2ra-1219/22 — constatarea nulității contractului individual de muncă și anularea ordinului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulităţii contractului individual de muncă şi anularea ordinului
- Temei legal
- temeiurile de recuzare a judecătorului
2ra-1219/22 — constatarea nulității contractului individual de muncă și anularea ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1219/22
2-20021339-01-2ra-02092022
ÎNCHEIERE
09 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând cererea depusă de Iurie Rașculiov cu privire la recuzarea
judecătorului Curții Supreme de Justiție Galina Stratulat,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Educației
și Cercetării împotriva lui Iurie Rașculiov, intervenient accesoriu Dorin Brînza cu
privire la constatarea nulității contractului individual de muncă și anularea ordinului,
constată:
La data de 13 februarie 2020 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (în
prezent Ministerul Educației și Cercetării) a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Iurie Rașculiov, intervenient accesoriu Dorin Brînza, solicitând
constatarea nulității contractului individual de muncă nr. 01 din 02 ianuarie 2018,
încheiat între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Iurie Rașculiov și anularea
ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 04-p din 02 ianuarie 2018
„Cu privire la personal”.
Prin hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost admisă parțial acțiunea și au fost anulate contractul individual de muncă nr. 01 din
02 ianuarie 2018, încheiat între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (angajtor) și
Iurie Rașculiov (salariat) și ordinul nr. 04-p din 02 ianuarie 2018 „Cu privire la
personal”.
La data de 07 decembrie 2021 Iurie Rașculiov, reprezentat de avocatul Iuliana
Pascal, a declarat apel împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de
fond și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.
1
Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Iurie Rașculiov și a fost casată hotărârea din 23 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care s-au declarat
nule contractul individual de muncă nr. 01 din 02 ianuarie 2018, încheiat între
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Iurie Rașculiov și ordinul nr. 04-p din 02
ianuarie 2018.
La data de 23 august 2022 Iurie Rașculiov, reprezentat de avocatul Iuliana Pascal,
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și restituirea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
La data de 08 noiembrie 2022 Iurie Rașculiov a depus cerere cu privire la
recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Galina Stratulat, invocând
prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
În motivarea cererii de recuzare, Iurie Rașculiov a indicat că inițial, pe site-ul
Curții Supreme de Justiție a fost plasată informația privind data și ora ședinței de
judecare a admisibilității recursului, în care se menționa că examinarea cauzei va fi
efectuată de către completul nr. 2, compus din judecătorii Dumitru Mardari, Victor
Burduh și Mariana Pitic. Însă, la data de 08 noiembrie 2022, vizualizând agenda
ședințelor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție, a constatat că, completul de judecată va fi format din judecătorii Dumitru
Mardari, Galina Stratulat și Mariana Pitic.
A menționat că judecătorul Galina Stratulat nu face parte din completul nr. 2
constituit prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 139
din 27 decembrie 2021 și consideră că nu poate participa la examinarea admisibilității
cererii de recurs.
Iurie Rașculiov a susținut că împrejurările respective pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Galina Stratulat, completul de judecată fiind
constituit în mod ilegal.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recuzare urmează a
fi respinsă din următoarele motive.
În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există
temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,
grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate
fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct
sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Din materialele cauzei rezultă că Iurie Rașculiov a depus cerere cu privire la
recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Galina Stratulat, invocând că
judecătorul nu face parte din completul nr. 2 constituit prin Dispoziția Președintelui
2
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 139 din 27 decembrie 2021, motiv din care
nu poate participa la examinarea admisibilității cererii de recurs.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.
139 din 27 decembrie 2021 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru
anul 2022”, în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ au fost
constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva
încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate
împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de
strămutare și pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție
ale curților de apel în materie civilă, în cauzele de contencios administrativ, precum și
în procesele de insolvabilitate.
Conform dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 2,
compus din judecătorii: Dumitru Mardari (președinte), Victor Burduh și Mariana Pitic,
pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea
asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților
de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în materie civilă.
În legătură cu faptul că judecătorul Victor Burduh în perioada 04 noiembrie - 12
noiembrie 2022 se va afla în concediul de odihnă anual și va fi în imposibilitate de a
participa la examinarea cauzelor fixate pentru perioada 07 noiembrie – 11 noiembrie
2022, prin încheierea din 03 noiembrie 2022 a Președintelui interimar al Curții Supreme
de Justiție au fost modificați pentru ședințele din 07 noiembrie – 11 noiembrie 2022
membrii completului nr. 2, precum urmează: Dumitru Mardari (președinte), Galina
Stratulat și Mariana Pitic (judecători).
Analizând circumstanțele constatate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele invocate în cererea de
recuzare nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu
indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute ale judecătorului Galina
Stratulat, susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă.
Motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe care indică
la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul definit de jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului.
Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența
sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor
necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în
temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret, va trebui de stabilit dacă, în afara
conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în
ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21
decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu
privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Galina Stratulat.
3
În conformitate cu art. 50-53 și art. 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea depusă de Iurie Rașculiov cu privire la recuzarea judecătorului
Curții Supreme de Justiție, Galina Stratulat, de la examinarea chestiunii privind
admisibilitatea recursului declarat de Iurie Rașculiov, reprezentat de avocatul Iuliana
Pascal împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,
la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Educației și Cercetării împotriva
lui Iurie Rașculiov, intervenient accesoriu Dorin Brînza cu privire la constatarea
nulității contractului individual de muncă și anularea ordinului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
4