2ra-2221/19 — stabilirea domiciliului copilului minor

2ra-2221/19 — stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-2221/19

Prima instanță – Judecătoria Comrat (jud. : V. Hrapacov)

Instanța de apel – Curtea de Apel Comrat ( jud. : G. Colev, Ș. Starciuc, D. Fujenco)

D E C I Z I E

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

în următoarea componență:

Președinte – Maria Ghervas,

judecători – Iurie Bejenaru, Nina Vascan, Victor Burduh, Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Croitor Svetlana,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Croitor Dumitru

împotriva Svetlanei Croitor, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Cantemir și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat privind

determinarea domiciliului copilului minor și acțiunea reconvențională depusă de Croitor

Svetlana împotriva lui Croitor Dumitru Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Cantemir și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat privind determinarea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere în mărime fixă de 1000 de lei

lunar,

împotriva deciziei din 27 martie 2019 a Curții de Apel Comrat prin care s-a respins

apelul declarat de Croitor Svetlana și s-a menținut hotărârea din 25 februarie 2019 a

Judecătoriei Comrat,

c o n s t a t ă :

La 7 iunie 2018, Croitor Dumitru s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de

chemare în judecată împotriva Svetlanei Croitor privind determinarea domiciliului copilului

minor Croitor Iana și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea cererii de chemare în judecată a menționat că, la 21 iulie 2007 a fost

încheiată căsătoria dintre Croitor Dumitru și Croitor Svetlana.

În timpul căsătoriei la 01 ianuarie 2009, s-a născut copilul comun Croitor Iana

Prin hotărârea din 4 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir căsătoria

a fost desfăcută.

De aproximativ trei ani locuiesc separat, iar pe parcursul acestei perioade de timp

copilul minor Croitor Iana se află la educarea și întreținerea lui Croitor Dumitru, iar Croitor

Svetlana nu contribuie la educație și întreținerea copilului.

La 14 august 2018, Croitor Svetlana a depus cererea reconvențională împotriva lui

Croitor Dumitru solicitând determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă în mărime de 1000 lei.

În motivarea cererii a reiterat că, fiica Croitor Iana anterior a locuit cu mama, până la

plecarea lui Croitor Dumitru peste hotare împreuncă cu copilului și fără permisiunea mamei.

Copilulul este atașată mama.

Pentru creșterea și educația copilului are condițiie de trai bune.

Întrucât părinții copiilor locuiesc separat, consideră că este necesar de a determina

domiciliul copilului minor cu mama.

1

Interesele copilului cer ca acesta să aibă posibilitate să locuiască cu mama loc, fără ca

cineva să le pună impedimente în acest sens.

De asemenea, a relevat că, odată cu determinarea domiciliului copilului urmează a

încasa și pensie de înterținere a copilului în mărime fixă de 1000 de lei lunar, în

conformitate cu art. 76 din Codul familiei.

La determinarea cuantumului instanța urmează să țină cont de faptul că Croitor

Dumitru nu are alți copii la întreținere și activează peste hotarele țării.

La 5 februarie 2019 printr-o cerere de concretizare a pretențiilor reclamantul Croitor

Dumitru a renunțat la pretenția privind încasarea pensiei de întreținere.

Prin încheierea din 5 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, s-a admis renunțul

reclamantului Croitor Dumitru la pretenția privind încasarea pensiei de întreținere și în

această parte procesul a fost încetat.

Prin hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Croitor Dumitru.

S-a stabilit domiciliul copilului minor Croitor Iana născută la 01 ianuarie 2009, cu

tata Croitor Dumitru.

Cererea reconvențională depusă de Croitor Svetlana împotriva lui Croitor Dumitru

privind determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă în mărime de 1000 lei, s-a respins.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 februarie 2019, Croitor

Svetlana a declarat apel împotriva hotărârii din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere

a cererii de chemare în judecată depusă de Croitor Dumitru și admiterea acțiunii

reconvenționale.

Prin decizia din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat, s-a respins cererea de apel

depusă de Croitor Svetlana și s-a menținut hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei

Comrat.

La 24 septembrie 2019, Croitor Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei din 04

iulie 2019 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 25 februarie 2019 a Judecătoriei

Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de

Croitor Dumitru și admiterea acțiunii reconvenționale.

Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art. 432 alin (2) lit. c) din Codul

de procedură civilă care stabilește că se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a aplicat eronat legea.

În motivare, a reiterat că la examinarea apelului instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile Constituției aplicabile speței și a tratatelor internaționale și a Convenției pricind

drepturile copilului.

Atât instanța de fond cât și instanța de apel au dat o apreciere arbitrară probelor ceea

ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Nu există circumstanțe excepționale care ar permite să fie separată de fiica sa, Iana și,

prin urmare, instanța de fond și instanța de apel au interpretat în mod incorect legea și nu au

aplicat normele actelor juridice internaționale, care, în virtutea articolului 4 din Constituție,

au prioritate asupra actelor legislative naționale.

Ambele instanțe de judecată au ajuns la concluzia că copilul este mai atașat în mod

special de tată, și nu de mama copilului, fără să țină cont de circumstanțele de fapt care au

dus la plecarea sa din țară în căutarea unui loc de muncă și a unui venit, care era vital

necesare familiei.

Recurenta a indicat că, în timpul aflării sale peste hotarele țării, a întreținut mereu

contactul cu copilul și a dezvoltat o comunicarea mamă - copil în toate modurile posibile,

2

inclusiv financiar, fapte care au fost confirmate în cadrul examinării cauzei, inclusiv

declarațiile martorilor certificate de documentele bancare (fiscale) privind efectuarea

transferurilor de bani. La revenirea în țară își petrecea tot timpul cu copilul.

Copilul mai mult locuia nu cu tatăl, ci cu bunica paternă, deoarece Croitor Dumitru la

fel nu se afla în permanentă cu copilul.

După ce a părăsit țară a plecat în Letonia, și-a creat de fapt o nouă familie, chiar

înainte de desfacerea căsătoriei, după care a depus o cerere corespunzătoare de chemare în

judecată pentru desfacerea căsătoriei, pentru înregistrarea oficială a căsătoriei cu o cetățeană

din Letonia.

După desfacerea căsătoriei, a decis să se întoarcă în țară, însă în luna mai 2018, soțul,

fără acordul său a scos copilul din țară pentru a avea reședință permanenta în Letonia.

Anume această circumstanță a fost decisivă în modelarea opiniei copilului că vrea să

trăiască cu tata. După ce Croitor Dumitru a scos ilegal copilul din țară, el a exclus

comunicarea sa cu copilul, neoferindu-mi posibilitatea să comunice cu copilul.

Recurenta a indicat că, Croitor Dumitru îi încalcă dreptul său de a comunica cu

copilul și stă permanent împreună cu fiica la locul său de reședință în Letonia.

La multiplele declarații adresate autorităților de tutelă și curatelă despre interferarea

în această situație creată, facilitarea posibilității de a se vedea cu copilul, Croitor Dumitru a

scris o declarație prin care se angajează să nu creeze obstacole pentru comunicarea copilului

cu mama sa, că va aduce copilul în Moldova pentru vacanța de vară, oferind posibilitatea de

a vedea copilul, însă, acesta nu a adus copilul pentru vacanța de vară, continuând să încalce

dreptul mamei de a comunica cu copilul.

Administrația raionului Comrat din 8 august 2019 prin răspunsul a menționat că,

stabilirea domiciliului copilului cu tata ar putea avea consecințe negative și vor fi încălcate

în mod substanțial interesele copilului care va trebui să se mute cu traiul într-o altă țară, să

schimbe instituția de învățământ.

Recurenta a relatat că, are creat condiții bune pentru ca fiica sa să locuiască în

Republica Moldova, a achiziționat propria locuință, există posibilitatea ca copilul să

studieze într-o instituție de stat într-o limba pe care copilul o înțelege.

Instanța de apel nu a ținut cont de argumentele autorității de tutelă și curatelă a

municipiului Comrat, care sunt o opinie obiectivă și independentă a organului de stat din

acest domeniu, care a dat o concluzie exclusiva reieșind din interesele copilului minor, care

este o poziție oficială a statului.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța menționează că,

dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost pronunțat la 4 iulie 2019.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit avizului de recepție, recurenta Croitor Svetlana a recepționat copia deciziei la

5 august 2019 (f. d. 221 Vol. I).

