3ra-797/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-797/22 2-21084976-01-3ra-04082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) DECIZIE 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Faureanu Iurie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 7 iunie 2021, Faureanu Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 23 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a primit spre examinare sesizarea nr. 10014 din 21 decembrie 2020, potrivit căreia, dânsul exercitând funcția de consilier în cadrul Consiliului comunei Porumbrei, raionul Cimișlia, ar fi admis conflict de interese consumat în cadrul ședinței Consiliului sătesc Porumbrei din 10 decembrie 2018, prin participarea la luarea deciziei (prin vot) cu privire la transmiterea în arendă a 4 terenuri agricole.

A menționat în acest context, că la data de 8 februarie 2021 a comunicat Autorității Naționale de Integritate că terenurile agricole cu nr. cadastrale: xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx sunt deținute de întreprinderea SRL „Agroholtineni” din anul 2000. 1 Astfel, a explicat că la ședința Consiliului comunei Porumbrei, raionul Cimișlia din 10 decembrie 2018 doar a fost prelungit termenul de arendă a 4 terenuri agricole sus enunțate, la care au fost prezenți 8 consilieri din 9 și în favoarea deciziei date au votat 8 consilieri, prin urmare votul său nu a fost decisiv. A remarcat că reieșind din prevederile art. 12 alin. (3) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, acțiunile sale nu cad sub incidența normei date deoarece lipsește latura obiectivă a acțiunii necesară în speță și anume - care influențează sau poate influența exercitarea imparțiala și obiectivă a mandatului.

A relatat că la data de 18 mai 2021 Autoritatea Națională de Integritate a întocmit actul de constatare nr. 147/17, bazată pe concluzii subiective și anume, că dânsul exercitând funcția (mandatul) de consilier în cadrul Consiliului sătesc Porumbrei, raionul Cimișlia, având interes personal rezultat din activitățile sale în calitate de persoană privată, prin participarea la luarea deciziei în privința persoanei juridice „Agroholtineni” SRL, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, art. 189-228 Cod administrativ. A solicitat anularea actului de constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate pe faptul că Faureanu Iurie exercitând funcția (mandatul) de consilier în cadrul Consiliului com.

Porumbrei, raionul Cimișlia, având interes personal rezultat din activitățile sale în calitate de persoană privată prin participarea la luarea deciziei nr. 12/10 din 10 decembrie 2018 în privința persoanei juridice SRL „Agroholtineni” a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, în sensul art. 12 alin. (10) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, și suspendarea actului contestat. La 24 septembrie 2021, Faureanu Iurie a depus o cerere cu privire la concretizarea a cerințelor și temeiului acțiunii, solicitând anularea actului de constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (4)-(5) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, a evidențiat că obligațiile contractuale care urmau a fi executate nu fac parte din funcția publică, iar legea nu specifică clar care anume persoane pot cădea sub incidența acestei norme, ceea ce face aplicarea legii neuniformă și abuzivă, astfel pârâtul ignorând prevederea expresă a legii a aplicat sancțiunea cea mai dură, încălcând și procedura stabilită. A mai obiectat că nesoluționarea conflictului de interese, în conformitate cu prevederile Legii privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, constituie contravenție administrativă reglementată de art. 3132 Cod contravențional, ce se sancționează cu amendă.

Cu referire la prevederile art. 23, 39 din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, a remarcat că un proces-verbal de contravenție administrativă nu a fost întocmit și nu a fost prezentat instanței de judecată. 2 Astfel, este de părere că în lipsa actului judecătoresc de stabilire a încălcării regimului juridic, pârâtul și-a depășit atribuțiile și a încălcat procedura de stabilire a sancțiunilor. Prin hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea. A fost anulat ca ilegal actul de constatarea nr. 147/17 din 18 mai 2021. La 19 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma notificării la 20 ianuarie 2022 a hotărârii motivate, la data de 24 ianuarie 2022 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 1 august 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs însoțit de motivare împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost emise cu aplicarea eronat a normelor de drept material, precum și nu au fost elucidate toate aspectele importante pentru justa soluționare a cauzei.

Este de părere că prevederile Codului administrativ se aplică în măsură în care prevederile legilor speciale nu conțin dispoziții diferite, iar art. 60 alin. (1) Cod administrativ stabilește clar acest lucru, stipulând că termenul general în care o procedură administrativă‚ trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. La caz, a remarcat că Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate sunt legi speciale în raport cu dispozițiile Codului administrativ în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100/2017.

A mai explicat că pentru ca termenul de finalizare a procedurii administrative efectuate de către inspectorul de integritate să constituie temeiul de anulare a actului de constatare, intimatul ar urma să demonstreze cum anume au fost afectate drepturile și interesele legitime în raport cu durata termenului de efectuare a controlului. Astfel, a opinat că instanțele trebuiau să aprecieze care a fost esența controlului efectuat în privința intimatului și să determine în ce măsură rezultatele controlului au asigurat transpunerea în practică a scopului urmărit de legiuitor prin instituirea regimului juridic al incompatibilităților, fără a se limita doar la verificarea aspectelor de procedură care anihilează încălcarea admisă de către subiectul controlului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii. Prin referința din 13 septembrie 2022, Faureanu Iurie, reprezentat de avocatul Pascal Veronica a solicitat respingerea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 3 În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 iunie 2022, decizia motivată fiind notificată recurentului în data de 19 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 121), iar la dosar nu există date care ar confirma notificarea dispozitivului deciziei. Astfel, recursul depus împreună cu motivarea la data de 1 august 2022 (f. d. 122, 128), este în termen. Prin încheierea din 19 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs și referință, deoarece criticile recurentului și intimatului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, în raport cu materialelor cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la instanța de apel, din considerentele ce urmează. Conform art. 248 alin.(1) lit. d) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21 și art. 36 Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Potrivit art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică 4 corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În sensul art. 219 alin.(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. După cum denotă actele cauzei, Faureanu Iurie înaintând acțiunea în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, a solicitat anularea actului de constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea și a anulat ca fiind ilegal actul de constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021, emis de către Autoritatea Națională de Integritate. Judecând apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse de recurent, conchide că instanța de apel a judecat cauza și a ajuns la o concluzie eronată, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material.

