3ra-1288/19 — contestarea actelor administrative

3ra-1288/19 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1288/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: D. Dulghieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse Rașculiov Iurie și Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Brînza Dorin împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Rașculiov Iurie cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Rașculiov Iurie și s-a menținut hotărârea din 16 august 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2017 Brînza Dorin a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Rașculiov Iurie cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr. 924 din 23 septembrie 2015 al

Ministerului Educației al Republicii Moldova, s-a anunțat concurs pentru ocuparea

funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău.

Termenul de organizare și de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției

menționate a fost prelungit de mai multe ori în temeiul cererilor de amânare ale

contracandidatului Rașculiov Iurie din motivul aflării acestuia în concediul medical,

prezentând certificate medicale deschise cu câteva zile înainte de concurs și închise în

următoarea zi după concurs.

La 06 octombrie 2016 s-a desfășurat proba scrisă a concursului, unde a acumulat 18

puncte; Dorul Violeta – 18 puncte, iar Rașculiov Iurie – 12 puncte.

La 12 aprilie 2017 s-a desfășurat etapa III și IV ale concursului, unde s-a evaluat

Curriculum Vitae ale candidaților și interviul, la aceste două etape de evaluare a acumulat

în total 7,78 de puncte; Dorul Violeta – 6,73 de puncte, iar Rașculiov Iurie – 5,24 puncte.

1

Prin hotărârea din 12 aprilie 2017 a comisiei de concurs a fost desemnat câștigător

al concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3

mun. Chișinău.

La 30 mai 2017 comisia de contestații instituită în cadrul Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, în urma examinării contestației

contracandidatului Rașculiov Iurie din 13 aprilie 2017 și din 23 mai 2017, a adoptat

hotărârea cu privire la admiterea acesteia și de desfășurare repetată a etapelor III și IV ale

concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun.

Chișinău.

Consideră Brînza Dorin că hotărârea comisiei de contestații din 30 mai 2017 este

ilegală și pasibilă anulării din următoarele motive.

Potrivit hotărârii contestate, concursul s-a anulat din cauza neprezentării

concurentului Rașculiov Iurie la interviu pe motivul aflării în concediul medical, precum

și lipsa înregistrării sonore a concursului.

Nu este de acord cu hotărârea emisă, deoarece Regulamentul cu privire la

organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în

instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin ordinul Ministerului Educației

al Republicii Moldova nr. 673 din 09 iulie 2015, nu prevede ca temei de amânare a

concursului sau de desfășurare repetată pe motivul neprezentării concurentului la

interviu.

Concurenții au fost preîntâmpinați preventiv despre neamânarea desfășurării

concursului pe motiv de boală, însă concursul s-a amânat de mai multe ori la cererile lui

Rașculiov Iurie, fapt ce se confirmă prin procesul–verbal din 25 ianuarie 2017 al ședinței

comisiei de concurs.

Selectarea candidatului la funcția respectivă are loc încă din anul 2011, tergiversarea

desfășurării concursului datorându-se în cea mai mare parte din vina lui Rașculiov Iurie.

Prin comportamentul său Rașculiov Iurie manifestă o atitudine tendențioasă de a se

menține cu orice preț în funcția de conducător al acestei instituții de învățământ.

Referitor la argumentul lui Rașculiov Iurie privind lipsa înregistrării sonore a

concursului, acesta nu corespunde realității, fiindcă etapele III și IV ale concursului au

fost înregistrate video și audio, fapt confirmat de membrul comisiei de concurs –

Moscovciuc Efrosinia, care dispune de înregistrarea audio.

La 08 septembrie 2017 a contestat hotărârea din 30 mai 2017 a comisiei de

contestații, însă nu a primit răspuns.

Fiind selectat candidat învingător la funcția de director al școlii profesionale nr. 3

mun. Chișinău prin hotărârea din 12 aprilie 2017 a comisiei de concurs, până în prezent

din cauza hotărârii ilegale din 30 mai 2017 a comisiei de contestații din cadrul

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, este împiedicat de a

fi angajat în acestă funcție.

A cerut Brînza Dorin admiterea acțiunii, anularea hotărârii din 30 mai 2017 a

comisiei de contestații cu privire la dispunerea desfășurării repetate a etapelor III și IV

ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3

mun. Chișinău; respingerea ca fiind neîntemeiate contestațiile lui Rașculiov Iurie din 13

aprilie 2017 și 23 mai 2017 depuse împotriva hotărârii din 12 aprilie 2017 a comisiei de

concurs, prin care a fost desemnat câștigător al concursului pentru ocuparea funcției

vacante de director al școlii profesionale nr. mun. Chișinău și încasarea din contul

2

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cheltuielilor de

judecată.

