2ra-25/21 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor

2ra-25/21 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-25/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, L. Caraianu, A. Curdov)

DECIZIE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Dumitru Croitor, reprezentat de avocatul

Iulian Cașu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Croitor

împotriva Svetlanei Croitor cu privire la determinarea domiciliului copilului minor

și

la cererea reconvențională a Svetlanei Croitor împotriva lui Dumitru Croitor

cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor

împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admis apelul declarat de Svetlana Croitor, casată hotărârea din 25 februarie 2019 a

Judecătoriei Comrat sediul central și emisă o nouă hotărâre

constată:

La 7 iunie 2018, Dumitru Croitor, reprezentat de avocatul Ilian Cașu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Croitor, intervenienți accesorii

Direcția asistență socială și protecție a familiei Cantemir și Direcția asistență socială

și protecție a familiei Comrat cu privire la determinarea domiciliului copilului minor

și încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea acțiunii a invocat că la 21 iulie 2007, a fost încheiată căsătoria

dintre el și Svetlana Croitor, din care la XXXXX, s-a născut copilul comun XXXXX

XXXXX.

A comunicat că prin hotărârea din 4 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul

sediul Cantemir, căsătoria a fost desfăcută.

Astfel, de aproximativ trei ani locuiesc separat, iar pe parcursul acestei

perioade de timp copilul minor XXXXX XXXXX se află la educarea și întreținerea

lui, iar Svetlana Croitor nu contribuie la educația și întreținerea copilului.

1

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 63, 74, 76, 79 Codul

familiei, art. 33, 38, 85, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX

XXXXX cu tatăl Dumitru Croitor, încasarea din contul Svetlanei Croitor în

beneficiul lui a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în

mărime de 2 500 de lei lunar începând din data intentării acțiunii până la atingerea

majoratului de către copil.

La 14 august 2018, Svetlana Croitor a depus cerere reconvențională împotriva

lui Dumitru Croitor, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a

familiei Comrat cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că fiica XXXXX XXXXX

anterior a locuit cu dânsa (până la plecarea copilului cu Dumitru Croitor peste hotare

fără permisiunea ei), copilulul fiind atașată de mama.

A remarcat că are condiții de trai bune pentru creșterea și educația copilului.

A considerat că, deoarece părinții locuiesc separat, este necesar de a determina

domiciliul copilului minor cu mama.

Interesele copilului cer ca acesta să aibă posibilitate să locuiască cu mama,

fără ca cineva să le pună impedimente în acest sens.

De asemenea, a precizat că odată cu determinarea domiciliului copilului

urmează a fi încasată și pensia de întreținere a copilului în mărime fixă de 1 000 de

lei lunar, în conformitate cu art. 76 Cod familiei, iar la determinarea cuantumului

instanța urmează să țină cont de faptul că Dumitru Croitor nu are alți copii la

întreținere și activează peste hotarele țării.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 58, 63, 74, 76, 97-99 Codul

familieI, art. 33, 331, 38, 85, 166-167, 172-173 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, determinarea domiciliului

copilului minor XXXXX XXXXX cu mama, încasarea din contul lui Dumitru

Croitor în beneficiul ei a pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX XXXXX

în sumă bănească fixă în mărime de 1 000 de lei lunar din data intentării acțiunii

până la atingerea majoratului de către copil, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 5 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, a fost admis

renunțul lui Dumitru Croitor la pretenția privind încasarea pensiei de întreținere și

în această parte a fost încetat procesul.

Prin hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, a fost admisă

cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Croitor.

A fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX, născută la

XXXXX, cu tata Dumitru Croitor.

A fost respinsă cererea reconvențională depusă de Svetlana Croitor ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Svetlana Croitor și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Svetlana Croitor, casată decizia din 4 iunie 2019 a Curții de Apel

2

Comrat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

declarat de Svetlana Croitor, casată hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei

Comrat sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de

chemare în judecată depusă de Dumitru Croitor ca fiind nefondată.

