3ra-1092/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-1092/22

2-22013746-01-3ra-20102022

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând cererea lui Iurie Moșoi privind recuzarea judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, de la examinarea recursului depus de

Iurie Moșoi împotriva hotărârii din 8 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Iurie

Moșoi împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea în tot a actului

administrativ individual defavorabil,

c o n s t a t ă:

La data de 31 ianuarie 2022 Iurie Moșoi a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate

privind anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil – actul de

constatare nr. 322/09 din 24 decembrie 2020 al Autorității Naționale de Integritate.

Prin hotărârea din 8 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în

contencios administrativ depusă de Iurie Moșoi a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, la data de 7

octombrie 2022 Iurie Moșoi a contestat-o cu recurs, care ulterior la data de 9

noiembrie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând în final admiterea acestuia,

casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs, cu pronunțarea

unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

Ca rezultat al repartizării aleatorii a dosarelor, cauza de contencios

administrativ enunțată a fost repartizată judecătorului raportor Tamara Chișca-

Doneva, care potrivit dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție

nr. 139 din 27 decembrie 2021 „Cu privire la constituirea completelor de judecată

pentru anul 2022”, face parte din componența completului de judecători compus din:

Tamara Chișca-Doneva (președinte), Iurie Bejenaru și Aliona Miron (judecători)

pentru deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în

cauzele de contencios administrativ.

Examinarea cauzei a fost numită pentru data de 30 noiembrie 2022.

1

La data de 11 noiembrie 2022, Iurie Moșoi a depus cerere de recuzare în

privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, de la

examinarea recursului depus de acesta împotriva hotărârii din 8 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, invocând că judecătorul enunțat a participat anterior la

examinarea unei cauze de contencios administrativ conexe nr. 3ra-704/22 din 7

septembrie 2022, la cererea sa de chemare în judecată împotriva Ministerului

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (succesor în drepturi Ministerul

Agriculturii și Industriei Alimentare), persoană terță Leonid Popov, privind anularea

ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale nr. 224p din 28 februarie

2020, prin care s-a dispus eliberarea dânsului din funcția de director interimar a

Instituției Publice Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului Nicolae

Dimo din data de 2 martie 2020 și s-a dispus angajarea în această funcție a lui Leonid

Popov; anularea deciziei emisă de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului din 18 martie 2020 în cadrul procedurii administrative nr. M-79/20, prin

care s-a decis a respinge ca fiind neîntemeiată cererea sa prealabilă depusă la 4

martie 2020 cu privire la anularea ordinului Ministerului Agriculturii, Dezvoltării

Regionale si Mediului nr. 224p din 28 februarie 2020 cu privire la personal și s-a

dispus transmiterea dosarului administrativ cu toate actele Guvernului Republicii

Moldova pentru examinare în ordinea art. 168 alin.(1) din Codul administrativ.

În opinia sa, între cauza de contencios administrativ nr. 3ra-704/22 din 7

septembrie 2022 la care a participat anterior judecătorul Tamara Chișca-Doneva și

prezentul litigiu există o conexiune, deoarece actul administrativ contestat care este

obiect de examinare în prezentul litigiu deferit judecății, se referă la perioada sa de

activitate în calitate de director a Instituției Publice Institutul de Pedologie,

Agrochimie și Protecție a Solului ,,Nicolae Dimo” și a fost emis în legătură cu

funcția publică de director a acestei instituții publice.

Respectiv, judecătorul Tamara Chișca-Doneva și-a creat o opinie deja în

privința cauzei examinate anterior nr. 3ra-704/22 Iurie Moșoi vs Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului privind anularea rezultatelor

concursului organizat pentru suplinirea funcției publice vacante de director al

Instituției Publice Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului

’’Nicolae Dimo”, și această poziție a sa, expusă în câteva propoziții cu motivare în

cuvinte de ordin general în încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 7 septembrie 2022, fără a se expune

detaliat în privința fiecărui motiv de drept invocat în conținutul motivării recursului,

fără o analiza și apreciere a probelor, înscrisurilor probatorii prezentate, fără

verificarea circumstanțelor de fapt și de drept constatate, fără aprecierea normelor

de drept material care reglementează aceste raporturi juridice de desfășurare a

concursului, se poate răsfrînge sau poate influența judecătorul respectiv în privința

soluției ce urmează a fi pronunțată în prezenta cauză nr. 3ra-1092/22 Iurie Moșoi

către Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea actului administrativ.

