3ra-1063/22 — contestarea in tot a operatiunii administrative si olbigarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1063/22 — contestarea in tot a operatiunii administrative si olbigarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1063/22

2-21088048-01-3ra-12102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O.Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, Gr.Dașchevici, A.Bostan)

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Gabriel Țigănaș,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Gabriel Țigănaș

împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind anularea operațiunii

administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Ministerul Afacerilor Interne, a fost casată hotărârea din

19 august 2021 și hotărârea suplimentară din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o decizie nouă, prin care acțiunea în

contencios administrativ depusă de Gabriel Țigănaș a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La data de 11 iunie 2021 Gabriel Țigănaș a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne

privind anularea operațiunii administrative și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acestei acțiuni, reclamantul a indicat că la 26.04.2021 a făcut

cunoștință cu încheierea nr. 4/477 din 25.03.2021, unde în punctul doi al părții de

propuneri angajatorul a acceptat următoarea poziție: pentru încălcarea prevederilor

pct. 22 din hotărârea Guvernului nr. 409 din 07.06.2017 cu privire la aprobarea

Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, stabilește că, conducătorul nemijlocit este persoana

căreia funcționarul i se subordonează pe linia ierarhică de serviciu, inclusiv

temporar, conform fișei postului, pct. 39, se consideră abatere disciplinară fapta

(acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost

încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare,

restrângerile, interdicțiile și incompatibilitatea statuate de legislația în vigoare,

ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se

1

înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut cât și art. 5 din

Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, care prevede că, activitatea funcționarului public cu

statut special se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea acesteia, în

interesul persoanei și al comunității, potrivit principiilor profesionalismului,

confidențialității. integrității profesionale și loialității, stabilității în funcția publică,

colaborării și cooperării, impartialității și nediscriminării, transparenței,

obiectivității, eficienței, responsabilității și subordonării ierarhice, manifestate prin

necoordonarea raportului nr. 4/2133 din 18.12.2020, nemijlocit cu șeful SPIA al

MAI, strict se atenționează comisarul principal Gabriel Țigănaș, șef adjunct serviciu,

șef al Direcției generale anticorupție a Serviciului protecție internă și anticorupție al

MAI, în vederea respectării cadrului normativ nominalizat, precum și neadmiterii pe

viitor a cazurilor similare.

Cu această formulare nu este de acord, invocând prevederile pct. 25 al

Regulamentului SPIA, potrivit cărora, corespondența SPIA este semnată de către

șeful Serviciului, șefii adjuncți, etc.

Conform pct. enunțat, reclamantul, în calitate de șef adjunct, a avut dreptul să

semneze raportul de ridicare al raportului informativ nr. 300c din 27.11.2017.

Pct. 22 al hotărîrii Guvernului nr. 409/2017, stipulează că, conducătorul

nemijlocit este persoana căreia funcționarul i se subordonează pe linie ierarhică de

serviciu, inclusiv temporar, conform fișei postului.

A menționat că, în prezent, nu dispune de fișa postului, iar noțiunea de

subordonare în sine nu înglobează coordonarea chestiunilor de serviciu de rutină, or,

Ion Mămăligă urma să fie audiat de către executorii anchetei de serviciu pentru a

confirma sau infirma, acest fapt așa după cum a menționat în raportul expediat în

adresa ministrului Voicu Pavel, că a coordonat cu primul ridicarea raportului

informativ 300c din 27.11.2017 din DPI DGPI al SPIA.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) lit. c) al Legii privind secretul de stat,

organul de protecției a secretului de stat în autoritățile publice sunt subdiviziunile de

protecție, adică Direcția protecția informațiilor a DGPI al SPIA. Iar, potrivit, art. 37

alin. (2) al Legii privind secretul de stat, subdiviziunile de protecție a informațiilor

atribuite la secret de stat sînt obligate să exercite controlul permanent privind

asigurarea protecției informațiilor respective deținute de ele sau de persoanele

juridice din subordine.

La rândul său, pct. 82 subpct. subpct. 1), 4) al hotărîrii Guvernului nr.

1176/2010, subdiviziunea de protecție are atribuții de preîntâmpinare a accesului

neîntemeiat la informațiile atribuite la secret de stat și organizarea lucrărilor de

secretariat secrete. Iar, potrivit pct. 83 subpct. 1 al hotărârii enunțate, subdiviziunea

de protecție monitorizează aplicarea normelor în vigoare de protecție a secretului de

stat.

