2ra-298/23 — decăderea din drepturile părintesti

2ra-298/23 — decăderea din drepturile părintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-298/23

2-21174950-01-2ra-22022023

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud.: V. Alexeeva)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Preda Nicolai, reprezentat de avocatul

Sarsaman Grigore,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Arioneac

Elena împotriva lui Preda Nicolai, intervenient accesoriu Direcția Generală

Asistență Socială și Protecția Familiei Ialoveni cu privire la decăderea din drepturile

părintești,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de avocatul Crețu Nadejda în interesele Elenei Arioneac,

s-a casat hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a

emis o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2021, Arioneac Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Preda Nicolai, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență

Socială și Protecția Familiei Ialoveni cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că prin hotărârea din

07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost desfăcută căsătoria

cu Preda Nicolai, iar domiciliul copilului minor XXXXX, a fost stabilit cu mama,

Arioneac Elena.

Totodată, pârâtul a fost obligat la plata pensiei pentru întreținerea copilului

minor în mărime de ¼ din salariu sau alte venituri, începând cu data de 10 aprilie

2018 până la atingerea majoratului copilului.

Reclamanta a invocat că după desfacerea căsătoriei, Preda Nicolai nu-și

onorează obligațiunile părintești, nu participă la educarea și întreținerea fiicei

minore.

1

Ulterior, pârâtul a depus cerere de chemare în judecată cu privire la micșorarea

cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor, iar prin hotărârea din

25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată

depusă de Preda Nicolai cu privire la micșorarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copilului minor, a fost respinsă.

Restanța lui Preda Nicolai la plata pensiei pentru întreținerea copilului minor

constituie suma de 76 979 de lei, fapt confirmat prin certificatul eliberat de

executorul judecătoresc Cogîlnicean Victor.

Reclamanta a invocat că pârâtul nu se interesează față de copil, manifestă

neglijență gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, precum și eschivarea de la

exercitarea atribuțiilor părintești, care pun în primejdie dezvoltarea morală și

asigurarea condițiilor de trai și instruirea copilului, fapt pentru care urmează să fie

lipsit de drepturile părintești în temeiul art. 67 alin. (1) lit. a) și e) din Codul muncii.

Arioneac Elena a solicitat decăderea lui Preda Nicolai din drepturile părintești

față de copilul minor XXXXX, încasarea sumei de 4 500 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Arioneac Elena.

Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de avocatul Crețu Nadejda în interesele Elenei Arioneac, s-a casat

hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a emis o nouă

hotărâre, prin care:

S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Arioneac Elena.

S-a decăzut Preda Nicolai din drepturile părintești față de copilul minor

XXXXX.

S-a încasat de la Preda Nicolai în beneficiul Elenei Arioneac suma de 100 de

lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată, suma

de 75 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel și suma de

2 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, cererea a fost respinsă.

La 20 februarie 2023, Preda Nicolai, reprezentat de avocatul Sarsaman

Grigore, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material.

De asemenea, a menționat că este eronată concluzia instanței de apel cu

referire la faptul că manifestă o neglijență față de copilul minor, precum și faptul că

nu asigură o întreținere corespunzătoare, or, la materialele cauzei sunt anexate probe

care denotă achitarea parțială a pensiei pentru întreținerea copilului minor, iar

existența restanței la plata pensiei pentru întreținerea acestuia, nu poate fi interpretată

ca o eschivare de la exercitarea obligațiunilor părintești și nu poate constitui temei

pentru decăderea din drepturile părintești.

Prin urmare, recurentul a relevat că nu este probată intenția de eschivare de la

exercitarea obligațiunilor părintești.

2

La 22 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Elenei

Arioneac pentru notificare copia recursului declarat de către Preda Nicolai,

explicându-i dreptul de a depune referință.

La 04 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Arioneac Elena,

reprezentată de avocatul Crețu Nadejda, a depus referință la cererea de recurs

declarată de Preda Nicolai, prin care a solicitat să fie respins ca fiind tardiv.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

27 octombrie 2022.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei, decizia

motivată din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

avocatului Sarsaman Grigore în mod electronic, la 22 decembrie 2022 (f. d. 99).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 20 februarie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul

împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către

Preda Nicolai, reprezentat de avocatul Sarsaman Grigore împotriva deciziei din

27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinat în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă în

vigoare până la 01 septembrie 2023, părțile și alți participanți la proces sînt în drept

să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

3

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Nicolai Preda, reprezentat de avocatul Sarsaman Grigore este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare

de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul examinează

recursul în fond.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în

vigoare de la 01 septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să

admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei

instanțe.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

Completul de judecată consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Din analiza înscrisurilor din dosar, Completul reține că prin hotărârea din

07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost desfăcută căsătoria

încheiată între Preda Nicolai și Preda Elena, iar domiciliul copilului minor XXXXX,

a fost stabilit cu mama, Arioneac Elena.