A fost admisă cererea reconvențională depusă de Svetlana Croitor.

A fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX, născută la

XXXXX, cu mama Svetlana Croitor.

A fost încasată de la Dumitru Croitor în beneficiul Svetlanei Croitor taxa de

stat achitată la depunerea acțiunii reconvenționale în cuantum de 100 de lei și 75 de

lei pentru depunerea cererii de apel.

La 25 iunie 2020, Dumitru Croitor, reprezentat de avocatul Iulian Cașu a

declarat recurs împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, examinând cauza, nu a

dat sub nicio formă apreciere părerii minorei, care a declarat că dorește să locuiască

împreună cu tatăl său în Letonia.

În instanța de apel a solicitat audierea copilului minor, însă a fost refuzată

audierea repetată a minorului din motivul că nimeni din participanți la proces nu

contestă părerea acestuia.

Astfel, prin decizia emisă instanța a încredințat copilul minor mamei fără a

ține cont și de dorința minorului de a locui în continuare cu tatăl, încâlcându-i dreptul

la un proces echitabil.

A remarcat că soluția instanței de apel urma să rezulte din interesele copilului

minor și a părerii acestuia.

Instanța de apel nu a dat un răspuns la argumentele lui cu referire la faptul că

anume copilul a decis în cunoștință de cauză, fără careva influențe din exterior că

dorește ca domiciliul să fie stabilit cu tatăl în Letonia, nu a acordat părții posibilitatea

de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins.

Prin urmare, neexpunerea instanței de apel asupra opiniei copilului minor

constituie o apreciere incorectă a tuturor probelor, ceea ce denotă atât o încălcare a

legii procesul civile, cât și a art. 6 § 1 din CEDO.

A considerat că avizul autorității tutelare din Comrat este unul ilegal, deoarece

copilului minor XXXXX XXXXX nu a locuit niciodată în XXXXX.

Cu referire la avizul autorității tutelare din Cantemir, a menționat că acesta

este unul corect și elaborat în cunoștință de cauză, deoarece copilul minor a locuit

doar în XXXXX până la plecarea în XXXXX, iar autoritatea tutelară a confirmat că

copilul a fost crescut și educat doar de tată, iar mama nu a participat la întreținerea

și educația copilului minor XXXXX XXXXX.

Având în vedere prevederile art. 16, 18 alin. (1) din Legea privind drepturile

copilului, art. 19 din Convenția pentru protecția copilului, a evidențiat că o eventuală

schimbare a locului de trai al copilului va duce inevitabil la traumarea acestuia, fiind

împotriva dorinței ei de a convețui în continuare cu tatăl și contrar intereselor sale.

3

Astfel, mai multe înscrisuri confirmă repetat faptul că voința copilului minor

XXXXX XXXXX este de a locui în continuare cu tatăl, Dumitru Croitor și anume:

concluzia psihologului clinician nr. 2020/11 din 13 iunie 2020, ancheta socială din

data de 1 iunie 2020 efectuată de Tribunalul pentru Minori al Raionului Ogre,

Letonia, carateristica din 2 iunie 2020 eliberată de Școala Normală Ikskile, Letonia,

protocolului audierii din 1 iunie 2020 efectuat de Tribunalul pentru Minori al

Raionului Ogre, Letonia.

La 3 septembrie 2020, în adresa Svetlanei Croitor, Direcției asistență socială

și protecție a familiei Cantemir și Direcției asistență socială și protecție a familiei

Comrat a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Dumitru Croitor, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 156 vol. II), fiind

recepționată de către destinatari la 8 septembrie 2020 și 9 septembrie 2020, ceea ce

se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 158-160 vol. II).

