2ra-1097/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1097/22 2-21076612-01-2ra-10082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Daguța) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Croitoru, reprezentat de avocatul Veaceslav Crăciun, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Croitoru împotriva Sofiei Croitoru cu privire la modificarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Sofia Croitoru, reprezentată de avocatul Elena Alexei și a fost casată integral hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 17 mai 2021, Andrei Croitoru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Sofiei Croitoru cu privire la modificarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 17 septembrie 2012 a fost înregistrată căsătoria cu Sofia Croitoru, iar în familia acestora s-a născut fiica XXXXX a.n. XXXXX. A menționat că, prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a desfăcut căsătoria și s-a dispus încasarea din contul lui Andrei Croitoru în beneficiul Sofiei Croitoru a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX a.n. XXXXX în mărime de 2 500 lei, începând cu 02 aprilie 2020 și până la atingerea majoratului de către copil. Reclamantul a comunicat că pensia de întreținere pentru copilul minor este 1 achitată și nu sunt restanțe. A precizat că, la data de 26 ianuarie 2021, din relația de concubinaj cu Diana Frunze s-a născut fiica XXXXX, iar la data de 26 februarie 2021 a încheiat căsătoria cu Diana Frunze, care a fost înregistrată la Primăria Donici, r-nul Orhei.

Reclamantul a afirmat că, la data de 25 martie 2021 a înfiat fiul soției actuale Diana Croitoru (Frunze), din prima căsătorie XXXXX, ultimul devenind fiul său. A declarat că, la momentul actual s-au micșorat mijloacele materiale, la întreținerea sa aflându-se mai multe persoane. Totodată, reclamantul a subliniat că s-au micșorat și nevoile creditorului, întrucât pârâta s-a angajat în câmpul muncii, realizează venituri și la fel se află în altă căsătorie. A invocat că, potrivit raportului Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova, valoarea minimului de existență pentru anul 2020 în sate a copiilor în vârstă de 7-17 ani a constituit 2 216 lei. A solicitat reclamantul, modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor de la suma de 2 500 lei la suma de 1 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat din contul lui Andrei Croitoru în beneficiul Sofiei Croitoru pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX a.n. XXXXX, în mărimea fixă de 1 256 lei/lunar, începând de la 11 octombrie 2021 și până la schimbarea situației materiale ale părților, dar nu mai mult decât majoratul copilului. S-au încasat din contul Sofiei Croitoru în beneficiul lui Andrei Croitoru cheltuielile de judecată în sumă de 447,82 lei pentru taxa de stat și suma de 829,3 pentru asistența juridică, iar în total suma de 1 277,12 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Instanța de fond a stabilit că, de la pronunțarea hotărârii din 20 februarie 2020 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cu privire la încasarea din contul lui Andrei Croitoru a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, starea familială a debitorului întreținerii s-a modificat în sensul majorării numărului de copii aflați la întreținerea lui. În acest sens, s-a reținut că la pronunțarea hotărârii judecătorești din 20 februarie 2020, debitorul întreținerii a avut la întreținere doar un copil minor XXXXX, născută în căsătoria cu Sofia Croitoru și pentru întreținerea căruia a fost încasată pensia de întreținere în sumă fixă de 2 500 lei/lunar, iar la data sesizării instanței judecătorești cu cererea de chemare în judecată în prezenta cauză civilă, în urma recăsătoriei lui Andrei Croitoru, la întreținerea ultimului sunt în total deja 3 copii minori: XXXXX a.n.

XXXXX, XXXXX a.n. XXXXX și XXXXX a.n. XXXXX, iar conform certificatelor de naștere ale acestora, Andrei Croitoru este tatăl la toți trei copii menționați. În circumstanțele în care în ședința de judecată s-a constatat de fapt schimbarea stării familiale a debitorului obligației întreținerii prin majorarea numărului de copii de la unu la trei aflați la întreținere, în temeiul prevederilor art.75 alin. (1), 110 alin. (1) din Codul Familiei, instanța de fond a considerat că se impune modificarea corespunzătoare a cuantumului pensiei de întreținere la care debitorul întreținerii este obligat prin hotărârea judecătorească pronunțată anterior.

2 Instanța de fond a apreciat că, declarațiile verbale ale reprezentantului reclamantului în ce privește micșorarea veniturilor urmare a lipsei locului de muncă, cât și declarațiile verbale ale pârâtei și reprezentantului acesteia în ce privește majorarea nivelului de venituri ale reclamantului sunt declarative și nu pot fi puse la baza hotărârii judecătorești, ori conform art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, iar în conformitate cu art.123 alin. (6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

S-a mai menționat că, înscrisurile prezentate în ședința de judecată de către Sofia Croitoru, care se referă la transferurile bănești efectuate de către Andrei Croitoru pe numele acesteia cu titlu de plată a pensiei de întreținerea pentru copilul minor, nu pot fi reținute ca probe concludente în confirmarea veniturilor debitorului, ori aceste înscrisuri nu conțin date cu privire la venitul propriu-zis al reclamantului, ci conțin doar date cu privire la suma transferată. De altfel, aceste înscrisuri confirmă faptul executării de către debitorul obligației întreținerii a hotărârii judecătorești adoptate anterior privind plata de către ultimul a pensiei de întreținere pentru copilul minor, dar nu confirmă veniturile acestuia.

