3ra-1156/22 — anularea actului administrativ

3ra-1156/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1156/22

2-21113012-01-3ra-04112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Caraman,

reprezentată de avocatul Pavel Cotruță,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tatiana Caraman împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, terț Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Tatiana Caraman și menținută hotărârea din

05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 28 iulie 2021 Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel

Cotruță a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării privind anularea ordinului Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării nr. 754-p din 31 mai 2021 „Cu privire la suspendarea contractului

individual de muncă”.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Tatiana Caraman a

indicat, că prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 134-p din

28 noiembrie 2016, a fost numită în funcția de director a Școlii Profesionale

1

nr. 9, începând cu 29 noiembrie 2016, pe o perioadă de 5 ani, în baza acestui ordin,

fiind semnat contractul individual de muncă nr. 25 din 28 noiembrie 2016.

Reclamanta a indicat că, prin actul de constatare nr. 291/12 din

09 decembrie 2020, întocmit de inspectorul de integritate Sergiu Popa, s-a

constatat că Tatiana Caraman, exercitând funcția de director al Școlii Profesionale

nr. 9 mun. Chișinău, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoanele

apropiate – (fiul) Igor Caraman, (surorile) Nadejda Ceban (Potînga) și Maria

Belibov, (cumnații) Alexandru Belibov și Serghei Ceban a încălcat regimul juridic

al conflictelor de interese, manifestat prin: nedeclararea în termenul legal a

conflictelor de interese în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a) – (b);

art. 12 alin. (5) și (7) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii

și a intereselor personale; nesoluționarea conflictelor de interese reale în

conformitate cu art. 14 alin. (2) – (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale; soluționarea cererii, emiterea/semnarea

actelor administrative și juridice în privința persoanelor apropiate, fapt prin care a

admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din

Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale;

s-a dispus sesizarea Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne

definitiv, în vederea încetării raporturilor de muncă ori de serviciu cu Tatiana

Caraman, director al Școlii Profesionale nr. 9 din mun. Chișinău; s-a decăzut,

Caraman Tatiana din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de

la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătoreștii prin care se confirmă existența conflictului de interese; s-a înscris

Tatiana Caraman în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o

funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din

funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă

existența conflictului de interese.

Reclamanta a susținut că nefiind de acord cu acest act de constatare, pe

24 decembrie 2020, a depus acțiune în instanța de contencios administrativ, aceasta

fiind primită spre examinare, iar Autoritatea Națională de Integritate a depus

referință asupra acțiunii.

Reclamanta a invocat că la data de 26 aprilie 2021, Autoritatea Națională

de Integritate a expediat în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării un

demers, prin care a solicitat suspendarea contractului individual de muncă încheiat

cu Tatiana Caraman.

Astfel, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 754-p

din 31 mai 2021 „Cu privire la suspendarea contractului individual de muncă”, s-a

dispus suspendarea, începând cu 08 iunie 2021, a contractului individual de muncă

nr. 25 din 28 noiembrie 2016, pe perioada examinării de către Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani a dosarului de contencios administrativ privind controlul

2

legalității actului de constatare nr. 291/12 din 09 decembrie 2020 emis de

Autoritatea Națională de Integritate.

Reclamanta a evidențiat, că ordinul nr. 754-p din 31 mai 2021, i-a fost adus

la cunoștință pe 08 iunie 2021. Nefiind de acord cu acest ordin, reclamanta a

înaintat cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului, însă, până la

sesizarea instanței cu prezenta acțiune, autoritatea publică nu a soluționat cererea

prealabilă.

Reclamanta a menționat, că ordinul Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării nr. 754-p din 31 mai 2021 „Cu privire la suspendarea contractului

individual de muncă”, a fost emis contrar principiului exercitării dreptului

discreționar, precum și în sensul statuat prin hotărârea Curții Constituționale

nr. 27 din 13 noiembrie 2020 cu referire la controlul constituționalității actelor

administrative individuale, precum și a fost emis contrar principiului legalității, or,

Ministerul a dat curs unei solicitări a Autorității Naționale de Integritate întemeiată

pe un act de constatare, care nu a devenit definitiv, fiind contestat în instanță.