La 05 februarie 2018 Brînza Dorin a depus cerere de concretizare a pretențiilor din

acțiune, solicitând anularea hotărârii comisiei de concurs din 13 noiembrie 2017 privind

desemnarea candidatului Rașculiov Iurie ca învingător al concursului pentru ocuparea

funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău; anularea hotărârii comisiei

de contestații din 04 decembrie 2017 cu privire la respingerea contestației sale din 14

noiembrie 2017, cu menținerea în vigoare a hotărârii comisiei de concurs din 12 aprilie

2017 privind desemnarea sa în calitate de învingător al concursului pentru ocuparea

funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău.

A indicat Brînza Dorin că la 26 octombrie 2017, prin ordinul nr. 306 a Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, a fost constituită comisia de

concurs pentru ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău, în

următoarea componență: Pogolșa Ludmila, Melenciuc Raisa, Condruc Viorica, Boșneaga

Alexei, Stog Serghei, Stratan Ion și Căpățînă Mihail.

În componența comisiei de concurs a fost inclus repetat Boșneaga Alexei, care

anterior a fost membru al comisiei de concurs din 12 aprilie 2017, fapt ce se confirmă

prin ordinele Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 986

din 29 noiembrie 2016 și nr. 306 din 26 octombrie 2017.

Consideră Brînza Dorin că împrejurarea enunțată contravine hotărârii comisiei de

contestații din 30 mai 2017, care specifică că organizarea și desfășurarea repetată a

etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii

profesionale nr. 3 mun. Chișinău, trebuie să fie constituită în modul stabilit de

Regulamentul de concurs, a unei altei comisii de concurs.

La 10 noiembrie 2017 comisia de concurs a desfășurat concursul repetat a etapelor

III și IV pentru ocuparea acestei funcții.

La concursul respectiv, în scopul favorizării lui Rașculiov Iurie pentru a deveni

câștigător, au fost admise abateri de la lege și anume, nu a fost dată apreciere punctelor

1.2 și 2 din criteriile sale de evaluare a Curriculum Vitae, adică: 1.2 – perfecționarea și d.

conversie profesională; 2. experiență profesională 2.4 de elaborare și gestiune a

proiectelor educaționale, ceea ce contravine pct. 60-63 din Regulament.

Acest aspect denotă neobiectivitatea comisiei în aprecierea modului său de

prezentare la concurs.

Deși a dat răspunsuri complete și argumentate, a fost apreciat intenționat de către

unii membrii ai comisiei cu punctajul de 2,7 și 2,9, favorizându-l în acest sens pe

Rașculiov Iurie.

Modul de apreciere neobiectivă a unor membri ai comisiei se explică și prin

divergența esențială de apreciere de președintele comisiei și secretar, care l-au apreciat cu

punctajul de 5,5 și 6,0.

Aprecierea neobiectivă de către membrii comisiei se confirmă și prin faptul că la

concursurile anterioare a obținute puncte între 6,5 și 7,7, pe când Rașculiov Iurie a fost

apreciat cu 5,6 și 5,2 de puncte.

Este inexplicabil faptul întreruperii ședinței comisiei de concurs din 10 noiembrie

2017 la etapa acordării punctajului pentru interviu și completarea anexelor nr. 4, 5, 6 abia

la 13 noiembrie 2017, contrar Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ

profesional tehnic, aprobat prin ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr.

3

673 din 09 iulie 2015, care nu prevede dreptul comisiei de concurs de a întrerupere

ședința la această etapă.

Procesul-verbal nr. 1 din 10 noiembrie 2017 al ședinței comisiei de concurs a fost

întocmit cu grave abateri de la cele petrecute nemijlocit în cadrul ședinței.

Majoritatea întrebărilor puse de membrii comisiei nu corespund cu cele indicate în

procesul-verbal, cu excepția întrebărilor date de către Serghei Stog, Stratan Ion, Căpățînă

Mihai și L. Pogolșa.