S-a încasat de la Preda Nicolai în beneficiul Elenei Preda pensia pentru

întreținerea copilului minori în mărime de ¼ din salariu sau alte venituri, începând

cu data de 10 aprilie 2018 până la atingerea majoratului copilului

S-a determinat domiciliul copilului minor XXXXX, cu mama, Preda Elena.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Arioneac Elena a solicitat

decăderea lui Preda Nicolai din drepturile părintești față de copului minor XXXXX.

Prin referința depusă, Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a

Familiei nu și-a expus cu certitudine opinia în favoarea admiterii acțiunii, lăsând

soluționarea acesteia la discreția instanței după cercetarea probelor, indicându-se

totodată că la pronunțarea hotărârii urmează să se țină cont în exclusivitate de

interesul superior al copilului.

Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Arioneac Elena.

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a admis apelul declarat de

avocatul Crețu Nadejda în interesele Elenei Arioneac, a casat hotărârea instanței de

fond și a emis o nouă hotărâre, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată

depusă de Arioneac Elena și s-a decăzut Preda Nicolai din drepturile părintești față

de copilul minor XXXXX.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că pârâtul manifestă

o neglijență față de copilul său, neasigurând o întreținere corespunzătoare, neglijând

necesitățile fizice și educaționale a copilului său, nu este preocupat de condițiile în

care acesta locuiește, situație ce denotă eschivarea acestuia de la exercitarea

atribuțiilor părintești.

4

La fel, instanța de apel a constatat că pârâtul are restanță la plata pensiei pentru

întreținerea copilului minor în mărime de 76 979 de lei, stabilită prin certificatul

executorului judecătoresc Cogîlniceanu Victor din 10 noiembrie 2021, din motiv că

pârâtul se eschivează de la efectuarea plăților.

Instanța de apel a concluzionat că cumulul circumstanțele cauzei denotă cert

întrunirea în speță a temeiurilor legale de decădere a lui Preda Nicolai din drepturile

părintești asupra copilului minor.

Analizând legalitatea deciziei contestate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel una neîntemeiată din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la

deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii.

Conform art. 3 alin. (1) din Convenția internațională cu privire la drepturile

copilului din 20 noiembrie 1989, la care Republica Moldova a devenit parte în urma

adoptării Hotărârii Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990, în toate

deciziile care ii privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de

ocrotiri sociale, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative,

interesele superioare ale copilului trebuie sa fie luate in considerare cu prioritate.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că

pentru un părinte și copilul său a fi împreună reprezintă un element fundamental al

vieții familiale, chiar dacă relația între părinți a fost ruptă (Elsholz v. Germania,

hotărâre din 13 iulie 2000, §43). Măsurile ce implică decăderea din drepturile

părintești ar trebui să fie aplicate numai în circumstanțe excepționale și pot fi

justificate doar dacă sunt motivate de o cerință imperativă care se referă la interesele

copilului (M.D. și alții v. Malta, hotărâre din 17 iulie 2012, §76).

Totodată, Curtea a conchis că măsurile ce implică decăderea din drepturile

părintești ar trebui să fie aplicate numai în circumstanțe excepționale și pot fi

justificate doar dacă sunt motivate de o cerință imperativă ce se referă la interesele

copilului. Pentru identificarea interesului superior al copilului într-un caz particular,

trebuie să se țină cont de două aspecte, în primul rând, este în interesul suprem al

copilului ca legăturile sale cu familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor în care

familia s-a dovedit a fi extrem de nepotrivită și în al doilea rând este în interesul

superior al copilului ca acesta să se dezvolte într-un mediu sigur și liniștit.

Conform art. 16 și art. 17 din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII

din 15 decembrie 1994, fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și

cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția

cazurilor în care despărțirea de un părinte sau de ambii părinți este necesară în

interesul copilului. Copilul separat de un părinte sau de ambii părinți, care locuiește

5

în Republica Moldova sau în orice altă țară, are dreptul să întrețină relații personale

și contacte directe regulate cu cei doi părinți ai săi, dacă aceasta nu contravine

intereselor lui.