La 22 septembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Croitor Svetlana a

depus referință la recursul declarat de Dumitru Croitor, reprezentat de avocatul

Iulian Cașu, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

La 28 septembrie 2020, Direcția asistență socială și protecție a Familiei

Comrat a depus referință la recursul declarat de Dumitru Croitor, reprezentat de

avocatul Iulian Cașu, solicitând respingerea recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care Direcția asistență socială și protecție a

familiei Cantemir să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 21 aprilie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 107 vol. II), fiind recepționată de reprezentantul recurentului, avocatul Iulian

Cașu la 30 aprilie 2020 și de către recurent la 4 mai 2020, ceea ce se atestă prin

avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 109, 112 vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 25 iunie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

4

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Dumitru Croitor înaintând acțiunea

în judecată împotriva Svetlanei Croitor, intervenienți accesorii Direcția asistență

socială și protecție a familiei Cantemir și Direcția asistență socială și protecție a

familiei Comrat, a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX XXXXX

cu tatăl Dumitru Croitor, încasarea din contul Svetlanei Croitor în beneficiul lui a

pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de 2 500 de

lei lunar începând din data intentării acțiunii până la atingerea majoratului de către

copil.

La rândul său Svetlana Croitor înaintând cerere reconvențională împotriva lui

Dumitru Croitor, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a

familiei Comrat, a solicitat determinarea domiciliului copilului minor XXXXX

XXXXX cu mama, încasarea din contul lui Dumitru Croitor în beneficiul ei a pensiei

de întreținere a copilului minor XXXXX XXXXX în sumă bănească fixă în mărime

de 1 000 de lei lunar din data intentării acțiunii până la atingerea majoratului de către

copil, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 5 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, a fost admis

renunțul lui Dumitru Croitor la pretenția privind încasarea pensiei de întreținere și

în această parte a fost încetat procesul.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea inițială a

lui Dumitru Croitor, a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX, născută

la XXXXX, cu tata Dumitru Croitor și a respins acțiunea reconvențională a Svetlanei

Croitor ca neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Svetlana Croitor, instanța de apel prin

decizia din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, a admis apelul declarat de

Svetlana Croitor, a casat hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat

sediul central și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Dumitru Croitor ca fiind nefondată, a admis cererea

reconvențională depusă de Svetlana Croitor, a stabilit domiciliul copilului minor

XXXXX XXXXX, născută la XXXXX, cu mama Svetlana Croitor și a încasat de la

Dumitru Croitor în beneficiul Svetlanei Croitor taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii reconvenționale în cuantum de 100 de lei și 75 de lei pentru depunerea

cererii de apel.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 373 alin. (1) și

(2) CPC, potrivit cărora instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea

ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În

5

limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

La caz, se constată că instanța de apel judecând apelul declarat de către

Svetlana Croitor, a reținut în linii generale ca temei de admitere a acțiunii

reconvenționale a Svetlanei Croitor, faptul că în speță, este oportună determinarea

domiciliului copilului minor XXXXX XXXXX cu mama Svetlana Croitor,

fundamentându-și, soluția adoptată în acest sens, pe Avizul-concluzie nr. 153 din

19 februarie 2019 al Direcției pentru protecția drepturilor copilului Comrat, prin care

a fost propusă stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX XXXXX cu mama

Svetlana Croitor, fără însă a da o apreciere clară și exhaustivă argumentelor lui

Dumitru Croitor, reprezentat de avocatul Iulian Cașu, precum că opinia copilului

minor XXXXX XXXXX, audiată în cadrul Judecătoriei Comrat, este de a locui

împreună cu tatăl său Dumitru Croitor (f. d. 98, 118 verso vol. II).

