3ra-797/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-797/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-797/22

2-21084976-01-3ra-04082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

DECIZIE

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Faureanu Iurie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea

din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 7 iunie 2021, Faureanu Iurie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 23 decembrie 2020, Autoritatea

Națională de Integritate a primit spre examinare sesizarea nr. 10014 din

21 decembrie 2020, potrivit căreia, dânsul exercitând funcția de consilier în cadrul

Consiliului comunei Porumbrei, raionul Cimișlia, ar fi admis conflict de interese

consumat în cadrul ședinței Consiliului sătesc Porumbrei din 10 decembrie 2018,

prin participarea la luarea deciziei (prin vot) cu privire la transmiterea în arendă a

4 terenuri agricole.

A menționat în acest context, că la data de 8 februarie 2021 a comunicat

Autorității Naționale de Integritate că terenurile agricole cu nr. cadastrale: xxxxx,

xxxxx, xxxxx, xxxxx sunt deținute de întreprinderea SRL „Agroholtineni” din anul

2000.

1

Astfel, a explicat că la ședința Consiliului comunei Porumbrei, raionul Cimișlia

din 10 decembrie 2018 doar a fost prelungit termenul de arendă a 4 terenuri agricole

sus enunțate, la care au fost prezenți 8 consilieri din 9 și în favoarea deciziei date au

votat 8 consilieri, prin urmare votul său nu a fost decisiv.

A remarcat că reieșind din prevederile art. 12 alin. (3) din Legea privind

declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, acțiunile sale nu

cad sub incidența normei date deoarece lipsește latura obiectivă a acțiunii necesară

în speță și anume - care influențează sau poate influența exercitarea imparțiala și

obiectivă a mandatului.

A relatat că la data de 18 mai 2021 Autoritatea Națională de Integritate a

întocmit actul de constatare nr. 147/17, bazată pe concluzii subiective și anume, că

dânsul exercitând funcția (mandatul) de consilier în cadrul Consiliului sătesc

Porumbrei, raionul Cimișlia, având interes personal rezultat din activitățile sale în

calitate de persoană privată, prin participarea la luarea deciziei în privința persoanei

juridice „Agroholtineni” SRL, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea privind

declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, art. 189-228 Cod

administrativ.

A solicitat anularea actului de constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021 emis de

Autoritatea Națională de Integritate pe faptul că Faureanu Iurie exercitând funcția

(mandatul) de consilier în cadrul Consiliului com. Porumbrei, raionul Cimișlia,

având interes personal rezultat din activitățile sale în calitate de persoană privată prin

participarea la luarea deciziei nr. 12/10 din 10 decembrie 2018 în privința persoanei

juridice SRL „Agroholtineni” a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

în sensul art. 12 alin. (10) din Legea privind declararea averii și intereselor personale

nr. 133 din 17 iunie 2016, și suspendarea actului contestat.

La 24 septembrie 2021, Faureanu Iurie a depus o cerere cu privire la

concretizarea a cerințelor și temeiului acțiunii, solicitând anularea actului de

constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (4)-(5) din Legea privind declararea

averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, a evidențiat că obligațiile

contractuale care urmau a fi executate nu fac parte din funcția publică, iar legea nu

specifică clar care anume persoane pot cădea sub incidența acestei norme, ceea ce

face aplicarea legii neuniformă și abuzivă, astfel pârâtul ignorând prevederea

expresă a legii a aplicat sancțiunea cea mai dură, încălcând și procedura stabilită.

A mai obiectat că nesoluționarea conflictului de interese, în conformitate cu

prevederile Legii privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17

iunie 2016, constituie contravenție administrativă reglementată de art. 3132 Cod

contravențional, ce se sancționează cu amendă.

Cu referire la prevederile art. 23, 39 din Legea privind declararea averii și

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, a remarcat că un proces-verbal de

contravenție administrativă nu a fost întocmit și nu a fost prezentat instanței de

judecată.

2

Astfel, este de părere că în lipsa actului judecătoresc de stabilire a încălcării

regimului juridic, pârâtul și-a depășit atribuțiile și a încălcat procedura de stabilire a

sancțiunilor.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă acțiunea. A fost anulat ca ilegal actul de constatarea nr. 147/17 din

18 mai 2021.

La 19 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel

împotriva hotărârii din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

iar în urma notificării la 20 ianuarie 2022 a hotărârii motivate, la data de 24 ianuarie

2022 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232

Cod administrativ.

