2ac-261/22 — Contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2ac-261/22 2-22130448-01-2ac-17112022 Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh soluționând cererea depusă de Gornostali Iurie privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în cadrul cauzei civile intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Gornostali Iurie împotriva BC „Moldova Agroindbank” SA și executorul judecătoresc Chirtoacă Petru cu privire la anularea încheierilor nr. 022-981/22 din 18 august 2021 cu privire la intentarea procedurii de executare, anunțarea în căutare a mijlocului de transport și a procesului verbal nr.022-981/22 din 25 august 2022 cu privire la transmiterea bunului, c o n s t a t ă: La 02 septembrie 2022, Gornostali Iurie s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva BC „Moldova Agroindbank” SA și executorului judecătoresc Chirtoacă Petru, solicitând anularea încheierilor executorului judecătoresc nr.022- 981/22 din 18 august 2021 cu privire la intentarea procedurii de executare, anunțarea în căutare a mijlocului de transport și a procesului verbal nr.022-981/22 din 25 august 2022 cu privire la transmiterea bunului.

Concomitent, a solicitat asigurarea contestației, prin suspendarea executării încheierilor nr.022-981/22 din 18 august 2021 cu privire la intentarea procedurii de executare, anunțarea în căutare a mijlocului de transport și a procesului verbal nr.022-981/22 din 25 august 2022 cu privire la transmiterea bunului până la rămânerea definitivă a hotărârii. Prin încheierea din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău ( sediul Centru) cererea privind asigurarea contestației, a fost respinsă, ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, Gornostali Iuri a contestat-o cu recurs.

Conform fișei de repartizare a dosarului la 02 februarie 2022, cauza civilă enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de recurs judecătorului Curții de Apel Chișinău, Victoria Sîrbu, care face parte din completul de judecători în următoarea componență: Maria Guzun (președinte), Virgiliu Buhnaci, Victoria Sîrbu (judecători). La 04 noiembrie 2022, Gornostali Iuri a înaintat cererea de recuzare 1 judecătorilor Maria Guzun, Virgiliu Buhnaci și Victoria Sîrbu de la examinarea cauzei în ordine de recurs. Prin încheierea din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de Gornostali Iuri cu privire la recuzarea judecătorilor Maria Guzun, Virgiliu Buhnaci și Victoria Sîrbu.

La 10 noiembrie 2022, Gornostali Iurie a depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d și f) din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău. În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective ce pun la îndoială imparțialitatea completului de judecată desemnat pentru examinarea recursului. A menționat că instanța în mod intenționat tergiversează examinarea cauzei, cererea de recuzare a fost examinată în lipsa sa și a avocaților săi, respectiv nu are încredere în soluția completului de judecată, din care considerente consideră că cauza urmează să fie strămutată. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, 2 instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă, precum și dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces. Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Colegiul consideră că motivele, invocate de Gornostali Iurie în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură civilă.

În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru examinarea recursului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt. La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, 2 care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului. În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3 acuzatului, în cazul procedurilor penale.

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58). Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din 3 materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta cauză spre examinare în ordine de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit.d) și f) din Codul de procedură civilă.

Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Gornostali Iurie nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Gornostali Iurie cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269- 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Gornostali Iurie privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Gornostali Iurie împotriva BC „Moldova Agroindbank” SA și executorul judecătoresc Chirtoacă Petru cu privire la anularea încheierilor nr. 022-981/22 din 18 august 2021 cu privire la intentarea procedurii de executare, anunțarea în căutare a mijlocului de transport și a procesului verbal nr.022-981/22 din 25 august 2022 cu privire la transmiterea bunului, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de recurs, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4