3ra-701/22 — privind accesul la informatie

3ra-701/22 — privind accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-701/2022

2-21059636-01-3ra-08062022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M. Gandrabur)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău(jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Gabriel Țigănaș împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova privind accesul la informație,

împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republici Moldova și a fost menținută hotărârea din 13 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 mai 2021, Gabriel Țigănaș a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al

MAI privind obligarea Inspectoratului General al Poliției al MAI să-l informeze pe

Gabriel Țigănaș dacă începând cu 01 ianuarie 2017, a fost supus, în conformitate cu

art. 18 alin. (1) pct. 3) (cu autorizarea conducătorului subdiviziunii) al legii privind

activitatea specială de investigații, măsurilor speciale de investigație și anume,

chestionarea, culegerea informației despre persoane și fapte, identificarea persoanei,

ori a fost vizat/fixat tangențial în măsuri speciale de investigații dispuse în privința

altor persoane.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 3 martie 2021, a depus la

Inspectoratul General al Poliției al MAI demers prin care a solicitat să fie informat

dacă începând cu 1 ianuarie 2017, a fost supus, în conformitate cu art. 18 alin. (1) pct.

3) (cu autorizarea conducătorului subdiviziunii) al legii privind activitatea specială de

investigații, măsurilor speciale de investigație și anume, chestionarea, culegerea

informației despre persoane și fapte, identificarea persoanei, ori a fost vizat/fixat

tangențial în măsuri speciale de investigații dispuse în privința altor persoane.

A indicat, că prin răspunsul din 12 martie 2021, a fost informat că în baza art. 4

alin. (1) din Legea privind activitatea specială de investigații, orice persoană supusă

măsurii speciale de investigații are dreptul să fie informată, după efectuarea acesteia,

de către procuror sau judecătorul de instrucție care a autorizat măsura dacă acesta nu

a atras dispunerea unei alte măsuri speciale de investigații.

A arătat, că nefiind de acord cu această abordare, la 18 martie 2021, a depus

cerere prealabilă prin care a solicitat revocarea răspunsului și admiterea solicitărilor

înaintate anterior, însă, prin decizia din 6 aprilie 2021, cererea prealabilă a fost

respinsă.

Reclamantul a invocat că, prevederile art. 18 alin. (3) din Legea privind

activitatea specială de investigații, indică la 3 (trei) categorii de subiecți abilitați cu

competența de autorizare, și anume, judecătorul de instrucție, procurorul și

conducătorul subdiviziunii specializate, astfel că, legiuitorul a permis conducătorului

subdiviziunii specializate să dispună/autorizeze efectuarea măsurilor speciale de

investigații.

Prin urmare, a susținut că, poziția Inspectoratului General al Poliției al MAI

precum că soluționarea celor solicitate în demers ține de competența procurorului ori

judecătorului de instrucție, nu este relevantă, deoarece, ultimii nu sunt în drept să

autorizeze chestionarea, culegerea informației despre persoane și fapte, identificarea

persoanei.

În aceste condiții, Gabriel Țigănaș a solicitat obligarea Inspectoratului General al

Poliției al MAI să-l informeze pe Gabriel Țigănaș dacă începând cu 1 ianuarie 2017, a

fost supus, în conformitate cu art. 18 alin. (1) pct. 3) (cu autorizarea conducătorului

subdiviziunii) al legii privind activitatea specială de investigații, măsurilor speciale de

investigație și anume, chestionarea, culegerea informației despre persoane și fapte,

identificarea persoanei, ori a fost vizat/fixat tangențial în măsuri speciale de

investigații dispuse în privința altor persoane.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de Gabriel Țigănaș împotriva Inspectoratului General al

Poliției al MAI privind accesul la informație. A fost anulate răspunsurile

Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 34/18/11-Ț-1/21 din 12 martie 2021, nr.

34/18/11-Ț-2/21 din 24 martie 2021 și nr. 34/2-1182 din 06 aprilie 2021. A fost

obligat Inspectoratul General al Poliției al MAI să-l informeze pe Gabriel Țigănaș

dacă începând cu data de 01 ianuarie 2017 și până la momentul înregistrării cererii de

acces la informație 03 martie 2021, a fost supus măsurilor speciale de investigații în

conformitate cu art. 18 alin. (1) pct. 3) din Legea privind activitatea specială de

investigații.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 13 octombrie 2021,

Inspectoratul General al Poliției al MAI, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii din 13 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

să fie respinsă acțiunea reclamantului.

