2ac-266/22 — Contestatie cu privire la neincluderea creantei în tabelul definitiv

Dosarul nr. 2ac-266/22 2-19125223-01-2ac-21112022 Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh soluționând cererea depusă de Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în cadrul cauzei intentate la Contestația depusă de creditorul Ceban Vadim cu privire la neincluderea creanței sale în Tabelul definitiv al creanțelor, în cauza de insolvabilitate față de debitorul SA ,,Cariera Micăuți” c o n s t a t ă: La 11 februarie 2019, creditorul Serviciul Fiscal de Stat a depus în instanța de judecată cerere privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”.

Prin încheierea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost admisă spre examinare cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SA „Cariera Micăuți”, fiind desemnat în calitate de administrator provizoriu - Ion Crețu, titularul autorizației nr. 191 din 23 februarie 2015, eliberată de Ministerul Justiției și au fost aplicate măsurile de asigurare în scopul prevenirii modificării stării bunurilor SA „Cariera Micăuți” în perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate.

Prin încheierea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost admisă retragerea cererii introductive depusă de Serviciul Fiscal de Stat, privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți” și încetat procesul pe marginea cererii introductive depusă de Serviciul Fiscal de Stat, cu continuarea examinării cererilor de alăturare a creditorilor ”Cumdimtrans” SRL, ”Bristar Grup” SRL, ”Garma Grup” SRL și ”Ex-Stone” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”, cu menținerea măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) nr. 2i-5/2019.

Prin hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central), 1 cererile de alăturare la cererea introductivă a Serviciului Fiscal de Stat, depuse de creditorii „Cumdimtrans” SRL, ”Bristar Grup” SRL, ”Garma Grup” SRL și ”Ex- Stone” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți” au fost respinse. Prin decizia din 18 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost admise recursurile declarate de SRL „Cumdimtrans” și SRL „Ex-Stone”. A fost casată integral hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) și s-a emis o hotărâre nouă prin care au fost admise cererile „Cumdimtrans” SRL, „Ex-Stone” SRL de alăturare la cererea introductivă a Serviciului Fiscal de Stat față de SA „Cariera Micăuți”.

A fost constatată insolvabilitatea debitorului și a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SA „Cariera Micăuți”. A fost ridicat dreptul lui Alass Ruslan de administrare a SA „Cariera Micăuți”. A fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilității Crețu Ion, deținătorul autorizației nr.191 din 23 februarie 2015. Prin hotărârea din 13 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost admisă cererea înaintată de debitorul SA „Cariera Micăuți” și SRL ”Dairpin” privind încetarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”. A fost încetat procesul de insolvabilitate intentat în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”. Au fost anulate măsurile de asigurare aplicate, în cadrul procesului de insolvabilitate, în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”.

Prin decizia din 03 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău au fost admise recursurile declarate de SRL „Cumdimtrans” și de avocatul Gutium Galina în interesele recurenților SRL”PasDum-Com”, SRL ”Decotex”, Covali Evghenii și Șihova Tatiana. A fost casată integral hotărârea din 13 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) privind încetarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SA „Cariera Micăuți”, cauza fiind remisă spre rejudecare la Judecătoriei Strășeni (sediul central), în alt complet de judecată. Prin încheierea din 06 aprilie 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost admisă cererea de demisie din proprie inițiativă a administratorului insolvabilității SA „Cariera Micăuți” – Ion Crețu, fiind desemnat în calitate administrator al insolvabilității debitorului SA „Cariera Micăuți” - Victor Magnet.

Prin încheierea din 18 august 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost admisă cererea de demisie din proprie inițiativă a administratorului insolvabilității SA „Cariera Micăuți” – Victor Magnet, fiind desemnat în calitate de administrator al insolvabilității debitorului SA „Cariera Micăuți” - Timoșin Maxim. Prin încheierea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) a fost admisă cererea de demisie din proprie inițiativă a administratorului insolvabilității SA „Cariera Micăuți” – Timoșin Maxim, fiind desemnat în calitate de administrator al insolvabilității debitorului SA „Cariera Micăuți” - Timotin Veaceslav. 2 La 28 august 2019, Ceban Vadim a înaintat cerere de validare a creanțelor față de SA „Cariera Micăuți”, solicitând validarea și includerea în tabelul definitiv al creanțelor creanța creditorului – plăți salariale în sumă de 1 123 679,07 de lei.

La 27 noiembrie 2020 administratorul insolvabilității Timotin Veaceslav a depus în instanță Tabelul definitiv al creanțelor. La 01 decembrie 2020 Ceban Vadim a depus în instanța de insolvabilitate contestație împotriva Tabelului definitiv al creanțelor, contestând astfel neincluderea creanței sale - plăți salariale în sumă de 1 123 679,07 de lei. Prin încheierea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) contestația depusă de creditorul Ceban Vadim privind neincluderea creanței sale în Tabelul definitiv al creanțelor în cauza de insolvabilitate intentată față de debitorul SA ,,Cariera Micăuți” a fost respinsă. La 25 mai 2022, Ceban Vadim a contestat cu recurs încheierea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni (sediul central), solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă contestația.

Conform fișei de repartizare a dosarului la 22 septembrie 2022, cauza enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de recurs judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ion Secrieru, care face parte din completul de judecători în următoarea componență: Eugeniu Clim (președinte), Steliana Iorgov, Ion Secrieru (judecători). La 15 noiembrie 2022, Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc, a depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău. În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective ce pun la îndoială imparțialitatea completului de judecată desemnat pentru examinarea recursului.

A mai menționat că cererea de recurs a fost depusă încă din luna mai 2022, de atunci și până în prezent nu a primit nici o informație cu referire la examinarea acestuia, mai mult decât atât abia la 14 noiembrie 2022 a fost recepționată referința depusă de intimat, ședința de judecată fiind fixată pentru 15 noiembrie 2022, ora 0900, fără participarea părților, adică practic fiind lipsiți de dreptul la un proces echitabil. A accentuat că nu sunt informați despre acțiunile judiciare care sunt întreprinse, astfel fiind evident că la Curtea de Apel Chișinău nu vor beneficia de un proces echitabil. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

3 În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune niciunei căi de atac. Colegiul consideră că motivele, invocate de de Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă.

În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru examinarea recursului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt. La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului. În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3 4 acuzatului, în cazul procedurilor penale.

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58). Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta cauză spre examinare în ordine de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă.

Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin 5 obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui de Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269- 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Ceban Vadim, reprezentat de avocatul Serghei Bordeniuc, privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza intentată la Contestația depusă de creditorul Ceban Vadim cu privire la neincluderea creanței sale în Tabelul definitiv al creanțelor, în cauza de insolvabilitate față de debitorul SA ,,Cariera Micăuți”, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de recurs, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6