De asemenea, reclamanta a relatat, că procedura administrativă finalizată cu

emiterea ordinului nr. 754-p din 31 mai 2021, a fost contrară principiului

supremației dreptului.

Reclamanta a susținut, că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării urma

să suspende procedura administrativă intentată la demersul Autorității Naționale de

Integritate, în condițiile art. 81 din Codul administrativ, așa cum, Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării a fost informat despre faptul că actul de constatare

a fost contestat în instanța de judecată.

Reclamanta a afirmat că contrar prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

reprezentantul Autorității Naționale de Integritate a expediat în adresa Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării solicitarea nr. 04-12/2048, prin care a solicitat

suspendarea contractului individual de muncă nr. 25 din 28 noiembrie 2016,

privind exercitarea funcției de director a Școlii Profesionale nr. 9.

Reclamanta a evidențiat, că suspendarea contractului individual de muncă a

avut loc în baza voinței unilaterale a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării,

iar faptul că ordinul a fost emis în baza solicitării inspectorului de integritate, nu

este relevant, în condițiile în care, respectiva solicitare nu era obligatorie, având un

caracter de recomandare.

Mai mult, reclamanta a indicat că ordinul a fost motivat în exclusivitate

prin solicitarea inspectorului de integritate, care nu are un caracter obligatoriu, or,

pentru a suspenda contractul individual de muncă, ar fi fost indicat că fie menționat

despre necesitatea respectivei suspendări și care sunt pericolele în cazul menținerii

funcției, astfel, ordinul fiind în contradicție cu prevederile art. 118 din Codul

administrativ.

Reclamanta a relevat că urmare a suspendării din funcție, Tatiana Caraman

a rămas fără sursă de existență, astfel fiind încălcat în mod direct și flagrant

principiul securității raporturilor juridice și dreptul de proprietate, respectarea

cărora este impusă prin prevederile exprese de la art. 36 din Codul administrativ.

3

În aceste condiții, Tatiana Caraman a solicitat anularea ordinului

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 754-p din 31 mai 2021 „Cu privire

la suspendarea contractului individual de muncă”.

Prin încheierea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost atrasă în calitate de persoană terță Autoritatea Națională de

Integritate (f.d. 70).

Prin hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Tatiana Caraman împotriva

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, terț Autoritatea Națională de

Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil –

ordinul nr. 754-p din 31 mai 2021 „Cu privire la suspendarea contractului

individual de muncă”, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 95, 101-108-verso).

La data de 17 mai 2022 Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel

Cotruță a depus apel împotriva hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d. 100-101-verso).

Hotărârea motivată din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată avocatului Pavel Cotruță, care reprezintă interesele Tatianei

Caraman la data de 30 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006595495AS, anexat la actele cauzei

(f.d. 112).

La data de 31 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Tatiana

Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în

judecată depusă de Tatiana Caraman (f.d. 114-125-verso).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen

apelul Tatianei Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță împotriva

hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Tatiana Caraman și menținută hotărârea din 05 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a respins acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Caraman Tatiana împotriva Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării, persoană terță Autoritatea Națională de Integritate privind

anularea ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 754-p din

31 mai 2021 „Cu privire la suspendarea contractului individual de muncă”

(f.d. 147, 148-153-verso).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că potrivit

art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în

domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea: solicită

conducerii organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție

a subiectului declarării suspendarea din funcție a subiectului declarării pe perioada

examinării în instanță a actului de constatare, în cazul în care dispozitivul actului

4

de constatare prevede încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu

pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Totodată, instanța de apel a menționat că, nu poate fi acceptată poziția

apelantei care a susținut că suspendarea din funcție putea fi dispusă doar după ce

este emisă o hotărâre judecătorească definitivă prin care se constată legalitatea

actului de constatare, or, în cazul în care legalitatea actului de constatare este

confirmată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, intervine

aplicarea sancțiunii de încetare a raporturilor de muncă.