Iar potrivit prevederilor pct. 215 al hotărîrii Guvernului nr. 1176/2010, lucrările

de secretariat secrete în cadrul autorităților publice sau altor persoane juridice se

organizează și se efectuează de către Subdiviziunile de protecție (subdiviziunile

lucrărilor de secretariat secrete). Totodată, conform pct. 282 al hotărîrii Guvernului

nr. 1176/2010, în interiorul aceleiași clădiri sau al unui grup de clădiri, documentele

ce conțin informații atribuite la secret de stat pot fi transmise într-un singur plic

2

închis, menționînd numai numele destinatarului, cu condiția ca expedierea

(distribuirea) să fie efectuată de persoana desemnată din cadrul Subdiviziunii de

protecție, care dispune de acces la secretul de stat de forma corespunzătoare.

Reieșind din normele enunțate, Direcția protecția informațiilor este pilonul de

protecție în asigurarea regimului secret în cadrul autorității publice.

A notat că, în cazul în care această subdiviziune de protecție a acceptat raportul

din 18.12.2020 privind ridicarea raportului informativ nr. 300c, în forma în care era,

adică nefiind coordonat cu Ion Mămăligă, atunci acțiunea reclamantului a fost

legală, ori, pentru încălcarea procedurilor de eliberare a materialelor secrete

subdiviziunea de protecție poartă răspundere în măsură egală cu reclamantul.

Respectiv, aprobând acțiunea reclamantului la acea etapă și ulterior disociindu-

se de ea, Direcția protecția informațiilor nu are credibilitate, nu este consecventă,

iar, acțiunile acestora în cadrul anchetei de serviciu nu sunt obiective, urmărind

scopul de a ascunde propriile greșeli.

Conform pct. 257 al hotărîrii Guvernului nr. 1176/2010, transmiterea

informațiilor atribuite la secret de stat între autoritățile publice, alte persoane juridice

sau cetățeni se va efectua cu permisiunea autorității publice cu împuterniciri de

dispoziție asupra acestora. Raportul de ridicare a raportului informativ a fost aprobat

de conducătorul autorității publice, oferind astfel posibilitatea de ridicare, iar

Mămăligă Ion are o funcție inferioară față de conducătorul autorității publice.

Studiind minuțios Legea nr. 245/208 și hotărîrea Guvernului nr. 1176/2010 nu

a găsit o astfel de prevedere, ca coordonare la transmiterea, ridicarea materialelor

secrete cu șefi de subdiviziuni. Raportul informativ nr. 300/c din 27.11.2017 a fost

emis de reclamant și respectiv a avut tot dreptul să intre în posesia acestuia.

A evidențiat că, fiind audiat secretarul general al ministerului dl Ianuș Erhan a

declarat că, a acceptat raportul la avizare fără coordonarea cu Ion Mămăligă,

deoarece reclamantul ca șef adjunct de serviciu este în drept să înainteze rapoarte.

Conform art. 22 alin. (4) al Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat, în

funcție de volumul lucrărilor cu utilizarea informațiilor atribuite la secret de stat,

conducătorii autorităților publice și ai altor persoane juridice formează subdiviziuni

de protecție a informațiilor atribuite la secret de stat și le stabilesc atribuțiile în

conformitate cu Regulamentul privind asigurarea regimului secret în cadrul

autorităților publice și al altor persoane juridice, ținînd cont de specificul lucrărilor

efectuate, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.1176/2010.

Conform pct. 36 din Regulamentul SPIA, aprobat prin ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr. 325 din 15.10.2019, Direcția protecția informațiilor (DPI) este

subdiviziunea specializată în domeniul protecției informațiilor atribuite la secret de

stat a MAI, activează în baza propriului regulament, elaborat în conformitate cu

Legea nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat și Regulamentului cu privire la

asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice și al altor persoane

juridice, aprobat prin hotărîrea Guvernului 1176/2010.

Potrivit pct. 63 al Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în

cadrul autorităților publice și al altor persoane juridice, aprobat prin hotărîrea

Guvernului nr. 1176/2010, în scopul implementării acțiunilor cu privire la asigurarea

regimului secret și organizarea controlului permanent privind respectarea măsurilor

de protecție a informațiilor atribuite la secret de stat în autoritățile publice și alte

3

persoane juridice trebuie să existe, în condițiile Legii nr. 254/2008 cu privire la

secretul de stat, subdiviziuni interioare de protecție a informațiilor atribuite la secret

de stat, cu atribuții specifice.