La 14 noiembrie 2017 a contestat hotărârea comisiei de concurs din 13 noiembrie

2017 privind desemnarea lui Rașculiov Iurie candidat învingător la funcția de director al

școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău, însă contestația a fost respinsă de comisia pentru

examinarea contestațiilor prin hotărârea din 04 decembrie 2017, creată prin ordinul

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 406.

Cu hotărârea comisiei pentru examinarea contestațiilor din 04 decembrie 2017,

Brînza Dorin a luat cunoștință la 04 ianuarie 2018.

Consideră Brînza Dorin că hotărârea comisiei pentru examinarea contestațiilor din

04 decembrie 2017 a fost emisă ilegal și neîntemeiat, deoarece la examinarea contestației

sale nu a avut posibilitatea să verifice corectitudinea perfectării procesului-verbal al

desfășurării concursului din 10 noiembrie 2017, fiindcă la dosar lipsesc înregistrările

audio-video, care în mod obligatoriu trebuiau să fie anexate după cum prevede pct. 57 din

Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea

funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, potrivit căruia

interviul se înregistrează audio sau video. Înregistrarea interviului se păstrează, în

condițiile legii, timp de 6 luni de la data desfășurării rezultatelor finale ale concursului.

Faptul lipsei înregistrărilor audio-video se confirmă prin răspunsul Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova din 11 ianuarie 2018.

Având în vedere că nu a fost respectată procedura de înregistrare audio-video de

desfășurare a etapelor III și IV ale concursului din 10 noiembrie 2017, este evident că

hotărârea comisei de concurs din 13 noiembrie 2017 de desemnare a lui Rașculiov Iurie

în funcția de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău, este ilegală și

neîntemeiată.

La 23 aprilie 2018, Brînza Dorin a depus cerere de modificare a pretențiilor din

acțiune, solicitând anularea integrală a hotărârii comisiei de contestații din 30 mai 2017

cu privire la anularea etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante

de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău și dispunerea desfășurării repetate a

etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii

profesionale nr. 3 mun. Chișinău; anularea hotărârii comisiei de concurs din 13 noiembrie

2017 privind desemnarea candidatului Rașculiov Iurie ca învingător al concursului pentru

ocuparea funcției de director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău; anularea hotărârii

comisiei de contestații din 04 decembrie 2017 cu privire la respingerea contestației din 14

noiembrie 2017 și încasarea sumei de 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea

depusă de Brînza Dorin a fost admisă.

S-a anulat hotărârea comisiei de contestație din 30 mai 2017 cu privire la anularea

etapelor III și IV ale concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii

profesionale nr. 3 mun. Chișinău și dispunerea desfășurării repetate a etapelor III și IV a

concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al școlii profesionale nr. 3 mun.

Chișinău.

4

S-a anulat hotărârea comisiei de concurs din 13 noiembrie 2017 privind desemnarea

candidatului Rașculiov Iurie ca învingător al concursului pentru ocuparea funcției de

director al școlii profesionale nr. 3 mun. Chișinău.

S-a anulat hotărârea comisiei de contestații din 04 decembrie 2017 cu privire la

respingerea contestației lui Brînza Dorin din 14 noiembrie 2017.

S-a încasat din contul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în beneficiul lui

Brînza Dorin suma de 1500 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de Rașculiov Iurie și s-a menținut hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că Regulamentul cu privire la

organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în

instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin ordinul Ministerului Educației

nr. 673 din 09 iulie 2015, nu reglementează posibilitatea extinderii sau amânării

concursului, ci doar prelungirea acestuia în temeiurile enumerate exhaustiv la pct. 76.

Absența candidatului de la concurs nu constituie temei de

prelungire/extindere/amânare a concursului.

Riscul și consecințele neprezentării candidatului la concurs sunt puse exclusiv pe

seama acestuia.

Or, extinderea/amânarea în repetate rânduri a desfășurării concursului a pus pe

poziții net dezavantajoase pe ceilalți candidați, încălcând în așa mod principiile prevăzute

la pct. 4 din Regulamentul enunțat supra, potrivit cărora concursul se organizează și se

desfășoare în:

-competiție deschisă ce presupune asigurarea accesului liber și egal de participare la

concurs a tuturor candidatelor care întrunesc condițiile stabilite;

-competență și merit profesional – selectarea celor mai competente persoane în baza

unor criterii clar definite și a unei proceduri unice de evaluare;

-imparțialitate – aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor unice de selecție;

-transparență – informarea societății privind funcțiile de conducere pentru care se

organizează concurs, oferirea de informații referitoare la modul de organizare și

desfășurare a concursului tuturor celor interesați.