La 15 decembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin intermediul

poștei electronice a expediat pentru notificare Inspectoratului General al Poliției al

MAI copia hotărârii motivate a primei instanțe, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d.57), iar la 30 decembrie 2021,

Inspectoratul General al Poliției al MAI a depus motivarea apelului (f.d.67/74).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Inspectoratul General al Poliției al MAI împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

2

Prin decizia din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Inspectoratul General al Poliției al MAI cu menținerea hotărârii din 13

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, completul judiciar al instanței de apel analizând normele de

drept ce guvernează raportul litigios în coraport cu probatoriul administrat la dosarul

cauzei și argumentele invocate în refuzul de furnizare a informației, a conchis asupra

temeiniciei soluției primei instanței privind anularea refuzurilor și obligarea furnizării

informațiilor solicitate, așa cum, argumentele invocate în refuzul de furnizare a

informației au un caracter declarativ și nefondat.

Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat că, Legea privind activitatea specială

de investigații, a expus într-o manieră expresă și exhaustivă autoritățile competente să

dispună și efectueze măsurile speciale de investigații indicate la pct. 18 alin. (1) pct.

3), stabilind că, respectivele măsurile speciale de investigație sunt dispuse și efectuate

de Inspectoratul General al Poliției al MAI.

Astfel, a notat instanța de apel că reieșind din considerentul că măsurile speciale

de investigații dispuse la pct. 18 alin. (1) pct. 3 din Legea privind activitatea specială

de investigații, sunt dispuse și efectuate de Inspectoratul General al Poliției al MAI

prin intermediul subdiviziunilor sale specializate, obligația de informare a persoanelor

supuse acestor măsuri, revine acestei autorități. Or, nu poate procurorul sau

judecătorul de instrucție, să informeze persoana despre măsurile speciale de

investigații dispuse de o subdiviziune specializată a Inspectoratului General al

Poliției.

La fel, instanța de apel a notat că prima instanță în mod just a conchis, că dreptul

lui Gabriel Țigănaș la informare reglementat de norma art. 4 alin. (1) din Legea

privind activitatea specială de investigații, ar deveni iluzoriu și lipsit de substanță

atunci când Inspectoratul General al Poliției al MAI interpretează restrictiv cadrul

legal și mai ales atunci când pe motive formale se îngrădește dreptul persoane de a

cunoaște necondiționat, dacă a avut loc vreo ingerință asupra siguranței și vieții sale

private, fie și prin măsuri prevăzute de lege.

A menționat instanța de apel că nu poate fi reținut argumentele apelantului precum

că, măsurile speciale de investigație prevăzute de art. 18 alin. (1) pct. 3 din Legea

privind activitatea specială de investigații, nu aduc o atingere dreptului la viață privată

a persoanei, așa cum, aceste argumente sunt în contradicție cu scopul măsurilor

speciale de investigații și modul de realizare a acestora.

Totodată, instanța de apel a respins și argumentele apelantului precum că, refuzul

de furnizare a informației solicitate de reclamant este motivat prin atribuirea

informației la secretul de stat, or, Gabriel Țigănaș nu a solicitat prezentarea

rezultatelor măsurilor speciale de investigație, ci a solicitat doar furnizarea informației

dacă, începând cu 01 ianuarie 2017, a fost supus, în conformitate cu art. 18 alin. (1)

pct. 3) (cu autorizarea conducătorului subdiviziunii) al legii privind activitatea

specială de investigații, măsurilor speciale de investigație și anume, chestionarea,

culegerea informației despre persoane și fapte, identificarea persoanei, ori a fost

vizat/fixat tangențial în măsuri speciale de investigații dispuse în privința altor

persoane.

În aceste sens instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantului precum că

informația solicitată de reclamant se atribuie la secretul de stat, or, probe în acest sens

nu au fost aduse.

3

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, prima instanța just a

stabilit circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu

privire la admiterea acțiunii, iar careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost

stabilit în instanța de apel.

La 06 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției al MAI a depus cerere de

recurs nemotivată, iar la 26 iulie 2022 a depus motivarea recursului împotriva deciziei

din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi decizii prin care să

fie respinsă integral acțiunea depusă de Gabriel Țigănaș împotriva Inspectoratului

General al Poliției privind accesul la informație.

În susținerea cererii de recurs, a reiterat motivele de fapt și de drept indicate în

cererea de apel, arătând că instanțele de judecată ierarhic inferioară nu au elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au aplicat eronat

normele de drept material și prin urmare solicită admiterea cererii de recurs în sensul

formulat, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii prin

care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 mai 2022, în

ședință publică (f.d.92), însă la materialele cauzei lipsesc date care ar confirma

notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia motivată din 04 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată Inspectoratului General al Poliției al MAI prin

intermediul poștei electronice la 05 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.103)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 25 iulie 2022 cât și la 28 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul

asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în

adresa lui Gabriel Țigănaș, copia cererii de recurs nemotivate precum și motivarea

recursului depuse de Inspectoratul General al Poliției al MAI, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (f.d.106; 112). Însă, până la data examinări admisibilități

recursului nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință referitor la

argumentele recursului.

4

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției al MAI

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

5

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al MAI.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6