În corespundere cu pct. 82 al Regulamentului, subdiviziunea de protecție are

următoarele sarcini de bază: 1) preîntâmpinarea accesului neîntemeiat la informațiile

atribuite la secret de stat; 2) descoperirea și lichidarea surselor de divulgare a

informațiilor atribuite la secret de stat în procesul de activitate a autorităților publice

și altor persoane juridice; 3) asigurarea regimului secret în procesul efectuării tuturor

lucrărilor secrete de către autoritățile publice și alte persoane juridice; 4) organizarea

lucrărilor de secretariat secrete. Iar, potrivit pct. 83 al Regulamentului, subdiviziunea

de protecție are următoarele atribuții generale: 1) elaborează și propune spre

aprobare conducerii autorității publice sau a altei persoane juridice actele normative

interne cu privire la protecția informațiilor atribuite la secret de stat, monitorizează

aplicarea normelor în vigoare de protecție a secretului de stat; 2) participă la

elaborarea nomenclatoarelor departamentale/ interdepartamentale detaliate de

informații care urmează a fi secretizate și a altor acte normative ce reglementează

modul departamental de asigurare a regimului secret; 3) elaborează, în comun cu

șefii subdiviziunilor interioare, Nomenclatorul funcțiilor care necesită acces la

secretul de stat; 4) coordonează activitatea de protecție a informațiilor atribuite la

secret de stat și efectuează controlul asupra îndeplinirii cerințelor în vigoare cu

privire la asigurarea regimului secret, inclusiv în procesul lucrărilor de secretariat,

analizează aspectele activității autorității publice sau al altei persoane juridice în

vederea preîntîmpinării, depistării și lichidării încălcării normelor de protecție a

secretului de stat; 5) întocmește Programul de prevenire a scurgerii de informații

atribuite la secret de stat și îl supune avizării Serviciului de Informații și Securitate,

iar după aprobare, acționează pentru aplicarea acestuia; 6) informează Serviciul de

Informații și Securitate despre cazurile de divulgare a informațiilor secrete, precum

și despre dispariția documentelor și altor purtători materiali de informații secrete; 7)

participă din oficiu la efectuarea investigațiilor privind faptele de încălcare a

regimului secret. 8) asigură colaborarea cu alte instituții referitor la protecția

secretului de stat; 9) consiliază conducerea autorității publice sau a altei persoane

juridice în legătură cu toate aspectele ce țin de protecția secretului de stat; 10)

informează conducerea autorității publice sau al altei persoane juridice despre

vulnerabilitățile și riscurile existente în sistemul de protecție a informațiilor atribuite

la secret de stat și propune măsuri pentru înlăturarea acestora; 11) acordă sprijin

Serviciului de Informații și Securitate privind verificarea cetățenilor care necesită

perfectarea (reperfectarea) dreptului de acces la secret de stat; 12) organizează

activități de instruire specifică a personalului autorităților publice sau altor persoane

juridice care au acces la secret de stat; 13) ține evidența persoanelor pentru care a

fost perfectat (reperfectat) dreptul de acces la secret de stat, asigură păstrarea

autorizațiilor de acces și a certificatului de securitate eliberat persoanei juridice; 14)

ține evidența safeurilor, dulapurilor de metal, depozitelor speciale și altor încăperi

în care se permite păstrarea documentelor și altor purtători materiali de informații

secrete; 15) exercită alte atribuții în domeniul protecției secretului de stat, potrivit

Legii (Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat) și Regulamentului cu privire

4

la asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice și al altor persoane

juridice, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1176/2010.

Potrivit pct. 84 al Regulamentului, atribuțiile personalului din Subdiviziunea

de protecție se stabilesc prin fișa postului, aprobată de conducătorul autorității

publice sau al altei persoane juridice. Se interzice implicarea personalului din

subdiviziunea de protecție în exercitzrea altor obligațiuni ce nu decurg din

Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice

și al altor persoane juridice, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1176/2010.