Mai mult ca atât, prin răspunsul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr.

10/16-07Gp din 28 februarie 2017, (prin care organizatorul concursului, luând în calcul

solicitările repetate ale unui candidat cu privire la amânarea ședințelor comisiei de

concurs din motive de sănătate), a menționat că ședința comisiei urmează a fi organizată

în termen proxim, indiferent de prezența sau absența unui candidat (f.d. 18).

La 31 iulie 2019 Rașculiov Iurie a depus cerere de recurs împotriva deciziei

instanței de apel, iar la 07 august 2019 a prezentat supliment la recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei

decizii noi de respingere a acțiunii lui Brînza Dorin ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului Rașculiov Iurie a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza superficial, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, în special nu a fost

aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

5

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că Brînza Dorin a

contestat hotărârea din 30 mai 2017 a comisei de contestații abia la 08 septembrie 2017,

cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de legislația în vigoare.

La 01 august 2019 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 august 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii lui Brînza Dorin ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că

Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza superficial, cu interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

La 21 septembrie 2019 în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova, Rașculiov Iurie și Brînza Dorin au fost expediate copiile

recursurilor depuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

și Rașculiov Iurie, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor.

La 18 octombrie 2019 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova a depus referință la recursul depus de Rașculiov Iurie, solicitând admiterea

acestuia, cerințele formulate de către ultimul fiind întemeiate.

La 23 octombrie 2019 Brînza Dorin a depus referințe la recursurile depuse de

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Rașculiov Iurie,

solicitând respingerea acestora, cu menținerea deciziei din 26 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

pe care le consideră întemeiate și legale, invocând că instanțele de judecată ierarhic

inferioare au examinat minuțios toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a litigiului, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoare conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă

6

legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură

civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată

până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că copiile deciziei din 26 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău au fost expediate în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova și lui Rașculiov Iurie la 05 iunie 2019, recepționate de către recurenți

la 07 iunie 2019 (f.d. 190, 194, 213).

Cererile de recurs au fost depuse la 31 iulie 2019 și respectiv la 01 august 2019,

adică în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursurile depuse de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova și Rașculiov Iurie în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că acestea sunt inadmisibile, din următoarele motive.

Referitor la recursul depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova instanța de recurs reține următoarele.

În conformitate cu art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate

cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea

apelului prevăzută de lege.

În conformitate cu art. 430 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să

declare recurs părțile și alți participanți la proces.

Din materialele cauzei rezultă că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova, având calitatea de pârât, nu a exercitat dreptul de a ataca cu apel

hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În contextul expus în coroborare cu normele de drept procedural citate supra,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nu poate

exercita dreptul de a ataca în ordine de recurs decizia Curții de Apel Chișinău din 26

martie 2019, or, anterior acesta nu a folosit calea de atac în ordine de apel a hotărârii din

16 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia instanței

de apel din 26 martie 2019.

Prin urmare, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în

mod deliberativ, nevalorificând dreptul de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, a

pierdut în consecință dreptul de a ataca cu recurs decizia din 26 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a fost menținută hotărârea din 16 august 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene a Drepturilor

Omului în speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din 11 ianuarie 2005, prin care

7

un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare a neepuizării căilor interne de

atac, și anume neexercitarea de către reclamanți din culpa lor a căii de atac apelul.

Din motivele expuse, recursul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău

necesită să fie declarat inadmisibil.

Privitor la recursul depus de Rașculiov Iurie.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Rașculiov Iurie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul lui Rașculiov

Iurie cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Argumentul lui Rașculiov Iurie că Brînza Dorin a atacat hotărârea comisei de

contestații din 30 mai 2017 cu încălcarea termenului de prescripție, nu servește temei de

a considera admisibil recursul acestuia.

Or, conform art. 271 din Codul civil (până la modificările operate prin Legea

privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15

noiembrie 2018, în vigoare din 14 ianuarie 2019, cu unele excepții), acțiunea privind

apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție

extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la

încheierea dezbaterilor în fond.

În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul în care

instanța se pronunță asupra fondului.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs,

fără a verifica fondul cauzei.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

8

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea

a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul

depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil și recursul depus

de Rașculiov Iurie.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art.

270, 433 lit. a) și a1) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Rașculiov Iurie și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

9