Conform art. 7, 9, 10 ale Convenției internaționale cu privire la drepturile

copilului, copilul are dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi crescut de acestea.

Statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva

voinței lor, cu excepția cînd această separare este necesară în interesul copilului, vor

respecta dreptul copilului, separat de cei doi părinți ai săi sau de unul din ei de a

întreține relații personale și contacte directe cu cei doi părinți ai săi, afară de cazul

că acest lucru este contrar interesului superior al copilului.

Conform art. 67 din Codul familiei, părinții pot fi decăzuți din drepturile

părintești dacă:

a) se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata

pensiei de întreținere;

b) refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituție curativă,

educativă, dintr-o instituție de asistență socială sau alta similară;

c) fac abuz de drepturile părintești;

d) se comportă cu cruzime față de copil, aplicând violența fizică sau psihică,

atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;

e) prin comportare amorală, influențează negativ asupra copilului;

f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;

g) au săvârșit infracțiuni premeditate contra vieții și sănătății copiilor sau a

soțului;

h) în alte cazuri când aceasta o cer interesele copilului.

Sancțiunea decăderii din drepturi părintești, reglementată de Codul familiei,

reprezintă cea mai severă măsură din dreptul familiei și este cea mai gravă sancțiune

civilă luată împotriva părinților pentru greșita exercitare a drepturilor și îndatoririlor

de părinte, care are loc numai pe cale judecătorească.

Criteriul de bază în toate litigiile de familie în care sunt implicați copii minori

îl reprezintă principiul asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al

copilului.

Astfel, instanțele de judecată urmează să soluționeze cauzele civile privind

decăderea din drepturile părintești prin prisma principiului enunțat, având în vedere

că soluționarea cauzei în strictă conformitate cu normele legale și în termen

rezonabil constituie în sine o garanție de protecție a interesului superior al copilului,

cât și a familiei.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor

care servesc cele mai bine interesele copilului este întotdeauna de o importanță

fundamentală, interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și că doar un

comportament deosebit de nedemn poate determina ca o persoană să fie privată de

drepturile sale părintești în interesul superior al copilului.

Totodată, CtEDO subliniază totuși că acest interes prezintă un dublu aspect:

pe de o parte, să le garanteze copiilor o evoluție într-un mediu sănătos; pe de altă

parte, să mențină legăturile acestora cu familia, cu excepția cazului în care aceasta

6

s-a arătat a fi nedemnă, deoarece distrugerea acestei legături determină ruperea

copilului de rădăcinile sale.

În speță, drept temei de decădere din drepturile părintești ale lui Preda Nicolai

față de copilul minor, Arioneac Elena a invocat că intimatul manifestă neglijență în

îndeplinirea îndatoririlor de părinte și are restanță la plata pensiei de întreținere a

copilului minor, nu se interesează față de copil, manifestă neglijență gravă în

îndeplinirea îndatoririlor de părinte, precum și se eschivează de la exercitarea

atribuțiilor părintești, făcând referire la art. 67 lit. a) și e) din Codul familiei.

Eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești include acțiunile sau

inacțiunile sistematice ale părinților care pun în pericol sănătatea fizică și psihică a

copilului, dezvoltarea lui morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale,

primejduiesc învățătura și instruirea copilului.

Pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la plata

pensiei de întreținere este necesară existența unor probe pertinente care ar demonstra

cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la

plata pensiei de întreținere.

Reieșind din materialele cauzei, instanța de fond just a concluzionat că, deși

în privința lui Preda Nicolai există o hotărâre prin care acesta ar fi obligat să achite

pensia pentru întreținerea copilului minor, din probatoriul anexat la materialele

cauzei urmează că pârâtul execută hotărârea dată, or, din ordinele de plată anexate

la materialele cauzei rezultă că, acesta a efectuat plăți în vederea achitării pensiei de

întreținere (f. d.86-87).

Completul de judecată consideră că instanța de fond întemeiat a respins ca

declarativ argumentul reclamantei precum că pârâtul se eschivează de la exercitarea

obligațiilor părintești, or, întru dovedirea eschivării de la plata pensiei de întreținere

nu au fost invocate probe concludente și pertinente care ar demonstra cu certitudine

că Preda Nicolai se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la plata

pensiei de întreținere.

