3ra-1288/19 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1288/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: D. Dulghieru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursurilor depuse Rașculiov Iurie și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Brînza Dorin împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Rașculiov Iurie cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Rașculiov Iurie și s-a menținut hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani c o n s t a t ă: La 23 octombrie 2017 Brînza Dorin a depus cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Rașculiov Iurie cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr. 924 din 23 septembrie 2015 al Ministerului Educației al Republicii Moldova, s-a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău. Termenul de organizare și de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției menționate a fost prelungit de mai multe ori în temeiul cererilor de amânare ale contracandidatului Rașculiov Iurie din motivul aflării acestuia în concediul medical, prezentând certificate medicale deschise cu câteva zile înainte de concurs și închise în următoarea zi după concurs. La 06 octombrie 2016 s-a desfășurat proba scrisă a concursului, unde a acumulat 18 puncte; Dorul Violeta – 18 puncte, iar Rașculiov Iurie – 12 puncte.

La 12 aprilie 2017 s-a desfășurat etapa III și IV ale concursului, unde s-a evaluat Curriculum Vitae ale candidaților și interviul, la aceste două etape de evaluare a acumulat în total 7,78 de puncte; Dorul Violeta – 6,73 de puncte, iar Rașculiov Iurie – 5,24 puncte. 1 Prin hotărârea din 12 aprilie 2017 a comisiei de concurs a fost desemnat câștigător al concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău. La 30 mai 2017 comisia de contestații instituită în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, în urma examinării contestației contracandidatului Rașculiov Iurie din 13 aprilie 2017 și din 23 mai 2017, a adoptat hotărârea cu privire la admiterea acesteia și de desfășurare repetată a etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun.

Chișinău. Consideră Brînza Dorin că hotărârea comisiei de contestații din 30 mai 2017 este ilegală și pasibilă anulării din următoarele motive. Potrivit hotărârii contestate, concursul s-a anulat din cauza neprezentării concurentului Rașculiov Iurie la interviu pe motivul aflării în concediul medical, precum și lipsa înregistrării sonore a concursului. Nu este de acord cu hotărârea emisă, deoarece Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 673 din 09 iulie 2015, nu prevede ca temei de amânare a concursului sau de desfășurare repetată pe motivul neprezentării concurentului la interviu.

Concurenții au fost preîntâmpinați preventiv despre neamânarea desfășurării concursului pe motiv de boală, însă concursul s-a amânat de mai multe ori la cererile lui Rașculiov Iurie, fapt ce se confirmă prin procesul–verbal din 25 ianuarie 2017 al ședinței comisiei de concurs. Selectarea candidatului la funcția respectivă are loc încă din anul 2011, tergiversarea desfășurării concursului datorându-se în cea mai mare parte din vina lui Rașculiov Iurie. Prin comportamentul său Rașculiov Iurie manifestă o atitudine tendențioasă de a se menține cu orice preț în funcția de conducător al acestei instituții de învățământ. Referitor la argumentul lui Rașculiov Iurie privind lipsa înregistrării sonore a concursului, acesta nu corespunde realității, fiindcă etapele III și IV ale concursului au fost înregistrate video și audio, fapt confirmat de membrul comisiei de concurs – Moscovciuc Efrosinia, care dispune de înregistrarea audio.

La 08 septembrie 2017 a contestat hotărârea din 30 mai 2017 a comisiei de contestații, însă nu a primit răspuns. Fiind selectat candidat învingător la funcția de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău prin hotărârea din 12 aprilie 2017 a comisiei de concurs, până în prezent din cauza hotărârii ilegale din 30 mai 2017 a comisiei de contestații din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, este împiedicat de a fi angajat în acestă funcție. A cerut Brînza Dorin admiterea acțiunii, anularea hotărârii din 30 mai 2017 a comisiei de contestații cu privire la dispunerea desfășurării repetate a etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun.