Astfel, instanța de apel a conchis că suspendarea raporturilor de muncă este

necesară anume pentru a fi exclusă o eventuală aflare a situației de conflict de

interese, prin deținerea în continuare a funcției de director al Școlii Profesionale,

precum și pentru a exclude orice influență necorespunzătoare din partea apelantei

în privința alterării actelor referitor la care, prin actul de constatare, s-a constatat că

au fost emise și încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Tatianei

Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță care a susținut, că ordinul de

suspendare a contractului individual de muncă contravine principiului

proporționalității, așa cum, acest argument al apelantei poartă un caracter

declarativ și nefondat.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a reținut că potrivit art. 29 din

Codul administrativ, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se

afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă

principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile publice este

proporțională dacă: este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege; este necesară pentru atingerea scopului; este

rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă

ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Instanța de apel a relevat că, solicitarea privind suspendarea contractului

individual de muncă nr. 25 din 28 noiembrie 2016, nu poate fi considerată ca

purtând un caracter de recomandare, or, însăși esența noțiunii de solicitare are în

vedere înaintarea unei cereri prin care se revendică suspendarea din funcție a

apelantei. Cu atât mai mult, legiuitorul nu a acordat posibilitate angajatorului de a

respinge propunerea de suspendare a raporturilor de muncă, angajatorul fiind ținut

să emită ordin de suspendare a raporturilor de muncă în cazul în care, în privința

subiectului declarării a fost emis act de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictelor de interese.

Astfel, instanța de apel a notat că, argumentele Tatianei Caraman

referitoare la faptul că emiterea ordinului de suspendare a contractului individual

de muncă, ar fi fost încălcat principiul proporționalității, sunt neîntemeiate și

urmează a fi respinse.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că suspendarea raporturilor de muncă

cu Tatiana Caraman în nici un mod nu putea fi influențată de soluția pronunțată de

instanță pe marginea acțiunii de contestare a actului de constatare, așa cum, potrivit

5

legii, suspendarea raporturilor de muncă se dispune doar pe perioada examinării

legalității actului de constatare.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiat argumentul Tatianei Caraman

care a susținut că angajatorul era obligat să o notifice despre demersul înaintat de

inspectorul de integritate, or, după cum s-a indicat anterior, angajatorul a emis

ordinul la solicitarea inspectorului de integritate, solicitare întemeiată pe o

dispoziție legală imperativă.

Suplimentar, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiat și argumentul

Tatianei Caraman referitor la aceea că ordinul de suspendare a contractului

individual de muncă este nemotivat, or, din analiza ordinului contestat, se

desprinde că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a indicat temeiurile de fapt

și de drept, care au condiționat emiterea actului administrativ individual

defavorabil pentru Tatiana Caraman.

La data de 28 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Tatiana

Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță a depus recurs împotriva deciziei

din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a exprimat dezacordul

cu decizia instanței de apel (f.d. 155-156-verso).

La data de 23 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării și Autorității Naționale de Integritate copia recursului depus de Tatiana

Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 160, 162).

Deși, la data de 23 noiembrie 2022 Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării și Autoritatea Națională de Integritate au confirmat recepționarea copiei

recursului, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de

Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță (f.d. 161).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Caraman,

reprezentată de avocatul Pavel Cotruță în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău în prezenta

cauză a fost pronunțată la data de 28 septembrie 2022 (f.d. 147), însă probe despre

notificarea dispozitivului deciziei nominalizate Tatianei Caraman și avocatului

Pavel Cotruță de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei.

La data de 20 octombrie 2022, ora 13:38, Curtea de Apel Chișinău a

expediat, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică a avocatului

Pavel Cotruță – avocat.pavel.cotruta@gmail.com, copia deciziei motivate din

28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poștă electronică a instanței de apel, anexat la actele cauzei (f.d. 154).

Adresa electronică a avocatului Pavel Cotruță –

avocat.pavel.cotruta@gmail.com, este indicată în mandatul seria MA

nr. 1204644 din 23 iulie 2021 (f.d. 2), în cererea de chemare în judecată (f.d. 3), în

6

cererea de apel (f.d. 100, 116) și în cererea de recurs (f.d. 156), fapt care atestă că

avocatul Pavel Cotruță, care reprezintă interesele Tatianei Caraman și-a dat expres

consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată,

prin intermediul poștei electronice.