Conform pct. 992 al Regulamentului, faptele de divulgare a informațiilor

atribuite la secret de stat, pierdere a documentelor și altor purtători materiali de

informații atribute la secret de stat sau a articolelor care conțin asemenea informații

se comunică neîntârziat Subdiviziunii de protecție, conducătorului autorității publice

sau al altei persoane juridice (autorității cu împuterniciri de dispoziție asupra acestor

informații) și Serviciului de Informații și Securitate. Iar, potrivit pct. 993, în cazul

încălcărilor menționate în pct. 992 din Regulament, se i-au măsuri cu privire la

organizarea unei investigații de serviciu pentru clarificarea circumstanțelor

divulgării informațiilor atribuite la secret de stat, pierderii documentelor, altor

purtători materiali sau articolelor care conțin informații atribuite la secret de stat și

căutarea acestora

Prin prisma pct. pct. 992, 993 al Regulamentului, DPI a DGPI al SPIA poate

efectua doar investigații de serviciu, acționând exclusiv în baza Legii nr. 245/2008

cu privire la secretul de stat, Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret

în cadrul autorităților publice și al altor persoane juridice, aprobat prin hotărîrea

Guvernului nr. 1176/2010 și propriului Regulament care este conceput în baza

actului legislativ și normativ menționat, care sunt net superioare Regulamentului

SPIA și fișelor de post.

A specificat că, chiar și de se va face referință la fișele de post al DPI, acelea

au fost întocmite în conformitate cu Legea nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat,

Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice

și al altor persoane juridice, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1176/2010 și

absolut nicăieri nu a găsit că, personalul Direcției este în drept să efectueze anchete

de serviciu, doar investigații de serviciu, atestând o diferență notorie între aceste

două componente.

Reclamantul a mai indicat că, investigațiile de serviciu în sensul Legii nr.

245/2008 cu privire la secretul de stat, Regulamentului cu privire la asigurarea

regimului secret în cadrul autorităților publice și al altor persoane juridice, aprobat

prin hotărîrea Guvernului nr. 1176/2010, se efectuează în exclusivitate pentru a

constata existența sau inexistența elementelor infracțiunilor prevăzute de art. art.

344, 345 Codul penal, sau contravenției prevăzute de art. 3651 Codul

contravențional și care bineînțeles sunt examinate doar de DPI a DGPI al SPIA.

Totodată, conform art. 251 alin. (2) Codul de procedură penală, încălcarea

prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea

persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de

judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului,

traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

5

Deci, aplicând această prevedere prin analogie, acțiunile executorului anchetei

de serviciu Tatiana Verbeniuc sunt nule.

A invocat că în raportul de recuzare a efectivului SPIA, expediat la 22.04.2021

a solicitat audierea lui Ion Mămăligă, Vadim Mânzărari, Violeta Burcovschi, pentru

a confirma sau infirma cele declarate de reclamant. La fel a solicitat audierea

personalului Direcției protecția informațiilor asupra circumstanțelor investigate în

anchetă și poziției acestora vizavi de acțiunile reclamantului. Acest lucru nu s-a

întâmplat, fapt prin care, grav au fost încălcate prevederile art. 6 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil), precum și art. 26 al

Constituției Republicii Moldova (dreptul la apărare).

Pe când, în încheierea din 23.04.2021, privind rezultatele anchetei de serviciu

nr. 4/477 din 25.03.2021, din motivele enunțate, executorii nu au făcut referire și nu

s-au expus poziția asupra celor invocate de reclamant în raportul explicativ expediat

la 22.04.2021 în adresa ministrului Pavel Voicu, fapt prin care se demonstrează

poziția unilaterală și viziunea părtinitoare asupra circumstanțelor examinate.

A specificat că, la 22.04.2021 a depus pe numele ministrului Pavel Voicu,

recuzare în privința personalului Direcției protecția informațiilor. Fără a fi examinată

și expune pe marginea recuzării la 23.04.2021 personalul Direcției a contrasemnat,

iar Pavel Voicu a aprobat încheierea privind rezultatele anchetei de serviciu nr. 4/477

int. din 25.03.2021. Răspunsul la cererea de recuzare, prin care au fost respinse

cerințele, i-a fost expediat pe poșta electronică la 28.04.2021, adică, după finisarea

anchetei de serviciu, termenul căreia expirase la 23.04.2021.

A menționat că, în calitate de probe la cererea de chemare de judecată pot fi

prezentate, Regulamentul Serviciului protecție internă și anticorupție, aprobat la

18.10.2018 prin ordinul nr. 325, încheierea privind rezultatele anchetei de serviciu

nr. 4/477 int. din 25.03.2021, raportul de recuzare din 22.04.2021, înștiințare din

23.04.2021 privind informarea despre depunerea cererii de recuzare, cererea

prealabilă nr. Ț-1388/2021 din 05.05.2021, răspuns MAI nr. 44/30 – 2317 din

14.05.2021 la cererea prealabilă.

