3ra-1106/19 — contestarea actelor si rezultatelor concursului de ocupare a functiei

Dosarul nr.3ra-1106/19 Prima instanță: Judecătoria mun. Chișinău, sediul Buiucani (judecătorul: C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) ÎNCHEIERE 6 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Sergiu Scarlat reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Scarlat împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ludmila Botnar cu privire la contestarea actelor și rezultatelor concursului de ocupare a funcției, împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată parțial hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei mun.

Chișinău, sediul Buiucani și emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 16 martie 2018, Sergiu Scarlat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ludmila Botnar cu privire la contestarea actelor și rezultatelor concursului de ocupare a funcției. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a organizat concursul pentru ocuparea funcției de director al Centrului Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO”, termenul limita de depunere dosarului de concurs fiind data de 12 august 2017. A susținut reclamantul, că actele necesare au fost depuse potrivit procedurii și anunțului ministerului din 13 iulie 2017, iar la 1 octombrie 2017 a fost publicat anunțul prin care i-a fost comunicat lista persoanelor admise la concurs și anume: Ludmila Botnar și Sergiu Scarlat.

Prin urmare, concursul a fost organizat în conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ general, aprobat prin ordinul Ministerului Educatiei nr. 163 din 23 martie 2015. În rezultatul desfășurării concursului, la 6 februarie 2018 învingătoare a fost desemnată, intervenientul accesoriu, Ludmila Botnari. Reclamantul a precizat că, nefiind de acord cu rezultatele concursului la 8 februarie 2018 a depus contestația prin care a solicitat, anularea rezultatelor 1 concursului, numirea unei noi componențe a comisiei de concurs, petrecerea unui nou concurs. Însă, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova prin procesul-verbal al ședinței din 16 februarie 2018 a hotărât de a respinge din lipsa de temei contestația depusă.

Sergiu Scarlat a considerat hotărârea Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova din 16 februarie 2018, ca una ilegală. Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ general, aprobat prin Ordinul nr. 163 din 23 martie 2015 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Ulterior, prin cererile privind completarea cererii de chemare în judecată (f.d.

98,109), reclamantul Sergiu Scarlat a solicitat, anularea rezultatelor etapelor concursului pentru ocuparea funcției de director a Centrului Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO”; anularea hotărârii Comisiei de concurs din 6 februarie 2018 pentru ocuparea funcției de director al Centrului Republican pentru Copii si Tineret „ARTICO”, prin care a fost desemnată câștigător al concursului Ludmila Botnar; anularea hotărârii Comisiei de contestație a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova din 16 februarie 2018 prin care „A fost respinsă din lipsa de temei contestația depusă de către Sergiu Scarlat privind concursul pentru ocuparea funcției de director al Centrului Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO”; obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova să organizeze repetat concursul pentru ocuparea funcției de director Centrului Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO”, cu numirea unei noi componențe a comisiei de concurs; încasarea din contul ministerului în beneficiul lui Sergiu Scarlat a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Scarlat a fost admisă parțial. Au fost anulate, rezultatele etapelor concursului pentru ocuparea funcției de director al Centrului Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO”, hotărârea Comisiei de concurs din 6 februarie 2018 pentru ocuparea funcției de director al Centrului, prin care a fost desemnata câștigător al concursului Ludmila Botnar și hotărârea Comisiei de contestație a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova din 16 februarie 2018 prin care a fost respinsă din lipsa de temei contestația depusă de către Sergiu Scarlat privind concursul pentru ocuparea funcției de director al Centrului.

A fost obligat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova să organizeze repetat concursul pentru ocuparea funcției de director Centrului Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO”. În rest pretențiile privind numirea unei noi componențe a comisiei de concurs și încasarea cheltuielilor de judecată, au fost respinse. La 18 decembrie 2018, Ludmila Botnar a depus apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani. La 16 ianuarie 2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a depus apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Buiucani. 2 Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată parțial hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei mun.

Chișinău, sediul Buiucani în partea admiterii cerințelor înaintate de către Sergiu Scarlat și emisă o nouă hotărâre prin care cerințele în această parte au fost respinse. În rest hotărârea a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile Legii contenciosului administrativ, Regulamentului privind organizarea și funcționarea, structurii și efectivului-limită ale Cancelariei de Stat și Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ general, aprobat prin ordinul Ministerului Educatiei nr. 163 din 23 martie 2015. Astfel, în baza pct. 7 lit. f) și g) prin Hotărârea de Guvern nr. 691 din 30 august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a fost aprobată, structura aparatului central al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, conform anexei 2 și organigrama aparatului central al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, conform anexei nr.3.

Conform pct. 7 lit. f) și g) al Hotărârii de Guvern nr. 657 din 6 noiembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea, structurii și efectivului-limită ale Cancelariei de Stat, se menționează că în scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituționale privind realizarea politicii interne și externe a statului și exercitarea conducerii generale a administrației publice Cancelaria de Stat are următoarele atribuții: asigură coordonarea și monitorizarea activităților în cadrul reformei administrației publice centrale; asigură promovarea și realizarea politicii statului în domeniul serviciului public, în special al managementului resurselor umane.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că Cancelaria de Stat a anunțat, organizat și desfășurat concursuri la funcțiile publice de conducere din cadrul ministerelor, iar la 20 decembrie 2017 a fost suplinita funcția de secretar de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul educației (Hotărârea de Guvern nr. 1121 /2017). Totodată, instanța de apel a notat că funcția de președinte al comisiei de concurs este exercitată de către secretarul de stat în domeniul respectiv, fapt care a fost respectat și în cazul dat.

Aici, instanța de apel a apreciat critic concluzia primei instanțe prin care s-a constat că la caz au fost încălcate prevederile pct. 37 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ general, aprobat prin Ordinul nr. 163 din 23 martie 2015 al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în condițiile în care se atestă că ministerul s-a aflat în proces de reorganizare după 26 iulie 2017, iar procesul de reorganizare este unul complex care durează în timp, iar realizarea acesteia a avut loc în virtutea unui factor extern, ce nu a depins de voința ministerului.

Instanța de apel a subliniat că de către comisia de concurs al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova au fost respectate competențele stabilite de Regulamentul de concurs. 3 Ca urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a constatat pe deplin circumstanțele cauzei, însă a dat о apreciere eronata materialului probator, precum și a interpretat eronat normele materiale și procedurale. La 21 iunie 2019, Sergiu Scarlat a depus recurs și ulterior recurs suplimentar, la 22 octombrie 2019 împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii.

Totodată, a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată, ulterior concretizată. A mai menționat, că încălcările Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, probate de către recurent Sergiu Scarlat în ansamblu prezintă sistem de abateri de la concurs obiectiv care urmează a fi desfășurat repetat respectând prevederile Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ general, aprobat prin ordinul Ministerului Educatiei nr. 163 din 23 martie 2015. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 22 mai 2019, fiind expediată în adresa părților la 18 iunie 2019 (f.d. 210), astfel, recursul declarat de către Sergiu 4 Scarlat reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră la 21 iunie 2019 (214-219), este depus în termen. Prin referința din 7 august 2019, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Prin referința din 17 august 2019, Ludmila Botnari a solicitat respingerea recursului. Examinând temeiurile recursului depus de către Sergiu Scarlat reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Sergiu Scarlat reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor 5 procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Sergiu Scarlat reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Sergiu Scarlat reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 6