2ac-261/22 — Contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2ac-261/22

2-22130448-01-2ac-17112022

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

soluționând cererea depusă de Gornostali Iurie privind strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad,

în cadrul cauzei civile intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Gornostali Iurie împotriva BC „Moldova Agroindbank” SA și executorul

judecătoresc Chirtoacă Petru cu privire la anularea încheierilor nr. 022-981/22 din

18 august 2021 cu privire la intentarea procedurii de executare, anunțarea în căutare

a mijlocului de transport și a procesului verbal nr.022-981/22 din 25 august 2022 cu

privire la transmiterea bunului,

c o n s t a t ă:

La 02 septembrie 2022, Gornostali Iurie s-a adresat în instanța de judecată cu

acțiune împotriva BC „Moldova Agroindbank” SA și executorului judecătoresc

Chirtoacă Petru, solicitând anularea încheierilor executorului judecătoresc nr.022-

981/22 din 18 august 2021 cu privire la intentarea procedurii de executare, anunțarea

în căutare a mijlocului de transport și a procesului verbal nr.022-981/22 din 25

august 2022 cu privire la transmiterea bunului.

Concomitent, a solicitat asigurarea contestației, prin suspendarea executării

încheierilor nr.022-981/22 din 18 august 2021 cu privire la intentarea procedurii de

executare, anunțarea în căutare a mijlocului de transport și a procesului verbal

nr.022-981/22 din 25 august 2022 cu privire la transmiterea bunului până la

rămânerea definitivă a hotărârii.

Prin încheierea din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău ( sediul Centru)

cererea privind asigurarea contestației, a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, Gornostali Iuri a contestat-o

cu recurs.

Conform fișei de repartizare a dosarului la 02 februarie 2022, cauza civilă

enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de recurs

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Victoria Sîrbu, care face parte din completul

de judecători în următoarea componență: Maria Guzun (președinte), Virgiliu

Buhnaci, Victoria Sîrbu (judecători).

La 04 noiembrie 2022, Gornostali Iuri a înaintat cererea de recuzare

1

judecătorilor Maria Guzun, Virgiliu Buhnaci și Victoria Sîrbu de la examinarea

cauzei în ordine de recurs.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de Gornostali Iuri cu privire la recuzarea

judecătorilor Maria Guzun, Virgiliu Buhnaci și Victoria Sîrbu.

La 10 noiembrie 2022, Gornostali Iurie a depus cerere prin care a solicitat

strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d și f) din Codul de procedură civilă,

la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.

În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective

ce pun la îndoială imparțialitatea completului de judecată desemnat pentru

examinarea recursului.

A menționat că instanța în mod intenționat tergiversează examinarea cauzei,

cererea de recuzare a fost examinată în lipsa sa și a avocaților săi, respectiv nu are

încredere în soluția completului de judecată, din care considerente consideră că

cauza urmează să fie strămutată.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, 2

instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la

judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea

judecătorilor săi devine imposibilă, precum și dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea

participanților la proces.

Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Colegiul consideră că motivele, invocate de Gornostali Iurie în cererea de

strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. d)

și f) din Codul de procedură civilă.

În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la

nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat

pentru examinarea recursului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se

întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică

acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul

participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute

la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor

judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,

instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă

instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore,

2

care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată

că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator

rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre

astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul

în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una

dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces;

cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca

martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un

interes economic în rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie

2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire

la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3

acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care

cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă

absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în

diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16

decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci

când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este

imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo

împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire

sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține

că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat

demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la

proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

3

materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta

cauză spre examinare în ordine de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale.

În aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea

cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă

instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit.d) și f) din

Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin

obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative

nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în

grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, Gornostali Iurie nu a demonstrat că există

fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții

de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

lui Gornostali Iurie cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la

o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru continuarea

examinării în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de

judecată.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Gornostali Iurie privind strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Gornostali

Iurie împotriva BC „Moldova Agroindbank” SA și executorul judecătoresc

Chirtoacă Petru cu privire la anularea încheierilor nr. 022-981/22 din 18 august 2021

cu privire la intentarea procedurii de executare, anunțarea în căutare a mijlocului de

transport și a procesului verbal nr.022-981/22 din 25 august 2022 cu privire la

transmiterea bunului, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii

de recurs, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4