului de Pedologie,

Agrochimie și Protecție a Solului ’’N. Dimo” și relația de muncă cu d-na Natalia

Bivol, care pe parcurs a devenit soția acestuia. Respectiv, aceste concluzii și

motivare expusă în conținutul Actului, constituie o consecință a aplicării și

interpretării eronate de către inspectorul de integritate a prevederilor legislației în

vigoare care reglementează asemenea raporturi juridice.

Astfel, în actul de constatare inspectorul a invocat precum că a fost stabilit cu

certitudine nerespectarea de a acelor obligații imperative stabilite prin lege cu

referire la modul, timpul de declarare și soluționare a situațiilor de conflicte de

interese reale în care se află, respectiv abținerea de la luarea oricăror decizii și

admiterea consumării conflictelor de interese propriu zise prin emiterea/semnarea

actelor administrative în privința persoanei apropiate (soției Natalia Bivol) în situații

de conflict de interese, ceea ce compromite interesul public de cel personal, prin

aceste acte punându-se la îndoială luarea unei decizii imparțiale. Totodată, interesul

public este afectat de cel personal, deja în cazul în care obiectivitatea deciziei poate

fi pusă la îndoială din cauza legăturilor de rudenie, care pot crea situații de preferință.

Reclamantul a iterat că aceste concluzii făcute de către inspectorul Autorității

Naționale de Integritate, Vladislav Gorceac, constituie opinii personale și nefondate

a acestuia, care nu pot fi luate drept temei de constatare a unui pretins conflict de

interese și de încălcarea regimului a unui pretins conflict de interese, precum și de

nedeclarare și nesoluționare a acestui pretins conflict de interese.

În acest context, Iurie Moșoi a subliniat că în data de 24 ianuarie 2019 prin

scrisoarea 01/5-7 a solicitat Ministerului Agriculturii, Dezvoltării regionale și

Mediului a se expune asupra potențialului conflict de interese, în urma căruia soția

sa, Natalia Bivol a fost destituită din funcția de contabil șef, fiind numită în această

funcție altă persoană, iar soția sa, întru evitarea conflictului de interese a fost numită

în funcție de contabil principal, care este în subordinea directă a contabilului-șef.

De asemenea, s-a solicitat Ministerului de a se expune dacă acest caz poate fi

clasat ca și conflict de interese conform prevederilor Legii nr. 133 din 17 iunie 2016.

Prin răspunsul nr. 04/2-02/855 din 1 martie 2019, Secretarul general de stat

Iurie Ușurelu a răspuns la adresarea sa referitor la conflictul de interese, anexând în

acest sens răspunsul Autorității Naționale de Integritate nr. 07/365 din 25 februarie

2019, prin care Autoritatea Națională de Integritate cu referire la conținutul art. 14

alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

a constatat lipsa circumstanțelor de semnalare a unui conflict de interese real, vis-a-

vis de care s-ar putea expune sau ar acorda suport de specialitate.

Respectiv, inspectorul Vladislav Gorceac nu a indicat și nu a motivat în

conținutul Actului de constatare, cum angajarea soției Natalia Bivol în calitate de

3

contabil principal, aflat în subordinea șefului aparatului administrativ, a contabilului

șef, a compromis interesul public, cu atât mai mult că răspunsul Autorității Naționale

de Integritate nr. 07/365 din 25 februarie 2019, denotă contrariul celor constatate în

actul administrativ individual contestat.

Din aceste considerente, reclamantul Iurie Moșoi a depus prezenta acțiune în

contestare, prin care solicitat anularea ca fiind ilegal și neîntemeiat a Actului de

constatare nr. 322/09 al Autorității Naționale de Integritate din 24 decembrie 2020

prin care s-a constatat faptul că dânsul, exercitând funcția de director al Institutului

de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ’’N. Dimo”, având interes personal

rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (soția) Natalia Bivol, a încălcat

regimul juridic al conflictelor de interese manifestat prin anumite acțiuni și inacțiune

descrise în Act, s-a dispus să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică

sau o funcție de demnitate publică cu excepția altor funcții electorale pe o perioadă

de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese, s-a dispus să fie înscris în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică,

de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese.

Prin hotărârea din 8 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în

contestare depusă de Iurie Moșoi a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 7 octombrie 2022, Iurie Moșoi a depus recurs nemotivat împotriva

hotărârii din 8 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 4 noiembrie

2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului

judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu emiterea unei noi decizii,

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actul judecătoresc

contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele

de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Iurie Moșoi a invocat repetat că în actul de constatare

inspectorul de integritate greșit a constatat nerespectarea de către recurent a acelor

obligații imperative stabilite prin lege cu referire la modul, timpul de declarare și

soluționare a situațiilor de conflicte de interese reale, respectiv abținerea de la luarea

oricăror decizii și admiterea consumării conflictelor de interese propriu zise prin

emiterea/semnarea actelor administrative în privința persoanei apropiate (soției

Natalia Bivol) în situații de conflict de interese.

Or, după cum s-a menționat și în acțiunea în contestare, aceste concluzii făcute

de către inspectorul Vladislav Gorceac, constituie opinii personale, care nu pot fi

luate drept bază de constatare a unui pretins conflict de interese, cu atât mai mult că

însăși recurentul în data de 24 ianuarie 2019 prin scrisoarea 01/5-7 a solicitat

Ministerului Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului a se expune asupra

potențialului conflict de interese, în urma căruia soția sa, Natalia Bivol a fost

destituită din funcția de contabil șef, fiind numită în această funcție altă persoană,

iar soția sa, întru evitarea conflictului de interese a fost numită în funcție de contabil

4

principal, care este în subordinea directă a contabilului-șef, iar prin răspunsul

Autorității Naționale de Integritate nr. 07/365 din 25 februarie 2019, autoritatea a

constatat lipsa circumstanțelor de semnalare a unui conflict de interese real, vis-a-

vis de care s-ar putea expune sau ar acorda suport de specialitate.

Circumstanțele enunțate denotă în plus că inspectorul Vladislav Gorceac nu a

indicat și nu a motivat în conținutul Actului de constatare, cum angajarea soției

Natalia Bivol în calitate de contabil principal, aflat în subordinea șefului aparatului

administrativ, a contabilului șef, a compromis interesul public, eludând răspunsul

Autorității Naționale de Integritate nr. 07/365 din 25 februarie 2019.

La data de 4 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Autorității Naționale de Integritate copia motivării recursului depus de Iurie Moșoi,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Cu toate că Autoritatea Națională de Integritate a recepționat corespondența în

data de 15 noiembrie 2022, ultima nu a făcut uz de dreptul său și până la data

examinării cauzei nu a formulat referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată în data de 8

septembrie 2022, fiind notificată recurentului Iurie Moșoi în data de 12 octombrie

2022 (f.d.65).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 7 octombrie 2022, cât și

motivarea acestuia prezentată la data de 4 noiembrie 2022, sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Moșoi, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

5

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Iurie Moșoi.

6

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Iurie Moșoi se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7