Mai mult, cererea de recurs depusă de Tatiana Caraman, reprezentată de

avocatul Pavel Cotruță împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost depusă de către avocatul Pavel Cotruță prin intermediul poștei

electronice, anume de pe adresa electronică – avocat.pavel.cotruta@gmail.com

(f.d. 155).

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor

judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca

acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În

mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Conform art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ, notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de

comunicație dedicate.

Astfel, prin extrasul de pe portalul poștei electronice a instanței de apel,

care atestă că avocatului Pavel Cotruță, care reprezintă interesele Tatianei Caraman

i-a fost notificată decizia motivată a instanței de apel și această modalitate de

notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) și

art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite, și anume: în temeiul

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a

instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ –

recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 și art. 97 din Codul administrativ, prin urmare, termenul de

7

depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la

cunoștință a deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea

aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a

fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în

special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este

depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a

fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la

art. 244 alin. (2), art. 233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că termenul de 30 de zile de prezentare a motivării

recursului pentru Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță a

început să curgă la data de 21 octombrie 2022, ziua imediat următoare datei

expedierii prin intermediul poștei electronice a copiei deciziei motivate a instanței

de apel și urma să expire la data de 19 noiembrie 2022, zi de sâmbătă, însă având

în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilită la art. 112 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, ultima zi de prezentare a motivării recursului a fost data

de 21 noiembrie 2022, zi de luni.

Însă, până la data examinării admisibilității recursului depus de Tatiana

Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță de către Curtea Supremă de

Justiție, recurentul nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între

21 octombrie 2022 și 21 noiembrie 2022 Tatiana Caraman, reprezentată de

avocatul Pavel Cotruță a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a prezenta la

Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din

28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, din momentul notificării la

data de 20 octombrie 2022, a deciziei motivate din 28 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, avocatului Pavel Cotruță, acesta a avut obligația să prezinte

motivarea recursului în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ.

8

Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o

activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de

netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului

determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului

posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea

de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege

pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului

urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea

interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 28 octombrie 2022, prin

intermediul poștei electronice, avocatul Pavel Cotruță, care reprezintă interesele

Tatianei Caraman a depus recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, iar în mesajul expediat a indicat „Bună ziua, remit atașat,

în formă de document electronic confirmat prin semnătură electronică calificată

avansată, potrivit modului prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul

formulat în interesele recurentei Tatiana Caraman contra deciziei Curții de Apel

Chișinău pe dosarul nr. 3a-1347/2022 în cauza nr. 2-21113012-02-3a-15082022.

Motivarea recursului va fi prezentată ulterior, în modul și termenul stabilit la art.

245 alin. (2) Cod administrativ.” (f.d. 155).

Suplimentar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, în conținutul cererii de

recurs avocatul Pavel Cotruță, care reprezintă interesele Tatianei Caraman a notat

că „În scopurile justei aprecieri a faptului exercitării căii de atac în termen, ținem a

preciza despre faptul că partea recurentă nu a fost prezentă la pronunțarea

dispozitivului deciziei atacate. Decizia integrală (motivată), a parvenit în adresa

subsemnatului la data de 20 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

fiind expediată de grefier Valeria Grigoraș de la adresa

valeria.grigoras@iustice.md, în consecință, partea recurentă depune recursul în

formă declarativă prin intermediul instanței de apel, potrivit modului stabilit expres

la art. 245 „Depunerea cererii de recurs” alin. (1) Cod administrativ, inclusiv întru

evitarea consecințelor prevăzute la art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ.

Ulterior, partea recurentă va depune motivarea recursului deja Curții Supreme de

Justiție în termenul și potrivit modului stabilit la art. 245 alin. (2) Cod

administrativ, întru evitarea consecințelor prevăzute la art. 246 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ”.

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs

depus de Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță nu sunt indicate

în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel, privind

respingerea apelului depus de Tatiana Caraman.

