2ac-266/22 — Contestatie cu privire la neincluderea creantei în tabelul definitiv
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestatie cu privire la neincluderea creantei în tabelul definitiv
- Temei legal
- Temeiurile de strămutare a cauzei
2ac-266/22 — Contestatie cu privire la neincluderea creantei în tabelul definitiv (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-266/22
2-19125223-01-2ac-21112022
Î N C H E I E R E
30 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
soluționând cererea depusă de Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei
Bordeniuc cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,
în cadrul cauzei intentate la Contestația depusă de creditorul Ceban Vadim cu
privire la neincluderea creanței sale în Tabelul definitiv al creanțelor, în cauza de
insolvabilitate față de debitorul SA ,,Cariera Micăuți”
c o n s t a t ă:
La 11 februarie 2019, creditorul Serviciul Fiscal de Stat a depus în instanța de
judecată cerere privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului
SA „Cariera Micăuți”.
Prin încheierea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a
fost admisă spre examinare cererea introductivă cu privire la intentarea procesului
de insolvabilitate față de SA „Cariera Micăuți”, fiind desemnat în calitate de
administrator provizoriu - Ion Crețu, titularul autorizației nr. 191 din 23 februarie
2015, eliberată de Ministerul Justiției și au fost aplicate măsurile de asigurare în
scopul prevenirii modificării stării bunurilor SA „Cariera Micăuți” în perioada de
până la intentarea procesului de insolvabilitate.
Prin încheierea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost
admisă retragerea cererii introductive depusă de Serviciul Fiscal de Stat, privind
intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”
și încetat procesul pe marginea cererii introductive depusă de Serviciul Fiscal de
Stat, cu continuarea examinării cererilor de alăturare a creditorilor ”Cumdimtrans”
SRL, ”Bristar Grup” SRL, ”Garma Grup” SRL și ”Ex-Stone” SRL privind intentarea
procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”, cu
menținerea măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea din 18 februarie 2019 a
Judecătoriei Strășeni (sediul central) nr. 2i-5/2019.
Prin hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central),
1
cererile de alăturare la cererea introductivă a Serviciului Fiscal de Stat, depuse de
creditorii „Cumdimtrans” SRL, ”Bristar Grup” SRL, ”Garma Grup” SRL și ”Ex-
Stone” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului
SA „Cariera Micăuți” au fost respinse.
Prin decizia din 18 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost admise
recursurile declarate de SRL „Cumdimtrans” și SRL „Ex-Stone”.
A fost casată integral hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni
(sediul central) și s-a emis o hotărâre nouă prin care au fost admise cererile
„Cumdimtrans” SRL, „Ex-Stone” SRL de alăturare la cererea introductivă a
Serviciului Fiscal de Stat față de SA „Cariera Micăuți”. A fost constatată
insolvabilitatea debitorului și a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SA
„Cariera Micăuți”. A fost ridicat dreptul lui Alass Ruslan de administrare a SA
„Cariera Micăuți”. A fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilității
Crețu Ion, deținătorul autorizației nr.191 din 23 februarie 2015.
Prin hotărârea din 13 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central)
a fost admisă cererea înaintată de debitorul SA „Cariera Micăuți” și SRL ”Dairpin”
privind încetarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera
Micăuți”. A fost încetat procesul de insolvabilitate intentat în privința debitorului
SA „Cariera Micăuți”. Au fost anulate măsurile de asigurare aplicate, în cadrul
procesului de insolvabilitate, în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”.
Prin decizia din 03 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău au fost admise
recursurile declarate de SRL „Cumdimtrans” și de avocatul Gutium Galina în
interesele recurenților SRL”PasDum-Com”, SRL ”Decotex”, Covali Evghenii și
Șihova Tatiana.
A fost casată integral hotărârea din 13 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni
(sediul central) privind încetarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului
SA „Cariera Micăuți”, cauza fiind remisă spre rejudecare la Judecătoriei Strășeni
(sediul central), în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 06 aprilie 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost
admisă cererea de demisie din proprie inițiativă a administratorului insolvabilității
SA „Cariera Micăuți” – Ion Crețu, fiind desemnat în calitate administrator al
insolvabilității debitorului SA „Cariera Micăuți” - Victor Magnet.
Prin încheierea din 18 august 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost
admisă cererea de demisie din proprie inițiativă a administratorului insolvabilității
SA „Cariera Micăuți” – Victor Magnet, fiind desemnat în calitate de administrator
al insolvabilității debitorului SA „Cariera Micăuți” - Timoșin Maxim.