Cererea de recurs a fost declarată la 17 septembrie 2019, respectiv în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Astfel, la 2 noiembrie 2019 instanța de recurs a comunicat intimaților copia

recursurilor, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

3

primirii scrisorii (f. d. 30 Vol. II), fiind recepționate la 6 noiembrie 2019, potrivit avizelor

de recepție (f. d. 31-34 Vol. II).

La 4 decembrie 2019, Croitor Dumitru a depus referință motivând că atât instanța de

fond cât și instanța de apel au ajuns la concluzia că domiciliul copilului minor Croitor Iana

urmează a fi stabilit cu tata deoarece copilul de la vârsta de 2 ani a fost crescut și educat

doar de către tată.

La emiterea soluției instanța a ținut cont de prevederile art.63 alin.(3) din Codul

familiei.

Avizul autorității tutelare Comrat urmează a fi apreciat critic, deoarece Croitor Iana

nu a locuit niciodată la Comrat, iar avizul autorității tutelare Cantemir este unul corect dat

fiind faptul că copilul a locuit permanent în Cantemir.

Intimatul Croitor Dumitru a invocat că, recursul depus de Croitor Svetlana nu se

încadrează în prevederile art. 432 alin. (2) (3) și (4) din Codul de procedură civilă și astfel, a

plecat pentru respingerea acestuia.

Prin încheierea din 4 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul înaintat de

Croitor Svetlana s-a declarat admisibil.

Potrivit art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către

intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că acestea este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea deciziei Curții de Apel

Comrat din 4 iulie 2019 și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, într-un alt

complet de judecată din următoarele considerente.

În corespundere cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului

fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să beneficieze de

grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în care despărțirea de un părinte sau

de ambii părinți este necesară în interesul copilului.

Art.19 din Convenția pentru protecția copilului statuează că, statele părți vor veghea

ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței acestora, exceptând situația

în care autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și cu respectarea legilor

și a procedurilor aplicabile, că această separare este în interesul suprem al copilului. O astfel

de decizie poate deveni necesară în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul

copiilor maltratați sau neglijați de părinți sau în cazul în care părinții trăiesc separat și se

impune luarea unei hotărâri cu privire la locul de reședință a copilului.

În acest sens, instanța de recurs, relevă că, în timpul conviețuirii împreună a foștilor

soți Croitor Dumitru și Croitor Svetlana, s-a născut copilului comun Croitor Iana.

Prin hotărârea din 4 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir căsătoria

a fost desfăcută.

După desfacerea căsătoriei și separarea soților, copilul minor Croitor Iana a rămas să

locuiască împreună cu tata.

4

Ulterior, la 7 iunie 2018 Croitor Dumitru s-a adresat în instanța de judecată cu

acțiune privind stabilirea domiciliului copilului minor, cu tata, iar Croitor Svetlana cu

acțiune reconvențională privind stabilirea domiciliului copilului minor, cu mama.

Examinând cauza instanțele ierarhic inferioare au apreciat că interesul superior al

copilului este că acesta să locuiască împreună cu tatăl său.

În conformitate cu art. 63 alin. (3) din Codul familiei, la determinarea domiciliului

copilului minor, instanța judecătoreasă va cere și avizul autorității tutelare în a cărei rază

teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți.

Colegiul reține că, la materialele dosarului este anexat avizul-concluzie cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor emis de Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Cantemir (f.d.35 Vol. II) și avizul-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului

copilului minor emis de Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat (f.d.117-

120).

Astfel, instanța de apel examinând cauza a dat apreciere doar avizului-concluzie cu

privire la stabilirea domiciliului copilului minor emis de Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Cantemir potrivit căruia se propune stabilirea domiciliului copilului

minor cu tata și a reținut ca relevantă și opțiunea minorei, care a declarat că dorește să

locuiască împreună cu tatăl său, în Letonia.

Însă, avizului-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor emis de

Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat potrivit căruia se propune stabilirea

domiciliului copilului minor cu mama, instanța de apel nu i dat nici o apreciere.

Art.239 din Codul de procedură civilă, stipulează că hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Astfel, instanța de apel trebuie să expună în hotărâre toate criticile invocate atât de

apelant cât de intimat, având obligația de se pronunța asupra fiecărui motiv, pentru a da

posibilitate instanței de recurs sa exercite controlul judiciar.