A comunicat despre respectarea procedurii prealabile, la 05.05.2021 a expediat

cererea prealabilă nr. Ț-1388/2021, iar la 30.05.2021 a primit răspunsul MAI nr.

44/30 – 2317 din 14.05.2021 la cererea prealabilă.

La 14.07.2021, reclamantul a înaintat cerere de chemare în judecată

suplimenară prin care a menționat că, reieșind din prevederile menționate în pct. 51

ale hotărîrii Guvernului nr. 409/2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar

al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

legiuitorul a investit exclusiv doar conducătorul subdiviziunii, adică șeful

Serviciului protecție internă și anticorupție să dispună printr-o rezoluție desfășurarea

anchetei de serviciu. Acest drept este unul discreționar al conducătorului

subdiviziunii.

A indicat că, reieșind din prevederile pct. 55 al hotărîrii Guvernului nr.

409/2017, cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ministrul/angajatorul

intervine doar la strămutarea anchetelor de serviciu pornite pe același subiect de

către mai multe subdiviziuni. Deci, ministrul demisionar Voicu Pavel arbitrar și-a

atribuit un drept ce nu-i aparține, fapt ce constituie un abuz de funcția deținută.

6

A mai susținut că, la 23.04.2021, șeful Serviciului protecție internă și

anticorupție Ion Mămăligă, a prezentat încheierea privind rezultatele anchetei de

serviciu nr. 4/477 din 25.03.2021, ministrului demisionar Pavel Voicu, care a

aprobat-o.

Conform prevederilor pct. pct. 73, 74, 78 ale hotărârii Guvernului nr. 409/2017

cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Interne, intervine și

aprobă încheierea doar în cazul aplicării sancțiunii disciplinare.

Deci, atribuirea arbitră a unui drept ce nu-i aparține ministrului demisionar

Pavel Voicu, constituie un abuz de funcția deținută.

A notat că, la 23.04.2021, șeful Serviciului protecție internă și anticorupție, Ion

Mămăligă, a întocmit și semnat încheierea privind rezultatele anchetei de serviciu

nr. 4/477 din 25.03.2021. Desfășurarea anchetei de serviciu a fost dispusă

inspectorului principal al Serviciului protecție internă și anticorupție, Tatiana

Verbeniuc.

Conform pct. 53, 68 subpct. 7) ale hotărîrii Guvernului 409/2017 cu privire la

aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, dreptul exclusiv la întocmirea concluziei îi aparține

executorului anchetei de serviciu, adică inspectorului principal Verbeniuc Tatiana.

Prin urmare, întocmirea și semnarea încheierii privind rezultatele anchetei de

serviciu nr. 4/477 din 25.03.2021, de către Ion Mămăligă, constituie o ingerință în

procedura de efectuare a anchetei de serviciu și emiterea deciziei.

La rândul său, potrivit art. 251 alin. (2) Codul de procedură penală, încălcarea

prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea

persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de

judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului,

traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

Iar, aplicând această prevedere prin analogie, rezultă că, acțiunile efectuate se lovesc

de nulitate.

Din considerentele expuse, Gabriel Țigănaș a depus prezenta acțiune în

contencios administrativ, solicitând anularea încheierii nr. 4/477 din 23.04.2021,

aprobată de ministrul demisionar Pavel Voicu; obligarea Ministerului Afacerilor

Interne de a emite act administrativ individual favorabil, de încetare a anchetei de

serviciu nr. 4/477 int. din 23.04.2021, pentru lipsa pretinselor elemente de

nerespectare a prevederilor legale.

Prin hotărârea din 19 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Gabriel Țigănaș a fost admisă parțial,

fiind anulată încheierea din 23.04.2021 privind rezultatele anchetei de serviciu nr.

4/477 int din 25.03.2021, în partea sintagmei ,,strict se atenționează,, ca

neîntemeiată. În rest, pretențiile din acțiune s-au respins, ca neîntemeiate.

Prin hotărârea suplimentară din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, a fost respinsă pretenția formulată de Gabriel Țigănaș privind

obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a emite un act administrativ individual

favorabil de încetare a anchetei de serviciu nr. 4/477 din 23.03.2021, pentru lipsa

pretinselor elemente de nerespectare a prevederilor legale, ca neîntemeiată.