La fel, prima instanță întemeiat a concluzionat că restanța la plata pensiei de

întreținere, formată în urma unor circumstanțe ce nu au depins direct voința

debitorului, nu demonstrează eschivarea lui Preda Nicolai de la exercitarea

drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești.

Completul de judecată reține că, deoarece decăderea din drepturile părintești

este cea mai gravă sancțiune din dreptul familiei ce se poate aplica unui părinte

pentru greșeli în exercitarea drepturilor sau îndeplinirea îndatoririlor părintești cu

privire la persoana copilului minor, neexercitarea corespunzătoare a drepturilor

părintești trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a atrage sancțiunea decăderii,

astfel că nu orice atitudine sau comportament necorespunzător al părinților conduce

la decăderea din drepturile părintești.

Completul de judecată relevă că, comportamentul lui Preda Nicolai în raport

cu copilul nu reprezintă relațiile model între tată și fiică, însă neexercitarea

corespunzătoare a drepturilor părintești trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a

atrage sancțiunea decăderii, astfel că nu orice atitudine sau comportament

necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile părintești, or,

7

comportamentul lui Preda Nicolai nu a atins gradul de gravitate pentru a fi temei de

decădere din drepturile părintești.

Deci, apreciind speța sub aspectele invocate, se reține că sancțiunea decăderii

din drepturile părintești poate fi aplicată față de părinții care, din culpă gravă, nu-și

îndeplinesc obligațiunile față de copii sau fac abuz de drepturile părintești.

Astfel, Completul de judecată constată că deși există carențe în conduita lui

Preda Nicolai în calitate de părinte, nu s-a făcut dovada unor împrejurări care să

justifice că autoritatea părintească ar urma să fie exercitată doar de către mamă și

respectiv, nu există niciun motiv întemeiat pentru decăderea lui Preda Nicolai din

drepturile părintești.

La fel, faptul că mama își manifestă interesul și grija față de copil nu denotă

eschivarea sau existența unui comportament neglijent al tatălui, or, printr-o hotărâre

judecătorească s-a stabilit domiciliul copilului minor cu mama, părinții locuind

separat, deci, într-o asemenea situația e și firesc ca părintele cu care locuiește copilul

să fie antrenat mai activ în viața socială a acestuia.

Prin urmare, interesul copilului impune că numai anumite circumstante cu

totul exceptionale să poată duce la o ruptură a legăturii de familie dintre tată și copil.

Raportând prevederile enunțate la circumstanțele cauzei, Completul de

judecată concluzionează că nu a fost probat dezinteresul lui Preda Nicolai pentru

creșterea și dezvoltarea copilului minor și nici eschivarea de la exercitarea

obligațiilor părintești, iar datoria formată la plata pensiei pentru întreținerea copilului

minor se datorează faptului că recurentul nu are un venit stabil și permanent,

deoarece se află la peste hotarele țării la muncă sezonieră.

Or, la adoptarea soluției privind decăderea lui Preda Nicolai din drepturile

părintești asupra copilului minor, instanța de apel nu a ținut cont că această măsură

urmează a fi aplicată ca o ultima ratio, atunci când alte mijloace de apărare a

interesului primordial al copilului sunt insuficiente sau lipsite de eficacitate. Însă, în

speță, astfel de circumstanțe lipsesc.

Sub aspectul celor relatate, Completul de judecată apreciază că, motivul

invocat de către Arioneac Elena, care a dus la decăderea lui Preda Nicolai din

drepturile părintești, nu și-a găsit confirmare în cadrul examinării cauzei și deci

instanța de apel prematur a concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă

de Arioneac Elena este întemeiată, în lipsa unor probe în eschivare de la exercitarea

obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, fapt ce este în

discordanță cu circumstanțele de fapt stabilite și contravine normelor legale

aplicabile speței.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră în asemenea

circumstanțe, decăderea lui Preda Nicolai din drepturile părintești este o sancțiune

neproporțională și nu este în interesul superior al copilului.

Prin urmare, instanța de fond just a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea

depusă de Arioneac Elena, ca fiind neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aprecierea

eronată a circumstanțelor cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

8

ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și

a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Preda Nicolai, reprezentat de avocatul

Sarsaman Grigore.

Se casează decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Arioneac Elena

împotriva lui Preda Nicolai, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență

Socială și Protecția Familiei Ialoveni cu privire la decăderea din drepturile părintești.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

9