3r-348/22 — privind declararea nulitătii ordinului de numire, declararea nulitătii contractului individual de muncă, declararea nulitătii răspunsului, obligarea emiterii ordinului de numire si compensarea cheltuielilor de judecată

3r-348/22 — privind declararea nulitătii ordinului de numire, declararea nulitătii contractului individual de muncă, declararea nulitătii răspunsului, obligarea emiterii ordinului de numire si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3r-348/2022

2-20121586-01-3r-04112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Dorin Brînza,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată, depusă

de Dorin Brînza împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană

terță Iurie Rașculiov cu privire la anularea actelor administrative și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarat inadmisibil apelul depus de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19

mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 06 aprilie 2020, Brînza Dorin a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, persoană terță Iurie Rașculiov cu privire la declararea nulității ordinului

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. XX-X din X XXXX XXX,

declararea nulității contractului individual de muncă nr. XX din X XXXX XXX,

declararea nulității răspunsului nr. 08/1-09/949 din 14 februarie 2020, obligarea

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să emită ordin de numire a lui Dorin

Brînza în funcția de director al Școlii Profesionale nr. 3, mun. Chișinău pe un termen

de 5 ani și să încheie cu Dorin Brînza contract individual de muncă pentru exercitarea

acestei funcții, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Dorin Brînza.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 iunie 2022, Dorin Brînza a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin încheierea din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a

Judecătoriei Rîșcani, sediul Chișinău.

1

La 25 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Dorin Brînza a depus cerere de recurs

împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de recurs cu casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor

de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de drept

naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul

liber la justiție.

În acest context, recurentul a invocat că nu a recepționat copia hotărârii motivate

a primei instanțe, iar semnătura din avizul de recepție, la care a făcut referire instanța

de apel în încheierea contestată, nu-i aparține deoarece în perioada 07 august 2022 -

17 august 2022 nu s-a aflat la domiciliul unde a fost expediată corespondența, fiind

plecat peste hotarele țări.

Consideră că încheierea recurată a fost emisă eronat de către instanța de apel,

deoarece a fost adoptată fără a fi citat în proces pentru a fi verificat momentul

recepționării hotărârii motivate la 11 august 2022 potrivit avizului de recepție,

încălcând astfel procedura prevăzută de art. 230 din Codul administrativ

Totodată, recurentul a subliniat că din momentul pronunțării dispozitivului

hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a mai beneficiat

de serviciile juridice ale avocatului Alexei Brînză.

La 28 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, precum și persoanei terțe Iurie

Rașculiov, copia recursului depus de Dorin Brînza împotriva încheierii din 10

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referința depusă la data de 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a solicitat respingerea cererii

de recurs depusă de Dorin Brînza împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău.

În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces,

cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind

inoportună invitarea părților.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

2

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează

legalitatea încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19 mai

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Iar, potrivit alin.(2) al art.232 din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit

prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Art.113 din Codul de procedură civilă prevede că, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

3

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Totodată, conform art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se

notifică participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din materialele cauzei rezultă că la 19 mai 2022 Judecătoria Chișinău, sediul

Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care acțiunea depusă

de Dorin Brînza a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d. 239/Vol.I)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 iunie 2022, Dorin Brînza, a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

(f.d.4/5, Vol.II)

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.18713501-13504 din 28

iulie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul oficiului

poștal, la adresa apelantului Dorin Brînza și anume: r-nul Criuleni, satul Jevreni,

copia hotărârii motivate din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.14, Vol.II), iar potrivit avizului poștal de recepție nr.DS8007161778AS, anexat la

actele cauzei, se atestă că la 12 august 2022, a recepționat hotărârea integrală a primei

instanțe (f.d.17, Vol.II). Informația respectivă se conține inclusiv și pe pagina oficială

web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul „Servicii on-line, Track&Trace”,

corespondența destinată lui Dorin Brînza i-a fost livrată la 12 august 2022. (f.d.44,

Vol.II)

Tot, din materialele cauzei rezultă că la 11 august 2022, avocatului Alexei

Brînza i-a fost notificată, contra semnătură, hotărârea integrală a primei instanțe, fapt

ce se confirmă prin avizul poștal de recepție nr. DS8007161780AS, anexat la actele

cauzei. (f.d.15, Vol.II)

Distinct, se mai reține că hotărârea motivată nominalizată a fost plasată pe

Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, la data de 28 iulie 2022.

Astfel, termenul de prezentare a cererii de apel motivată împotriva hotărârii din

19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în baza art. 232 alin. (2) din

Codul administrativ, a început să curgă de la data de 13 august 2022 și a expirat la

data de 11 septembrie 2022 (zi de duminică), astfel ultima zi de depunerea a apelului

4

motivat fiind ziua de 12 septembrie 2022 (zi de luni).

Adresa de corespondență nominalizată supra este indicată în cererea cu privire la

eliberarea hotărârii motivate din 25 mai 2022 (f.d.3, Vol.II), în cererea de apel

nemotivată (f.d.4/5, Vol.II), precum și în cererea de recurs depusă de Dorin Brînza

(f.d.31/32, Vol.II), fapt care atestă că acesta și-a dat consimțământul la expedierea

actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul oficiului poștal.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să

asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

La caz, însă Dorin Brînza a depus apelul împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 04 octombrie 2022, cu omiterea

vădită a termenului prevăzut de lege. Prin urmare, instanța de apel corect l-a declarat

inadmisibil, prin încheierea contestată.

