2ra-895/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-895/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-895/22
2-20065263-01-2ra-22062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Suvac
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, A. Malîi, V. Cotorobai
ÎNCHEIERE
27 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolai Preda, reprezentat de
avocatul Grigore Sarsaman,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai
Preda împotriva Elenei Arioneac (Preda) cu privire la modificarea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor,
împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a respins apelul depus de Nicolai Preda și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 12 iunie 2020 Nicolai Preda a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Elenei Arioneac (Preda), prin care a solicitat modificarea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx, de la ¼ cotă-parte din venituri la suma
fixă de 1000 lei lunar.
În motivarea acțiunii s-a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul central din xxxxx s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre Preda Nicolai și Preda
Elena (Arioneac), cu încasarea de la Nicolai Preda în beneficiul Elenei Preda
(Arioneac) a pensiei de întreținere a copilului minor, xxxxx, în mărime de ¼ din
veniturile lunare realizate, începând cu 10 aprilie 2018 până la atingerea majoratului
de către copil, a fost determinat domiciliul copilului minor cu mama.
Reclamantul a invocat că situația materială precară nu-i permite achitarea
pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de ¼ din venituri, având în
vedere că lucrează ocazional, neavând venituri stabile și regulate.
Prin hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
1
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 iunie 2021, în termenul
legal, Nicolai Preda a contestat-o cu apel.
Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de Nicolai Preda și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
În motivarea concluziilor instanța de apel și instanța de fond au menționat că
reclamantul, solicitând modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului
minor, nu a prezentat instanței probe cu privire la înrăutățirea situației financiare.
Totodată, nu s-au stabilit probe care să confirme că starea materială a acestuia s-a
schimbat comparativ cu perioada de emitere a hotărârii judecătorești, prin care s-a
decis încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în așa mod încât acesta ar fi
în imposibilitate să achite pensia de întreținere a copilului minor, stabilită prin
hotărârea judecătorească nominalizată sau că există circumstanțe care ar indica la
necesitatea adoptării unei soluții privind modificarea acesteia.
Înscrisul anexat la cerea de apel și anume, certificatul eliberat de Primarul
com. Răzeni r-l Ialoveni nr. 940 din 26 august 2020, prin care se menționează că
Nicolai Preda nu este angajat în câmpul muncii, nu demonstrează schimbarea
situației acestuia de la data adoptării hotărârii privind încasarea pensiei de întreținere
și până la ziua adresării în instanță cu prezenta acțiune.
Instanța de apel a reiterat că la caz nu pot fi aplicate prevederile art. 75 sau
art. 76 din Codul familiei, deoarece acestea sunt aplicabile doar la etapa stabilirii
cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, fapt care deja a avut loc prin
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2018.
La 27 mai 2022 Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, a
declarat recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a luat în considerare
certificatul eliberat de Primarul com. Răzeni r-l Ialoveni nr. 940 din 26 august 2020,
prin care se menționează că Nicolai Preda nu este angajat în câmpul muncii.
În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură
civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu
recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă
aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva
deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de
acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,
aceasta este depusa de către Nicolai Preda, care are calitatea procesuală de reclamant
și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 ianuarie
2022.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost notificată electronic
reprezentantului recurentului Nicolai Preda, avocatului Grigore Sarsaman la data
2
de 11 martie 2022 (f.d. 94). Astfel, termenul pentru depunerea recursului urma să
expire la data de 10 mai 2022, însă având în vedere că în perioada 02 martie 2022-
01 aprilie 2022, în conformitate cu dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a fost suspendată de drept
examinarea de către instanțele de judecata a cauzelor civile și termenele de exercitare
a cailor de atac în cauzele civile au fost întrerupte, urmând să curgă noi termene,
prin urmare, completul de admisibilitate consideră în termen recursul declarat la
data de 27 mai 2022.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,
în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Nicolai Preda,
reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, este inadmisibilă, pentru motivele ce
succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
3
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman și,
respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore
Sarsaman, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman,
împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4