Chișinău; respingerea ca fiind neîntemeiate contestațiile lui Rașculiov Iurie din 13 aprilie 2017 și 23 mai 2017 depuse împotriva hotărârii din 12 aprilie 2017 a comisiei de concurs, prin care a fost desemnat câștigător al concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. mun. Chișinău și încasarea din contul 2 Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cheltuielilor de judecată. La 05 februarie 2018 Brînza Dorin a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând anularea hotărârii comisiei de concurs din 13 noiembrie 2017 privind desemnarea candidatului Rașculiov Iurie ca învingător al concursului pentru ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun.

Chișinău; anularea hotărârii comisiei de contestații din 04 decembrie 2017 cu privire la respingerea contestației sale din 14 noiembrie 2017, cu menținerea în vigoare a hotărârii comisiei de concurs din 12 aprilie 2017 privind desemnarea sa în calitate de învingător al concursului pentru ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău. A indicat Brînza Dorin că la 26 octombrie 2017, prin ordinul nr. 306 a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, a fost constituită comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău, în următoarea componență: Pogolșa Ludmila, Melenciuc Raisa, Condruc Viorica, Boșneaga Alexei, Stog Serghei, Stratan Ion și Căpățînă Mihail.

În componența comisiei de concurs a fost inclus repetat Boșneaga Alexei, care anterior a fost membru al comisiei de concurs din 12 aprilie 2017, fapt ce se confirmă prin ordinele Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 986 din 29 noiembrie 2016 și nr. 306 din 26 octombrie 2017. Consideră Brînza Dorin că împrejurarea enunțată contravine hotărârii comisiei de contestații din 30 mai 2017, care specifică că organizarea și desfășurarea repetată a etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău, trebuie să fie constituită în modul stabilit de Regulamentul de concurs, a unei altei comisii de concurs.

La 10 noiembrie 2017 comisia de concurs a desfășurat concursul repetat a etapelor III și IV pentru ocuparea acestei funcții. La concursul respectiv, în scopul favorizării lui Rașculiov Iurie pentru a deveni câștigător, au fost admise abateri de la lege și anume, nu a fost dată apreciere punctelor 1.2 și 2 din criteriile sale de evaluare a Curriculum Vitae, adică: 1.2 – perfecționarea și d. conversie profesională; 2. experiență profesională 2.4 de elaborare și gestiune a proiectelor educaționale, ceea ce contravine pct. 60-63 din Regulament. Acest aspect denotă neobiectivitatea comisiei în aprecierea modului său de prezentare la concurs. Deși a dat răspunsuri complete și argumentate, a fost apreciat intenționat de către unii membrii ai comisiei cu punctajul de 2,7 și 2,9, favorizându-l în acest sens pe Rașculiov Iurie.

Modul de apreciere neobiectivă a unor membri ai comisiei se explică și prin divergența esențială de apreciere de președintele comisiei și secretar, care l-au apreciat cu punctajul de 5,5 și 6,0. Aprecierea neobiectivă de către membrii comisiei se confirmă și prin faptul că la concursurile anterioare a obținute puncte între 6,5 și 7,7, pe când Rașculiov Iurie a fost apreciat cu 5,6 și 5,2 de puncte. Este inexplicabil faptul întreruperii ședinței comisiei de concurs din 10 noiembrie 2017 la etapa acordării punctajului pentru interviu și completarea anexelor nr. 4, 5, 6 abia la 13 noiembrie 2017, contrar Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 3 673 din 09 iulie 2015, care nu prevede dreptul comisiei de concurs de a întrerupere ședința la această etapă.

Procesul-verbal nr. 1 din 10 noiembrie 2017 al ședinței comisiei de concurs a fost întocmit cu grave abateri de la cele petrecute nemijlocit în cadrul ședinței. Majoritatea întrebărilor puse de membrii comisiei nu corespund cu cele indicate în procesul-verbal, cu excepția întrebărilor date de către Serghei Stog, Stratan Ion, Căpățînă Mihai și L. Pogolșa. La 14 noiembrie 2017 a contestat hotărârea comisiei de concurs din 13 noiembrie 2017 privind desemnarea lui Rașculiov Iurie candidat învingător la funcția de director al școlii profesionale nr. 3 mun.

