2ra-381/21 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor

2ra-381/21 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-381/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, I. Țurcan, A. