3r-348/22 — privind declararea nulitătii ordinului de numire, declararea nulitătii contractului individual de muncă, declararea nulitătii răspunsului, obligarea emiterii ordinului de numire si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosar nr. 3r-348/2022 2-20121586-01-3r-04112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Dorin Brînza, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată, depusă de Dorin Brînza împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană terță Iurie Rașculiov cu privire la anularea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 06 aprilie 2020, Brînza Dorin a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană terță Iurie Rașculiov cu privire la declararea nulității ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. XX-X din X XXXX XXX, declararea nulității contractului individual de muncă nr. XX din X XXXX XXX, declararea nulității răspunsului nr. 08/1-09/949 din 14 februarie 2020, obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să emită ordin de numire a lui Dorin Brînza în funcția de director al Școlii Profesionale nr. 3, mun.

Chișinău pe un termen de 5 ani și să încheie cu Dorin Brînza contract individual de muncă pentru exercitarea acestei funcții, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Dorin Brînza. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 iunie 2022, Dorin Brînza a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii. Prin încheierea din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Rîșcani, sediul Chișinău.

1 La 25 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Dorin Brînza a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs cu casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiție.

În acest context, recurentul a invocat că nu a recepționat copia hotărârii motivate a primei instanțe, iar semnătura din avizul de recepție, la care a făcut referire instanța de apel în încheierea contestată, nu-i aparține deoarece în perioada 07 august 2022 - 17 august 2022 nu s-a aflat la domiciliul unde a fost expediată corespondența, fiind plecat peste hotarele țări. Consideră că încheierea recurată a fost emisă eronat de către instanța de apel, deoarece a fost adoptată fără a fi citat în proces pentru a fi verificat momentul recepționării hotărârii motivate la 11 august 2022 potrivit avizului de recepție, încălcând astfel procedura prevăzută de art. 230 din Codul administrativ Totodată, recurentul a subliniat că din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a mai beneficiat de serviciile juridice ale avocatului Alexei Brînză.

La 28 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, precum și persoanei terțe Iurie Rașculiov, copia recursului depus de Dorin Brînza împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Prin referința depusă la data de 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Dorin Brînza împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților. Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul 2 împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Iar, potrivit alin.(2) al art.232 din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În conformitate cu art. 111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Art.113 din Codul de procedură civilă prevede că, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se 3 subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Totodată, conform art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Din materialele cauzei rezultă că la 19 mai 2022 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care acțiunea depusă de Dorin Brînza a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d. 239/Vol.I) Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 iunie 2022, Dorin Brînza, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

(f.d.4/5, Vol.II) Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.18713501-13504 din 28 iulie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul oficiului poștal, la adresa apelantului Dorin Brînza și anume: r-nul Criuleni, satul Jevreni, copia hotărârii motivate din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.14, Vol.II), iar potrivit avizului poștal de recepție nr.DS8007161778AS, anexat la actele cauzei, se atestă că la 12 august 2022, a recepționat hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.17, Vol.II).

Informația respectivă se conține inclusiv și pe pagina oficială web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul „Servicii on-line, Track&Trace”, corespondența destinată lui Dorin Brînza i-a fost livrată la 12 august 2022. (f.d.44, Vol.II) Tot, din materialele cauzei rezultă că la 11 august 2022, avocatului Alexei Brînza i-a fost notificată, contra semnătură, hotărârea integrală a primei instanțe, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție nr. DS8007161780AS, anexat la actele cauzei.

(f.d.15, Vol.II) Distinct, se mai reține că hotărârea motivată nominalizată a fost plasată pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, la data de 28 iulie 2022. Astfel, termenul de prezentare a cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în baza art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a început să curgă de la data de 13 august 2022 și a expirat la data de 11 septembrie 2022 (zi de duminică), astfel ultima zi de depunerea a apelului 4 motivat fiind ziua de 12 septembrie 2022 (zi de luni).

