2ra-895/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-895/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-895/22 2-20065263-01-2ra-22062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Suvac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, A. Malîi, V. Cotorobai ÎNCHEIERE 27 iulie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Preda împotriva Elenei Arioneac (Preda) cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul depus de Nicolai Preda și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 12 iunie 2020 Nicolai Preda a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Arioneac (Preda), prin care a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx, de la ¼ cotă-parte din venituri la suma fixă de 1000 lei lunar.
În motivarea acțiunii s-a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central din xxxxx s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre Preda Nicolai și Preda Elena (Arioneac), cu încasarea de la Nicolai Preda în beneficiul Elenei Preda (Arioneac) a pensiei de întreținere a copilului minor, xxxxx, în mărime de ¼ din veniturile lunare realizate, începând cu 10 aprilie 2018 până la atingerea majoratului de către copil, a fost determinat domiciliul copilului minor cu mama. Reclamantul a invocat că situația materială precară nu-i permite achitarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de ¼ din venituri, având în vedere că lucrează ocazional, neavând venituri stabile și regulate.
Prin hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. 1 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 iunie 2021, în termenul legal, Nicolai Preda a contestat-o cu apel. Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Nicolai Preda și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea concluziilor instanța de apel și instanța de fond au menționat că reclamantul, solicitând modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, nu a prezentat instanței probe cu privire la înrăutățirea situației financiare.
Totodată, nu s-au stabilit probe care să confirme că starea materială a acestuia s-a schimbat comparativ cu perioada de emitere a hotărârii judecătorești, prin care s-a decis încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în așa mod încât acesta ar fi în imposibilitate să achite pensia de întreținere a copilului minor, stabilită prin hotărârea judecătorească nominalizată sau că există circumstanțe care ar indica la necesitatea adoptării unei soluții privind modificarea acesteia. Înscrisul anexat la cerea de apel și anume, certificatul eliberat de Primarul com. Răzeni r-l Ialoveni nr. 940 din 26 august 2020, prin care se menționează că Nicolai Preda nu este angajat în câmpul muncii, nu demonstrează schimbarea situației acestuia de la data adoptării hotărârii privind încasarea pensiei de întreținere și până la ziua adresării în instanță cu prezenta acțiune.
Instanța de apel a reiterat că la caz nu pot fi aplicate prevederile art. 75 sau art. 76 din Codul familiei, deoarece acestea sunt aplicabile doar la etapa stabilirii cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, fapt care deja a avut loc prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2018. La 27 mai 2022 Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a luat în considerare certificatul eliberat de Primarul com.
Răzeni r-l Ialoveni nr. 940 din 26 august 2020, prin care se menționează că Nicolai Preda nu este angajat în câmpul muncii. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Nicolai Preda, care are calitatea procesuală de reclamant și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 ianuarie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost notificată electronic reprezentantului recurentului Nicolai Preda, avocatului Grigore Sarsaman la data 2 de 11 martie 2022 (f.d.
94). Astfel, termenul pentru depunerea recursului urma să expire la data de 10 mai 2022, însă având în vedere că în perioada 02 martie 2022- 01 aprilie 2022, în conformitate cu dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a fost suspendată de drept examinarea de către instanțele de judecata a cauzelor civile și termenele de exercitare a cailor de atac în cauzele civile au fost întrerupte, urmând să curgă noi termene, prin urmare, completul de admisibilitate consideră în termen recursul declarat la data de 27 mai 2022. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.