Deci, în prezenta speță există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorului sus-menționat, motiv pentru care Iurie Moșoi a solicitat

admiterea cererii de recuzare integral și în sensul declarat.

2

Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Tamara Chișca-

Doneva, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Totodată, conform art. 50 din același cod, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit

al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până

la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art. 50 alin. (2) din Codul

administrativ, se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu

poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Prevederi similare se regăsesc și în Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit

normei de drept procesuale civile invocate în recuzare – art. 50 alin. (1) lit. e) în

coroborare cu art. 195 din Codul administrativ, judecătorul care judecă cauza

urmează a fi recuzat dacă există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

La rândul său, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu

de către instanță.

Raportând prevederile legale la circumstanțele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

motivele invocate în cererea lui Iurie Moșoi privind recuzarea judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, nu cad sub incidența art. 50 din Codul

administrativ în coroborare cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de recuzare precum că

judecătorul Tamara Chișca-Doneva a participat anterior la examinarea unei cauze cu

participarea recurentului – reclamant Iurie Moșoi, iar prin soluția adoptată fără a se

expune detaliat în privința fiecărui motiv de drept invocat de Iurie Moșoi în

conținutul motivării recursului, fără o analiza și apreciere a probelor, a înscrisurilor

probatorii prezentate, fără verificarea circumstanțelor de fapt și de drept constatate,

fără aprecierea normelor de drept material, prin încheierea din 7 septembrie 2022

expusă în câteva propoziții cu motivare în cuvinte de ordin general a declarat

3

inadmisibil recursul depus de Iurie Moșoi, Colegiul reține că acestea nu denotă

temeiuri pentru ca imparțialitatea judecătorului să fie pusă la îndoială rezonabilă.

Aceasta deoarece participarea judecătorului vizat la examinarea unui litigiu în

care Iurie Moșoi a avut calitatea procesuală de reclamant/recurent și pronunțarea

unei hotărâri pe cauza enunțată nu exclude posibilitatea judecătorului de a participa

la judecarea cauzei în ordine de recurs în prezentul litigiu, care are alt obiect și alte

cerințe care nu se întemeiază pe aceleași norme de drept material și pe aceleași

circumstanțe de fapt. Or, prin actul judecătoresc vizat la care face referire Iurie

Moșoi, judecătorul care se solicită a fi recuzat nu și-a expus opinia asupra prezentei

cauze care se judecă.

Mai mult că Iurie Moșoi nu a demonstrat nici faptul că judecătorul vizat a dat

dovadă de motive serioase din care să rezulte interesul lui în cauza supusă judecății.

De altfel, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi

recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special, orice parte ar avea

posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecători.

În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă,

să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce

face, supremația legii.

Respectiv, circumstanțele invocate de către Iurie Moșoi, în susținerea cererii

de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a

magistratului recuzat susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă. Or, faptul că

acesta nu are încredere în judecătorul recuzat, nu constituie temei de admitere a

cererii de recuzare.

Totodată, completul reține că temeiurile invocate de Iurie Moșoi în cererea de

recuzare nu constituie circumstanțe care indică la imparțialitatea obiectivă a

judecătorului nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului. Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează

că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a

judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000,

definitivă din 21 martie 2001).

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare

înaintată de Iurie Moșoi este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge sub

aspectele sus-enunțate.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), art. 195 din Codul administrativ în

coroborare cu art. 50-53 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca neîntemeiată cererea lui Iurie Moșoi privind recuzarea

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, de la examinarea

4

recursului depus de Iurie Moșoi împotriva hotărârii din 8 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare

depusă de Iurie Moșoi împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

în tot a actului administrativ individual defavorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5