Prin încheierea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a
fost admisă cererea de demisie din proprie inițiativă a administratorului
insolvabilității SA „Cariera Micăuți” – Timoșin Maxim, fiind desemnat în calitate
de administrator al insolvabilității debitorului SA „Cariera Micăuți” - Timotin
Veaceslav.
2
La 28 august 2019, Ceban Vadim a înaintat cerere de validare a creanțelor față
de SA „Cariera Micăuți”, solicitând validarea și includerea în tabelul definitiv al
creanțelor creanța creditorului – plăți salariale în sumă de 1 123 679,07 de lei.
La 27 noiembrie 2020 administratorul insolvabilității Timotin Veaceslav a
depus în instanță Tabelul definitiv al creanțelor.
La 01 decembrie 2020 Ceban Vadim a depus în instanța de insolvabilitate
contestație împotriva Tabelului definitiv al creanțelor, contestând astfel neincluderea
creanței sale - plăți salariale în sumă de 1 123 679,07 de lei.
Prin încheierea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni (sediul central)
contestația depusă de creditorul Ceban Vadim privind neincluderea creanței sale în
Tabelul definitiv al creanțelor în cauza de insolvabilitate intentată față de debitorul
SA ,,Cariera Micăuți” a fost respinsă.
La 25 mai 2022, Ceban Vadim a contestat cu recurs încheierea din 17 mai 2022
a Judecătoriei Strășeni (sediul central), solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei
noi decizii prin care să fie admisă contestația.
Conform fișei de repartizare a dosarului la 22 septembrie 2022, cauza enunțată
a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului Integrat
de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de recurs
judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ion Secrieru, care face parte din completul de
judecători în următoarea componență: Eugeniu Clim (președinte), Steliana Iorgov,
Ion Secrieru (judecători).
La 15 noiembrie 2022, Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei
Bordeniuc, a depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43
alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea
de Apel Chișinău.
În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective
ce pun la îndoială imparțialitatea completului de judecată desemnat pentru
examinarea recursului.
A mai menționat că cererea de recurs a fost depusă încă din luna mai 2022, de
atunci și până în prezent nu a primit nici o informație cu referire la examinarea
acestuia, mai mult decât atât abia la 14 noiembrie 2022 a fost recepționată referința
depusă de intimat, ședința de judecată fiind fixată pentru 15 noiembrie 2022, ora
0900, fără participarea părților, adică practic fiind lipsiți de dreptul la un proces
echitabil.
A accentuat că nu sunt informați despre acțiunile judiciare care sunt întreprinse,
astfel fiind evident că la Curtea de Apel Chișinău nu vor beneficia de un proces
echitabil.
Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea
cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a
fi respinsă, din motivele ce succed.
3
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea
participanților la proces.
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează
de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune
niciunei căi de atac.
Colegiul consideră că motivele, invocate de de Ceban Vadim, reprezentat de
avocatul Serghei Bordeniuc în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub
incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. În
condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de
suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru
examinarea recursului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se
întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică
acest fapt.
La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului
participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din
Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,
legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul
participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute
la art. 50 din același cod.
Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor
judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,
instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă
instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.
În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore,
care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată
că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator
rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre
astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul
în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una
dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces;
cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca
martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un
interes economic în rezultatul procesului.
În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie
2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire
la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în
primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca
instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3
4
acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care
cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă
absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în
diferite moduri.
Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)
face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea
personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,
adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială
legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16
decembrie 2003, 57067/00).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte
care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.
În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea
cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci
când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un
complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este
imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această
bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo
împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea
trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea
personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire
sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili
dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a
exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține
că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat
demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la
proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,
).
Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor
formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din
materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta
cauză spre examinare în ordine de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți
personale.
În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea
cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă
instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din
Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin
5
obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății
judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice
bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată.
Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o
altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Ceban
Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc nu a demonstrat că există fapte
verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de
Apel Chișinău.
Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
lui de Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc cu privire la
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad,
cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării în ordine de recurs la
Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-
270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea depusă de Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei
Bordeniuc, privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.
Cauza intentată la Contestația depusă de creditorul Ceban Vadim cu privire la
neincluderea creanței sale în Tabelul definitiv al creanțelor, în cauza de
insolvabilitate față de debitorul SA ,,Cariera Micăuți”, se restituie Curții de Apel
Chișinău pentru examinarea cererii de recurs, în același complet de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
6