Prin decizia din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea din

15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 1 august 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs însoțit de

motivare împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost emise

cu aplicarea eronat a normelor de drept material, precum și nu au fost elucidate toate

aspectele importante pentru justa soluționare a cauzei.

Este de părere că prevederile Codului administrativ se aplică în măsură în care

prevederile legilor speciale nu conțin dispoziții diferite, iar art. 60 alin. (1) Cod

administrativ stabilește clar acest lucru, stipulând că termenul general în care o

procedură administrativă‚ trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede

altfel.

La caz, a remarcat că Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale și Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate sunt legi speciale în raport cu dispozițiile Codului administrativ în temeiul

art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100/2017.

A mai explicat că pentru ca termenul de finalizare a procedurii administrative

efectuate de către inspectorul de integritate să constituie temeiul de anulare a actului

de constatare, intimatul ar urma să demonstreze cum anume au fost afectate

drepturile și interesele legitime în raport cu durata termenului de efectuare a

controlului.

Astfel, a opinat că instanțele trebuiau să aprecieze care a fost esența controlului

efectuat în privința intimatului și să determine în ce măsură rezultatele controlului

au asigurat transpunerea în practică a scopului urmărit de legiuitor prin instituirea

regimului juridic al incompatibilităților, fără a se limita doar la verificarea aspectelor

de procedură care anihilează încălcarea admisă de către subiectul controlului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin referința din 13 septembrie 2022, Faureanu Iurie, reprezentat de avocatul

Pascal Veronica a solicitat respingerea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 iunie 2022, decizia

motivată fiind notificată recurentului în data de 19 iulie 2022, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică (f. d. 121), iar la dosar nu există date care ar

confirma notificarea dispozitivului deciziei. Astfel, recursul depus împreună cu

motivarea la data de 1 august 2022 (f. d. 122, 128), este în termen.

Prin încheierea din 19 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 1 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet din cinci

judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs și referință, deoarece

criticile recurentului și intimatului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, în raport cu materialelor cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 1 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la instanța de

apel, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin.(1) lit. d) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21

și art. 36 Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Potrivit art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

4

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin.(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces.

După cum denotă actele cauzei, Faureanu Iurie înaintând acțiunea în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate, a solicitat anularea actului de

constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea și a anulat

ca fiind ilegal actul de constatare nr. 147/17 din 18 mai 2021, emis de către

Autoritatea Națională de Integritate.

Judecând apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, instanța de apel

a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile

aplicabile la caz și criticile aduse de recurent, conchide că instanța de apel a judecat

cauza și a ajuns la o concluzie eronată, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și

certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept

material.

Astfel, după cum se constată, în speță, obiectul acțiunii înaintate de către

Faureanu Iurie constituie verificarea legalității și temeiniciei actului de constatare

nr. 147/17 din 18 mai 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care

s-a stabilit că Faureanu Iurie, exercitând funcția (mandatul) de consilier în cadrul

Consiliului sătesc Porumbeni, raionul Cimișlia, având interes personal rezultat din

activitățile sale în calitate de persoană privată, prin participarea la luarea deciziei în

privința persoanei juridice SRL ,,Agroholtineni” a încălcat regimul juridic a

conflictelor de interese.

În același timp, este de relevat că examinând cauza de contencios administrativ

a lui Faureanu Iurie înaintată împotriva Autorității Naționale de Integritate, instanța

de apel cu referire la prevederile art. 60 Cod administrativ, într-un mod greșit a

reținut ca temei de admitere a acțiunii faptul că începutul termenului de control în

privința lui Faureanu Iurie consilier în cadrul Consiliului sătesc Porumbeni, raionul

5

Cimișlia, a început la data de 21 decembrie 2020 odată cu înregistrarea sesizării și

urma a fi finalizată în termen de 30 zile, la data de 21 ianuarie 2021.

La fel, constatând astfel, instanța de apel într-un mod ambiguu a menționat și

la faptul că chiar și în situația de prelungire a termenului de control, procedura

administrativă pornită în privința lui Faureanu Iurie nu putea depăși 90 zile, care

trebuia finalizată la 21 martie 2021, însă aceasta a fost finalizată tocmai la

18 mai 2021, or, Autoritatea Națională de Integritate nu a întreprins careva acțiuni

complexe în cadrul procedurii de control.

În acest context, instanța de recurs reliefează că instanța de apel incorect a

concluzionat că dispozițiile art. 60-65 Cod administrativ, stabilesc exact termenele

procedurii administrative, situația care exclude aplicarea termenului rezonabil

prevăzut de art. 27 Cod administrativ.