Adresa de corespondență nominalizată supra este indicată în cererea cu privire la eliberarea hotărârii motivate din 25 mai 2022 (f.d.3, Vol.II), în cererea de apel nemotivată (f.d.4/5, Vol.II), precum și în cererea de recurs depusă de Dorin Brînza (f.d.31/32, Vol.II), fapt care atestă că acesta și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul oficiului poștal. Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

La caz, însă Dorin Brînza a depus apelul împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 04 octombrie 2022, cu omiterea vădită a termenului prevăzut de lege. Prin urmare, instanța de apel corect l-a declarat inadmisibil, prin încheierea contestată. În conformitate art. 237 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului în termenul prevăzut de lege. Conform cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Instanța de recurs remarcă că apelantul Dorin Brînza nu a solicitat repunerea în termen a apelului depus la data de 04 octombrie 2022 împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Ca urmare, prin încheierea din 10 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de Dorin Brînza împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din cauza că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, iar apelantul nu a făcut uz de prevederile art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, care oferă apelantului posibilitatea se solicite repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, în condițiile în care o astfel de omisiune este justificată prin probe pertinente. Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2). Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de Dorin Brînza ca inadmisibilă, deoarece ultimul nu s-a conformat prevederilor legale 5 imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată lui Dorin Brînza, încă la data de 12 august 2022, însă apelantul până la expirarea termenului-limită (12 septembrie 2022, inclusiv, potrivit art.112 din Codul de procedură civilă), nu a prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ. La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, materialele cauzei atestă că cererea de apel nemotivată a fost depusă cu respectarea termenului de atac a hotărârii primei instanțe, prin urmare, apelantul/recurentul urma să manifeste diligență sporită și să se intereseze dacă a fost sau nu redactată hotărârea motivată, iar ulterior, întreprinderea măsurilor necesare și utile pentru a uza de dreptul procedural de a depune apelul motivat.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului Dorin Brînza, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. În condițiile create, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel de declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că Dorin Brînza, recepționând la 12 august 2022 hotărârea motivată a primei instanțe nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Argumentul recurentului Dorin Brînza precum că instanța de apel nu i-a acordat posibilitatea de a participa în ședința de judecată și a-și expune opinia asupra termenului de declarare a apelului și de repunerea acestuia în termen, este considerat de către instanța de recurs neîntemeiat, deoarece în conformitate cu art. 236 alin. (1) din Codul administrativ instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Prin urmare, instanța de apel examinează admisibilitatea apelului, fără notificarea participanților la proces, ori prevederile art. 236 din Codul administrativ nu prevede citarea participanților la proces la această etapă.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea 6 din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Întru susținerea poziției recurentului, nu poate fi reținut nici argumentul referitor la faptul că din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii din 19 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a mai beneficiat de serviciile juridice ale avocatului Alexei Brînză, deoarece din conținutul mandatului (verso) anexat la materialele cauzei se atestă că avocatul Alexei Brînză a fost împuternicit inclusiv de a ataca hotărârea judecătorească (f.d.187, Vol.I).

Iar, careva acte/probe care să confirme lipsa împuternicirilor sau rezilierea contractului de asistență juridică nr. 37 din 05 iulie 2021 încheiat cu avocatul Alexei Brînză, recurentul la actele dosarului nu a prezentat. Mai mult că, dispozițiile art. 195 din Codul administrativ coroborate cu art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă, stipulează expres că reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac. La acest capitol, se menționează că în conformitate cu dispozițiile art.47 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Nu poate fi reținute argumentele recurentului Dorin Brînză invocate în cererea de recurs precum că hotărârea motivată nu a recepționat-o, deoarece în perioada 07 august 2022 – până la 17 august 2022 nu s-a aflat pe teritoriul țării, fapt ce se confirmă prin datele din pașaportul său, și nu cunoaște cine a semnat din numele său pe avizul poștal de recepție la care a făcut referire instanța de apel în încheierea contestată, fiind doar declarative. Or, din actele cauzei cert rezultă că procedura de notificare a copiei hotărârii integrale a fost respectată de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, drept dovadă servind avizul poștal de recepție nr.DS8007161778AS.

(f.d.17, Vol.II) Prin urmare, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, îi revine exclusiv recurentului Dorin Brînza, care nu a efectuat nicio acțiune procesuală, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actele de procedură în termenul legal, manifestând în acest sens un comportament de rea- credință la folosirea drepturile sale procedurale. Este lipsit de temei și argumentul recurentei precum că prin actul judecătoresc contestat, instanța de apel i-a îngrădit accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6§1 din CtEDO, deoarece este declarativ și este în contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei.

Pe cale de consecință, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului depus de Dorin Brînza ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din 7 acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Dorin Brînza.

Se menține încheierea din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată, depusă de Dorin Brînza împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană terță Iurie Rașculiov cu privire la anularea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8