În același timp, stabilind că opinia copilului XXXXX XXXXX, audiată în

cadrul Judecătoriei Comrat, care a declarat că dorește să locuiască cu tatăl său

Dumitru Croitor, nu este altceva decât supărarea copilului XXXXX XXXXX pe

faptul că mama Svetlana Croitor nu a putut anterior să-i acorde atenția cuvenită,

instanța de apel a trecut cu vederea prevederile art. 54 Codul familiei, potrivit cărora

copilul are dreptul să-și exprime opinia la soluționarea în familie a problemelor care

îi ating interesele și să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative,

de opinia copilului care a atins vârsta de 10 ani se va ține cont în mod obligatoriu

dacă aceasta nu contravine intereselor lui, cât și prevederile art.12 din Convenția

ONU privind drepturile copilului adoptată la 20 noiembrie 1989, la New York, în

vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993 prin care statele părți

garantează copilului capabil de discernământ dreptul de a-și exprima liber opinia

asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului urmând să fie luate în

considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de maturitate.

Mai cu seamă, în contextul acestei rețineri, rămâne neînțeleasă respingerea de

către instanța de apel a solicitării lui Dumitru Croitor cu privire audierea repetată a

copilului minor din motivul că nimeni din participanți la proces nu contestă părerea

acestuia.

Aceste constatări denotă că instanța de apel, judecând apelul, a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se doar la susținerile Svetlanei

Croitor, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate

aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Or, conform art. 63 alin. (1), (2) Codul familiei, în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul

părinților.

Dacă un atare acord lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către

instanța judecătorească, ținându-se cont de interesele și părerea copilului (dacă

acesta a atins vârsta de 10 ani). În acest caz, instanța judecătorească va lua în

considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori,

vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte

6

și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și

dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc.).

Prin prisma prevederilor legale enunțate, instanța de recurs notează că la

încredințarea copiilor minori, condiția esențială de care instanțele judecătorești au

îndatorirea să se pronunțe, constă în interesul superior al copilului, interes ce

urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest domeniu.

În acest context, reieșind din specificul acțiunilor deduse judecării, precum și

în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele

constatate, era indispensabil de a verifica și de a da o apreciere obiectivă și

multilaterală a criteriilor enumerate și a aplica principiul superiorității interesului

copilului.

Așa fiind, verificarea împrejurărilor sus menționate devine inevitabilă întrucât

instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili acel interes superior al copilului,

care ar înclina balanța justiției către mamă sau către tată, astfel interesul superior al

copilului fiind singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a decide cu

privire la exercitarea drepturilor părintești.

Distinct de aceste constatări, se stabilește că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care

s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță, respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce dictează

remiterea cauzei la rejudecare.

În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Totodată, Colegiul menționează că, specificarea din prevederile art. 445 alin.

(1) lit. c) CPC că, trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel poate avea loc

doar o singură dată, a fost concepută de legiuitor ca o dispoziție edictată în favoarea

părților, urmărindu-se soluționarea într-un termen rezonabil a cauzelor.

În speță, însă, aplicarea acestei dispoziții este în defavoarea recurentului, care

ar putea produce acestuia daune mult mai mari decât trimiterea spre rejudecare a

cauzei.

În atare circumstanțe, se impune admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel

pentru a se asigura părților o judecare efectivă a cauzei în ordine de apel, ca garanție

a legalității și temeiniciei actului judecătoresc care va fi adoptat.

7

În același timp, instanța de apel constată că la Curtea de Apel Comrat, care

este competentă de a examina prezenta cauză în ordine de apel, activează șapte

judecători, dintre care șase judecători au participat deja la examinarea cauzei în

ordine de apel, astfel, având în vedere că prin prisma prevederilor art. 49

alin. (2) CPC, participarea repetată a acestora în ordine de apel este inadmisibilă,

cauza urmează a fi remisă pentru rejudecare la Curtea de Apel Cahul, întrucât

formarea unui alt complet de judecată în Curtea de Apel Comrat este imposibilă.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Dumitru Croitor, reprezentat de avocatul Iulian

Cașu.

Se casează decizia din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Croitor împotriva Svetlanei Croitor

cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și la cererea reconvențională

a Svetlanei Croitor împotriva lui Dumitru Croitor cu privire la determinarea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, cu

remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

8