Chișinău, însă contestația a fost respinsă de comisia pentru examinarea contestațiilor prin hotărârea din 04 decembrie 2017, creată prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 406. Cu hotărârea comisiei pentru examinarea contestațiilor din 04 decembrie 2017, Brînza Dorin a luat cunoștință la 04 ianuarie 2018. Consideră Brînza Dorin că hotărârea comisiei pentru examinarea contestațiilor din 04 decembrie 2017 a fost emisă ilegal și neîntemeiat, deoarece la examinarea contestației sale nu a avut posibilitatea să verifice corectitudinea perfectării procesului-verbal al desfășurării concursului din 10 noiembrie 2017, fiindcă la dosar lipsesc înregistrările audio-video, care în mod obligatoriu trebuiau să fie anexate după cum prevede pct. 57 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, potrivit căruia interviul se înregistrează audio sau video.

Înregistrarea interviului se păstrează, în condițiile legii, timp de 6 luni de la data desfășurării rezultatelor finale ale concursului. Faptul lipsei înregistrărilor audio-video se confirmă prin răspunsul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova din 11 ianuarie 2018. Având în vedere că nu a fost respectată procedura de înregistrare audio-video de desfășurare a etapelor III și IV ale concursului din 10 noiembrie 2017, este evident că hotărârea comisei de concurs din 13 noiembrie 2017 de desemnare a lui Rașculiov Iurie în funcția de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău, este ilegală și neîntemeiată. La 23 aprilie 2018, Brînza Dorin a depus cerere de modificare a pretențiilor din acțiune, solicitând anularea integrală a hotărârii comisiei de contestații din 30 mai 2017 cu privire la anularea etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun.

Chișinău și dispunerea desfășurării repetate a etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău; anularea hotărârii comisiei de concurs din 13 noiembrie 2017 privind desemnarea candidatului Rașculiov Iurie ca învingător al concursului pentru ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău; anularea hotărârii comisiei de contestații din 04 decembrie 2017 cu privire la respingerea contestației din 14 noiembrie 2017 și încasarea sumei de 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea depusă de Brînza Dorin a fost admisă.

S-a anulat hotărârea comisiei de contestație din 30 mai 2017 cu privire la anularea etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău și dispunerea desfășurării repetate a etapelor III și IV a concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău. 4 S-a anulat hotărârea comisiei de concurs din 13 noiembrie 2017 privind desemnarea candidatului Rașculiov Iurie ca învingător al concursului pentru ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău. S-a anulat hotărârea comisiei de contestații din 04 decembrie 2017 cu privire la respingerea contestației lui Brînza Dorin din 14 noiembrie 2017. S-a încasat din contul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în beneficiul lui Brînza Dorin suma de 1500 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Rașculiov Iurie și s-a menținut hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 673 din 09 iulie 2015, nu reglementează posibilitatea extinderii sau amânării concursului, ci doar prelungirea acestuia în temeiurile enumerate exhaustiv la pct. 76. Absența candidatului de la concurs nu constituie temei de prelungire/extindere/amânare a concursului.

Riscul și consecințele neprezentării candidatului la concurs sunt puse exclusiv pe seama acestuia.

Or, extinderea/amânarea în repetate rânduri a desfășurării concursului a pus pe poziții net dezavantajoase pe ceilalți candidați, încălcând în așa mod principiile prevăzute la pct. 4 din Regulamentul enunțat supra, potrivit cărora concursul se organizează și se desfășoare în: -competiție deschisă ce presupune asigurarea accesului liber și egal de participare la concurs a tuturor candidatelor care întrunesc condițiile stabilite; -competență și merit profesional – selectarea celor mai competente persoane în baza unor criterii clar definite și a unei proceduri unice de evaluare; -imparțialitate – aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor unice de selecție; -transparență – informarea societății privind funcțiile de conducere pentru care se organizează concurs, oferirea de informații referitoare la modul de organizare și desfășurare a concursului tuturor celor interesați.