În conformitate art. 237 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile art.65

alin.(1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în

termenul de prezentare a motivării apelului în termenul prevăzut de lege.

Conform cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile

de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele

pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Instanța de recurs remarcă că apelantul Dorin Brînza nu a solicitat repunerea în

termen a apelului depus la data de 04 octombrie 2022 împotriva hotărârii din 19 mai

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Ca urmare, prin încheierea din 10 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă cererea

de apel depusă de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, din cauza că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în

termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, iar apelantul nu a

făcut uz de prevederile art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, care oferă

apelantului posibilitatea se solicite repunerea în termenul de prezentare a motivării

apelului, în condițiile în care o astfel de omisiune este justificată prin probe

pertinente.

Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de

Dorin Brînza ca inadmisibilă, deoarece ultimul nu s-a conformat prevederilor legale

5

imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul

prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ. Or, după cum s-a menționat

supra, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată lui Dorin Brînza, încă la

data de 12 august 2022, însă apelantul până la expirarea termenului-limită (12

septembrie 2022, inclusiv, potrivit art.112 din Codul de procedură civilă), nu a

prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat în consecință

declararea acestuia inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință

prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul

de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că, materialele cauzei atestă că cererea de apel nemotivată a fost

depusă cu respectarea termenului de atac a hotărârii primei instanțe, prin urmare,

apelantul/recurentul urma să manifeste diligență sporită și să se intereseze dacă a fost

sau nu redactată hotărârea motivată, iar ulterior, întreprinderea măsurilor necesare și

utile pentru a uza de dreptul procedural de a depune apelul motivat.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului Dorin

Brînza, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se

cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

În condițiile create, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel

de declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că Dorin Brînza, recepționând la 12

august 2022 hotărârea motivată a primei instanțe nu s-a conformat prevederilor legale

și nu a prezentat apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

Argumentul recurentului Dorin Brînza precum că instanța de apel nu i-a acordat

posibilitatea de a participa în ședința de judecată și a-și expune opinia asupra

termenului de declarare a apelului și de repunerea acestuia în termen, este considerat

de către instanța de recurs neîntemeiat, deoarece în conformitate cu art. 236 alin. (1)

din Codul administrativ instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea

apelului.

Prin urmare, instanța de apel examinează admisibilitatea apelului, fără

notificarea participanților la proces, ori prevederile art. 236 din Codul administrativ

nu prevede citarea participanților la proces la această etapă.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

6

din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Întru susținerea poziției recurentului, nu poate fi reținut nici argumentul referitor

la faptul că din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii din 19 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a mai beneficiat de serviciile juridice ale

avocatului Alexei Brînză, deoarece din conținutul mandatului (verso) anexat la

materialele cauzei se atestă că avocatul Alexei Brînză a fost împuternicit inclusiv de a

ataca hotărârea judecătorească (f.d.187, Vol.I). Iar, careva acte/probe care să

confirme lipsa împuternicirilor sau rezilierea contractului de asistență juridică nr. 37

din 05 iulie 2021 încheiat cu avocatul Alexei Brînză, recurentul la actele dosarului nu

a prezentat.

Mai mult că, dispozițiile art. 195 din Codul administrativ coroborate cu art. 80

alin. (9) din Codul de procedură civilă, stipulează expres că reprezentantul care

renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cât și instanța cu cel

puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de

atac.

La acest capitol, se menționează că în conformitate cu dispozițiile art.47 alin. (1)

și (3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul

împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu

contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se

consideră ca fiind întreprinse de participant. Culpa reprezentantului împuternicit se

atribuie participantului reprezentat.

Nu poate fi reținute argumentele recurentului Dorin Brînză invocate în cererea

de recurs precum că hotărârea motivată nu a recepționat-o, deoarece în perioada 07

august 2022 – până la 17 august 2022 nu s-a aflat pe teritoriul țării, fapt ce se

confirmă prin datele din pașaportul său, și nu cunoaște cine a semnat din numele său

pe avizul poștal de recepție la care a făcut referire instanța de apel în încheierea

contestată, fiind doar declarative.

Or, din actele cauzei cert rezultă că procedura de notificare a copiei hotărârii

integrale a fost respectată de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, drept dovadă

servind avizul poștal de recepție nr.DS8007161778AS. (f.d.17, Vol.II)

Prin urmare, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul prevăzut la

art.232 alin.(2) din Codul administrativ, îi revine exclusiv recurentului Dorin Brînza,

care nu a efectuat nicio acțiune procesuală, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO, de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actele de

procedură în termenul legal, manifestând în acest sens un comportament de rea-

credință la folosirea drepturile sale procedurale.

Este lipsit de temei și argumentul recurentei precum că prin actul judecătoresc

contestat, instanța de apel i-a îngrădit accesul liber la justiție și dreptul la un proces

echitabil garantat de art. 6§1 din CtEDO, deoarece este declarativ și este în

contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei.

Pe cale de consecință, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu

privire la declararea apelului depus de Dorin Brînza ca inadmisibil în temeiul art.236

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

7

acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a

fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează

fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la

drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat

că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În

această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că

interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de

exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;

Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul

fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Din

considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Dorin Brînza.

Se menține încheierea din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată, depusă de Dorin

Brînza împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană terță Iurie

Rașculiov cu privire la anularea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8