În astfel împrejurări, în lipsa probelor concludente cu privire la veniturile debitorului obligației întreținerii, instanța de fond s-a condus de datele oficiale statistice determinate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova cu privire la nivelul minimului de existența copiilor în vârsta de 7-17 ani, corespunzător vârstei copilului minor comun al reclamantului și al pârâtei în prezenta cauza civilă, pentru semestru I a anului 2021 în orașe mari (Chișinău, Bălți), care la caz, este egal cu 2 512,6 lei.

Având în vedere că, obligația întreținerii copiilor minori în egală măsură aparține ambilor părinți a copilului minor, iar în ședința de judecată s-a constatat majorarea numărului de copii de la unu la trei aflați la întreținerea debitorului întreținerii, instanța de fond a modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor încasată prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și anume de la 2 500 lei la 1 256 lei/lunar, ceea ce în fapt reprezintă 1/2 din nivelul minim de existența al unui copil minor în mun. Chișinău determinată pentru semestrul I al anului 2021. La 03 noiembrie 2021, Sofia Croitoru, reprezentată de avocatul Elena Alexei a depus cerere de apel nemotivată, iar la 28 februarie 2022 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Sofia Croitoru, reprezentată de avocatul Elena Alexei, s-a casat integral hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că, Andrei Croitoru nu a prezentat probe cu privire la înrăutățirea situației financiare. Totodată, nu s-au stabilit probe care să confirme că starea materială a ultimului s-a schimbat, comparativ cu 3 perioada de emitere a hotărârii judecătorești de încasare a pensiei de întreținere, în așa mod, încât acesta ar fi în imposibilitate să achite pensia de întreținere pentru copilul minor stabilită sau că există circumstanțe care ar indica la necesitatea adoptării unei soluții privind modificarea acesteia.

Instanța de apel a considerat că, împrejurarea precum că Andrei Croitoru mai are doi copii minori la întreținere din a doua căsătorie, nu denotă înrăutățirea situației financiare și nu constituie temei de micșorare a cuantumului pensiei de întreținere dispus spre încasare în favoarea copilului minor din prima căsătorie, iar venitul lunar de care dispune acesta îi permite să achite în continuare pensia de întreținere a fiicei XXXXX în cuantumul stabilit anterior de către instanța de judecată. S-a reținut că, la caz nu pot fi aplicate prevederile art. 75 din Codul familiei, deoarece acestea sunt aplicabile doar la etapa stabilirii cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, fapt care deja a avut loc prin hotărârea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Mai mult decât atât, s-a notat că nu pot fi reținute afirmațiile că la momentul actual s-au micșorat mijloacele financiare ale lui Andrei Croitoru, or, în opinia instanței de apel acțiunea ultimului poartă un caracter de a diminua neîntemeiat obligațiile sale de la plata pensiei de întreținere pentru primul copil, fapt ce nu poate fi admis, deoarece această situație contravine normelor naționale și internaționale. La 27 iulie 2022, Andrei Croitoru, reprezentat de avocatul Veaceslav Crăciun a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel superficial și eronat a apreciat materialele anexate la dosar.

Consideră că înscrisurile anexate confirmă faptul că s-a schimbat starea familială a sa și obligațiile de întreținere s-au majorat prin faptul că are la întreținere 3 copii. A susținut că, instanța de apel nu face referire la al treilea copil, ori, la materialele dosarului s-a anexat un act prin care se confirma că Diana Croitoru era în a 7-a sau a 8-a lună de sarcină. Recurentul a comunicat că, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, și anume nu a ținut cont de faptul că are la întreținere 3 copii minori. Prin notificarea din 10 august 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Sofiei Croitoru copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

145). Referință nu a fost depusă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei contestate la 05 iulie 2022 (f.d. 134), iar în adresa reprezentantului recurentului, avocatul Veaceslav Crăciun, a fost expediată prin intermediul poștei electronice (f.d. 134-verso). Astfel, recursul declarat la 27 iulie 2022 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul 4 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Andrei Croitoru, reprezentat de avocatul Veaceslav Crăciun nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și 5 temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Andrei Croitoru, reprezentat de avocatul Veaceslav Crăciun, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Andrei Croitoru, reprezentat de avocatul Veaceslav Crăciun ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Andrei Croitoru, reprezentat de avocatul Veaceslav Crăciun se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 6