9

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul

Pavel Cotruță, nu a formulat critici veritabile împotriva deciziei din 28 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă

netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel

Chișinău, ori la argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de

apel și fără a formula critici plauzibile, recurenta Tatiana Caraman, reprezentată de

avocatul Pavel Cotruță s-a limitat, prin cererea de recurs depusă la data de

28 octombrie 2022, numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic

inferioare și la angajamentul de a depune motivarea recursului deja la Curtea

Supremă de Justiție în termenul și potrivit modului stabilit la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ, întru evitarea consecințelor prevăzute la art. 246 alin. (2) lit e)

din Codul administrativ.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurenta Tatiana

Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță nu a prezentat Curții Supreme de

Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze,

prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe

dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din

28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și care sunt normele legale încălcate,

prin respingerea apelului depus de Tatiana Caraman.

Suplimentar, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor

judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de

judecată, în regim real (pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare

a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor

de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil

pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată

și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru

judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații

relevante pentru justițiabili.

Astfel, instanța de recurs menționează că, decizia din 28 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, adoptată în prezenta cauză, a fost publicată pe pagina web

a instanței de apel la data de 18 octombrie 2022. Respectiv, avocatul Pavel Cotruță,

care reprezentată interesele Tatiana Caraman, a avut posibilitatea reală de a verifica

și de a lua cunoștință de decizia motivată a instanței de apel, inclusiv de pe

portalului național al instanțelor de judecată www.instante.justice.md.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

10

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, importanța termenelor procedurale este dictată de

faptul că acestea determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției,

mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a

realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii

de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale

procedurale.

Instanța de recurs remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la

cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar avocatul Pavel

Cotruță, care reprezentată interesele Tatiana Caraman, fiind partea interesată în

soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja

drepturile sale de acces la instanță și anume, să prezinte motivarea recursului în

termenul stabilit lege.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții

din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al reprezentantului Tatianei

Caraman avocatului Pavel Cotruță, care care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile procedurale.

Instanța de recurs relevă că din actele cauzei rezultă că, la data de

23 iulie 2021 Tatiana Caraman a încheiat contractul de asistență juridică

nr. 7204644 cu avocatul Pavel Cotruță, fapt confirmat prin mandatul seria MA

nr. 1204644 (f.d. 2).

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, din momentul notificării la

data de 20 octombrie 2022, a deciziei motivate din 28 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, avocatului Pavel Cotruță, acesta a avut obligația să comunice

reprezentatului său Tatiana Caraman copia deciziei motivate și să prezinte

motivarea recursului în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ.

Or, avocatul Pavel Cotruță a fost împuternicit de Tatiana Caraman cu

dreptul de a ataca hotărârile judecătorești, fapt confirmat și menționat expres în

mandatul seria MA nr. 1204644 (f.d. 2-verso).

Iar, potrivit art. 57 alin. (14), (19) și (28) din Statutul Profesiei de Avocat,

adoptat de Congresul Uniunii Avocaților din 29 ianuarie 2011, avocatul are

obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței

11

și reprezentării și să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din

partea clientului. În cazul în care avocatul este în imposibilitate să-și îndeplinească

activitatea profesională, își va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în

prealabil, obține acordul clientului în acest scop. Avocații sânt obligați să își

exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor oneste, cu respectarea

intereselor clienților și a cerințelor concurenței loiale.

În acest context se aduc prevederile art. 1 din Legea nr. 1260-XV din

19 iulie 2002 cu privire la avocatură, conform cărora profesia de avocat este

exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii, să pledeze și să

acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe

judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen

legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal

sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Contrar acestor prevederi legale, recurenta Tatiana Caraman și avocatul

Pavel Cotruță nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în

termen și nu au prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de

30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță a neglijat

obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

adică de a prezenta motivarea recursul în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei motivate a instanței de apel.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor

procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru

realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează

urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale,

reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi

cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței

de apel a fost notificată avocatului Pavel Cotruță, care reprezentată interesele

Tatiana Caraman, prin urmare, recurentul avea obligația pozitivă de a întreprinde

toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie

2007, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursul depus de Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel

Cotruță împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură

în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune

12

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Tatiana Caraman, reprezentată de

avocatul Pavel Cotruță.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul depus de Tatiana Caraman, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

13