Și asta deoarece, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de recurs remarcă

că instanța de apel nu a supus analizei că însuși din prevederile art. 60 alin. (1) Cod

administrativ, legiuitorul a stipulat expres că termenul general în care o procedură

administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Respectiv, este indubitabil că această prevedere legală este o normă generală,

care admite excepțiile prevăzute de lege.

În acest aspect, instanța de recurs reține prevederile art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în

vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului conflictelor de

interese de către Faureanu Iurie, care prevăd că controlul averii și al intereselor

personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de

Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

Pe cale de consecință, instanța de recurs notează că procedura administrativă în

cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea specială și

anume Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, care și urmează a fi aplicată la caz.

Or, art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, reglementează că normele juridice generale sunt

aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii

de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele

juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi

sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și

o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma

specială.

Astfel fiind, reieșind din dispozițiile art. 37 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția la data

efectuării controlului privind respectarea regimului conflictelor de interese de către

Faureanu Iurie, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune

începerea controlului.

6

Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se

aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de

control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul

de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte

punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice

alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere

al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la

recepționarea invitației. Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de

vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia,

inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15

zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu

confirmată recepționarea acesteia.

În corespundere cu art. 31 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, în vigoare la acel moment, stipulează

că în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate

efectuează verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile,

inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale

sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de

declarare a averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea

datelor din declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului

informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui

proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului.

Potrivit art. 32 alin. (3) și (4) din Legea menționată, în vigoare la acel moment,

în procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are

dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori

privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru

realizarea controlului.

La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt

obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe

suport de hîrtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și

documentele justificative solicitate.

Iar conform dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Legea menționată, în vigoare la

acel moment, dacă după exprimarea verbală sau în scris a punctului de vedere al

persoanei supuse controlului se constată că între averea dobîndită în timpul

exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și veniturile

obținute în aceeași perioadă este o diferență substanțială și deținerea averii are

caracter nejustificat sau dacă persoana supusă controlului nu se prezintă, în termen

de 15 zile de la confirmarea recepționării invitației, să-și prezinte punctul de vedere,

inspectorul de integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă în

instanța de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării

averii nejustificate. Dacă recepționarea invitației nu este confirmată mai mult de 30

de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de

constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate,

7

indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea invitației repetate,

cauza fiind transmisă instanței de judecată competente spre examinare în vederea

dispunerii confiscării averii nejustificate. Confiscarea se poate referi la întreaga

valoare a averii deținute de subiectul declarării, la valoarea unei părți din aceasta sau

a unui bun/unor bunuri determinate.

Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs

conchide că instanța de apel eronat a examinat legalitatea procedurii administrative

privind efectuarea controlului cu privire la respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese de către Faureanu Iurie, doar prin prisma respectării

termenului general al procedurii administrative prevăzut de art. 60 Cod

administrativ.

Or, legea specială ce reglementează procedura efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor și anume Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, nu prevede în mod expres un termen de

finalizare a procedurii administrative, dar stabilește mai multe termene în cadrul

cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni.

Față de toate aceste considerente, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate de către instanța de apel,

conform cerințelor legislației în vigoare.

Drept urmare, este incontestabil că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea deciziei

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedurile desfășurate în instanța

de apel nu corespund exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza de către instanța ierarhic

inferioară nu poate echivala cu soluționarea efectivă a acesteia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție notează că participanții la proces, trebuie să aibă posibilitatea reală să-și

prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță, care va fi competentă de a examina

toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini

Diagnostics S.R.L. vs Italia, 27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili,

2 septembrie 2014, parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța,

3 iulie 2018, parag. 41 - 43).

Ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului,

este necesar, ca la reexaminarea cauzei, să fie remediate neajunsurile procedurii

inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag.

117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că la caz, nu sunt aplicabile prevederile

8

art. 36 alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132

din 17 iunie 2016 în redacția Legii nr. 130 din 7 octombrie 2021, în vigoare la

29 octombrie 2021, deoarece actul contestat a fost emis anterior adoptării legii.

Fața de cele ce preced, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că întru evitarea încălcării dreptului la

un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, se impune admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei spre rejudecare la instanța de apel, deoarece instanța de apel nu s-a expus cu

privire la fondul cauzei depusă de Faureanu Iurie.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 1 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Faureanu

Iurie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

9