Instanța reține că, în cauză, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat

la 19 februarie 2019 a efectuat avizul-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor Croitor Iana, prin care s-a stabilit că mama dispune de posibilități materiale pentru a

putea îngriji copilul, poate oferi copilului condiții necesare creșterii și dezvoltării normale a

acestuia.

Potrivit deciziei din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat, aceasta nu cuprinde toate

motivele pe care se întemeiază soluția dat fiind faptul că, a fost lăsat neanalizat avizul-

concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor emis de Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Comrat.

Deci, examinând superioritatea unuia dintre drepturi instanța de judecată urma să țină

cont de art. 18 din Convenția pentru protecția copilului și să stabilească interesul superior al

copilului dând o apreciere obiectivă ambelor avize-concluzie cu privire la stabilirea

domiciliului copilului din raza teritorială fiecăruia dintre părinți.

Curtea a constatat ca în speță, instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un fel asupra

avizului-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor emis de Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat, și astfel motivarea nu întrunește cerințele

procedurale prevăzute de art. 241 alin.5) din Codul procedură civila, pentru ca nu arată, în

concret, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței și care au condus

la soluția emisă.

Or, prin decizia emisă instanța a încredințat copilul minor tatălui, fără a ține cont și

de concluzia Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat expusă prin avizul-

concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor din 19 februarie 2019 și

respectiv, a încălcat apelantului dreptul la un proces echitabil.

5

Administrarea tuturor probelor era necesară tocmai prin prisma acestui principiu,

instanța de apel având obligația să verifice dacă se menține situația de fapt avută în vedere

de prima instanță.

Totodată, art. 130 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă stabilește că, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea cauzei.

Astfel, soluția instanței de apel urma să rezulte din interesele copilului minor și a

circumstanțelor obiective stabilite din ambele avize-concluzie cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor.

Stabilirea interesului se face în urma examinării tuturor criteriilor de apreciere,

printre care: vârsta copilului, condițiile materiale si morale pe care fiecare părinte le poate

asigura pentru o buna dezvoltare intelectuala si fizica, atașamentul fata de copil si al

copilului fata de părinte, interesul si grija manifestata de părinți in timpul conviețuirii si

după separarea în fapt si alte asemenea împrejurări legate de interesul copilului, fară ca

vreun criteriu de apreciere sa fie absolutizat, sau altul sa nu fie luat în seama.

La caz, la emiterea soluției instanța de apel nu a dat un răspuns avizului-concluzie cu

privire la stabilirea domiciliului copilului minor din 19 februarie 2019, emis de Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat și ca urmare, nu a acordat părții

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va

considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO.

Or, dreptul la o hotărâre motivată reprezintă un aspect fundamental al dreptului la

proces echitabil.

În aceasta situație, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar asupra

hotărârii pronunțate, iar analizarea, direct în faza recursului, a motivelor ar duce la privarea

părții de un grad de jurisdicție si implicit la încălcarea principiului "non omisso medio",

ceea ce este inadmisibil.

Așadar, instanța de apel a încălcat principiile funcționale ale dreptului procesual civil,

fapt ce determină instanța de recurs să caseze decizia instanței de apel.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza va examina cu atenție toate probele administrate în cauză, pronunțând

soluția pe baza acestora, în raport de intima sa convingere și ca urmare să emită o decizie

legală și întemeiată.

În baza art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În concluzie, neexpunerea instanței de apel asupra avizului-concluzie emis de Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat constituie o apreciere incorectă a tuturor

probelor, ceea ce denotă atât o încălcare a legii procesul civile cât și a art. 6§1 al Convenției.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat

încălcarea normelor de drept procedural și deoarece eroarea judecătorească nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a

6

casa decizia din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Croitor Svetlana.

Se casează decizia din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Comrat, adoptată în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Croitor Dumitru împotriva Svetlanei Croitor,

intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir și Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Comrat privind determinarea domiciliului copilului

minor și acțiunea reconvențională depusă de Croitor Svetlana împotriva lui Croitor

Dumitru Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cantemir și Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Comrat privind determinarea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Dumitru Mardari

7