7

Prin decizia din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Ministerul Afacerilor Interne, a fost casată hotărârea din 19 august 2021 și

hotărârea suplimentară din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și a fost pronunțată o decizie nouă, prin care acțiunea în contencios

administrativ depusă de Gabriel Țigănaș a fost declarată inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind neîntemeiată

soluția primei instanțe expusă în hotărârea din 19 august 2021 și hotărârea

suplimentară din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe

motiv că actul contestat de către reclamant în prezenta speță – încheierea din

23.04.2021 privind rezultatele anchetei de serviciu nr. 4/477int. din 25.03.2021,

aprobată de ministrul Pavel Voicu, constituie o operațiune administrativă care poate

fi contestată doar concomitent cu actul administrativ adoptat în baza acesteia, mai

mult, această etapă a procedurii administrative, de sinestătător nu este generatoare

de efecte juridice pentru reclamant, reprezentând de fapt manifestările de voință sau

activitățile derulate în cadrul unei proceduri administrative.

Or, actul contestat de reclamant este format din etape consecutive ale

procesului de investigație, care separat nu produc efecte juridice executorii,

respectiv acestea nu pot constituie obiect de contestare în procedura contenciosului

administrativ, fiind pasibile contestării rezultatele investigației care ar putea să se

soldeze - fie cu emiterea actului administrativ defavorabil de sancționare a persoanei

culpabile, fie cu alte soluții prevăzute de lege.

Respectiv, având în vedere că dreptul vătămat este indisolubil legat de un act

administrativ emanat de la o autoritate publică, cu scopul de a produce nemijlocit

efecte juridice prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept

public, Curtea de Apel Chișinău a declarat prin prisma art. 207 alin. (2) lit. e) din

Codul administrativ, inadmisibilă pretenția din acțiune privind anularea încheierii

nr. 4/477 din 23.04.2021, aprobată de ministrul demisionar Pavel Voicu.

Cu referire la pretenția din acțiune privind obligarea Ministerului Afacerilor

Interne de a emite act administrativ individual favorabil, de încetare a anchetei de

serviciu nr. 4/477 int. din 23.04.2021, pentru lipsa pretinselor elemente de

nerespectare a prevederilor legale, aceasta a fost declarată inadmisibilă în temeiul

prevederilor art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, pe motiv că reclamantul

nu a respectat procedura prealabilă.

La data de 6 mai 2022, Gabriel Țigănaș a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 22 iunie 2022 a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului

judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu menținerea hotărârii din 19

august 2021 și a hotărârii suplimentare din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actul judecătoresc

contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele

de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Gabriel Țigănaș a invocat că, prin neemiterea pe caz a unui

ordin de sancționare, Ministerul Afacerilor Interne a încălcat procedura de

examinare și emitere a actului administrativ privind examinarea raportului nr. 4/477

8

int din 25.03.2021 a șefului Serviciului protecție internă și anticorupție, Ion

Mămăligă, prin care a fost inițiată ancheta de serviciu pe faptul admiterii unor

presupuse abateri disciplinare de către recurent. Or, Ministerul Afacerilor Interne, a

ignorat prevederile pct. 74 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr. 409 din 07.06.2017, care stipulează că, sancțiunea disciplinară se aplică prin

ordinul angajatorului/ministrului sau al persoanei împuternicite de acesta, în

maximum 30 de zile de la momentul constatării abaterii disciplinare.

Concluziile constatate în urma examinării raportului privirid inițierea anchetei

de serviciu urmau a fi reflectate într-un act ce dispune de forma stabilită de lege -

ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, iar neemiterea acestuia compromite

eficiența și relevanța oricărei anchete disciplinare efectuate și nu oferă o satisfacție

echitabilă pentru reclamant, fiind și o încălcare a dreptului la petiționare. Or,

încheierea de propunere a aplicării sancțiunii disciplinare nu reprezintă în sine un

act de sancționare și nu produce efecte juridice față de persoana a cărei fapte au fost

denunțate în plângerea disciplinară.

La data de 14 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Afacerilor Interne copia motivării recursului depus de Gabriel Țigănaș

împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 24 octombrie 2022, Ministerul Afacerilor

Interne a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 12 aprilie

2022 (f.d.178), însă date privind notificarea acesteia recurentului la dosar lipsesc.

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 6 mai 2022, cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 22 iunie 2022 sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Gabriel Țigănaș, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

9

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

10

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gabriel Țigănaș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Gabriel Țigănaș se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

11