Astfel, după cum se constată, în speță, obiectul acțiunii înaintate de către Faureanu Iurie constituie verificarea legalității și temeiniciei actului de constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care s-a stabilit că Faureanu Iurie, exercitând funcția (mandatul) de consilier în cadrul Consiliului sătesc Porumbeni, raionul Cimișlia, având interes personal rezultat din activitățile sale în calitate de persoană privată, prin participarea la luarea deciziei în privința persoanei juridice SRL ,,Agroholtineni” a încălcat regimul juridic a conflictelor de interese.

În același timp, este de relevat că examinând cauza de contencios administrativ a lui Faureanu Iurie înaintată împotriva Autorității Naționale de Integritate, instanța de apel cu referire la prevederile art. 60 Cod administrativ, într-un mod greșit a reținut ca temei de admitere a acțiunii faptul că începutul termenului de control în privința lui Faureanu Iurie consilier în cadrul Consiliului sătesc Porumbeni, raionul 5 Cimișlia, a început la data de 21 decembrie 2020 odată cu înregistrarea sesizării și urma a fi finalizată în termen de 30 zile, la data de 21 ianuarie 2021. La fel, constatând astfel, instanța de apel într-un mod ambiguu a menționat și la faptul că chiar și în situația de prelungire a termenului de control, procedura administrativă pornită în privința lui Faureanu Iurie nu putea depăși 90 zile, care trebuia finalizată la 21 martie 2021, însă aceasta a fost finalizată tocmai la 18 mai 2021, or, Autoritatea Națională de Integritate nu a întreprins careva acțiuni complexe în cadrul procedurii de control.

În acest context, instanța de recurs reliefează că instanța de apel incorect a concluzionat că dispozițiile art. 60-65 Cod administrativ, stabilesc exact termenele procedurii administrative, situația care exclude aplicarea termenului rezonabil prevăzut de art. 27 Cod administrativ. Și asta deoarece, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de recurs remarcă că instanța de apel nu a supus analizei că însuși din prevederile art. 60 alin. (1) Cod administrativ, legiuitorul a stipulat expres că termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Respectiv, este indubitabil că această prevedere legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de lege.

În acest aspect, instanța de recurs reține prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului conflictelor de interese de către Faureanu Iurie, care prevăd că controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Pe cale de consecință, instanța de recurs notează că procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea specială și anume Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, care și urmează a fi aplicată la caz.

Or, art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, reglementează că normele juridice generale sunt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Astfel fiind, reieșind din dispozițiile art. 37 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului conflictelor de interese de către Faureanu Iurie, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. 6 Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

În corespundere cu art. 31 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în vigoare la acel moment, stipulează că în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate.

Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului. Potrivit art. 32 alin. (3) și (4) din Legea menționată, în vigoare la acel moment, în procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.

Iar conform dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Legea menționată, în vigoare la acel moment, dacă după exprimarea verbală sau în scris a punctului de vedere al persoanei supuse controlului se constată că între averea dobîndită în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și veniturile obținute în aceeași perioadă este o diferență substanțială și deținerea averii are caracter nejustificat sau dacă persoana supusă controlului nu se prezintă, în termen de 15 zile de la confirmarea recepționării invitației, să-și prezinte punctul de vedere, inspectorul de integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă în instanța de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

Dacă recepționarea invitației nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, 7 indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea invitației repetate, cauza fiind transmisă instanței de judecată competente spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. Confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deținute de subiectul declarării, la valoarea unei părți din aceasta sau a unui bun/unor bunuri determinate.

Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs conchide că instanța de apel eronat a examinat legalitatea procedurii administrative privind efectuarea controlului cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Faureanu Iurie, doar prin prisma respectării termenului general al procedurii administrative prevăzut de art. 60 Cod administrativ. Or, legea specială ce reglementează procedura efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor și anume Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, nu prevede în mod expres un termen de finalizare a procedurii administrative, dar stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni.

Față de toate aceste considerente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate de către instanța de apel, conform cerințelor legislației în vigoare. Drept urmare, este incontestabil că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea deciziei atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedurile desfășurate în instanța de apel nu corespund exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza de către instanța ierarhic inferioară nu poate echivala cu soluționarea efectivă a acesteia. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că participanții la proces, trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L.

vs Italia, 27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 41 - 43). Ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este necesar, ca la reexaminarea cauzei, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag.

123 – 125). Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că la caz, nu sunt aplicabile prevederile 8 art. 36 alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 în redacția Legii nr. 130 din 7 octombrie 2021, în vigoare la 29 octombrie 2021, deoarece actul contestat a fost emis anterior adoptării legii.

Fața de cele ce preced, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că întru evitarea încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, se impune admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, deoarece instanța de apel nu s-a expus cu privire la fondul cauzei depusă de Faureanu Iurie. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Faureanu Iurie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron 9