Mai mult ca atât, prin răspunsul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 10/16-07Gp din 28 februarie 2017, (prin care organizatorul concursului, luând în calcul solicitările repetate ale unui candidat cu privire la amânarea ședințelor comisiei de concurs din motive de sănătate), a menționat că ședința comisiei urmează a fi organizată în termen proxim, indiferent de prezența sau absența unui candidat (f.d. 18). La 31 iulie 2019 Rașculiov Iurie a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 07 august 2019 a prezentat supliment la recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii lui Brînza Dorin ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului Rașculiov Iurie a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza superficial, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, în special nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. 5 Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că Brînza Dorin a contestat hotărârea din 30 mai 2017 a comisei de contestații abia la 08 septembrie 2017, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de legislația în vigoare. La 01 august 2019 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii lui Brînza Dorin ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza superficial, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. La 21 septembrie 2019 în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Rașculiov Iurie și Brînza Dorin au fost expediate copiile recursurilor depuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Rașculiov Iurie, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor. La 18 octombrie 2019 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a depus referință la recursul depus de Rașculiov Iurie, solicitând admiterea acestuia, cerințele formulate de către ultimul fiind întemeiate.

La 23 octombrie 2019 Brînza Dorin a depus referințe la recursurile depuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Rașculiov Iurie, solicitând respingerea acestora, cu menținerea deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pe care le consideră întemeiate și legale, invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au examinat minuțios toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a litigiului, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoare conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă 6 legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Din materialele cauzei rezultă că copiile deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost expediate în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și lui Rașculiov Iurie la 05 iunie 2019, recepționate de către recurenți la 07 iunie 2019 (f.d. 190, 194, 213). Cererile de recurs au fost depuse la 31 iulie 2019 și respectiv la 01 august 2019, adică în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursurile depuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Rașculiov Iurie în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea sunt inadmisibile, din următoarele motive.

Referitor la recursul depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova instanța de recurs reține următoarele. În conformitate cu art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. În conformitate cu art. 430 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs părțile și alți participanți la proces. Din materialele cauzei rezultă că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, având calitatea de pârât, nu a exercitat dreptul de a ataca cu apel hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În contextul expus în coroborare cu normele de drept procedural citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nu poate exercita dreptul de a ataca în ordine de recurs decizia Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2019, or, anterior acesta nu a folosit calea de atac în ordine de apel a hotărârii din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia instanței de apel din 26 martie 2019. Prin urmare, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în mod deliberativ, nevalorificând dreptul de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, a pierdut în consecință dreptul de a ataca cu recurs decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținută hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din 11 ianuarie 2005, prin care 7 un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare a neepuizării căilor interne de atac, și anume neexercitarea de către reclamanți din culpa lor a căii de atac apelul. Din motivele expuse, recursul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău necesită să fie declarat inadmisibil.

Privitor la recursul depus de Rașculiov Iurie. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Rașculiov Iurie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul lui Rașculiov Iurie cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Argumentul lui Rașculiov Iurie că Brînza Dorin a atacat hotărârea comisei de contestații din 30 mai 2017 cu încălcarea termenului de prescripție, nu servește temei de a considera admisibil recursul acestuia. Or, conform art. 271 din Codul civil (până la modificările operate prin Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018, în vigoare din 14 ianuarie 2019, cu unele excepții), acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs, fără a verifica fondul cauzei. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter 8 devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil și recursul depus de Rașculiov Iurie.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și a1) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Rașculiov Iurie și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan 9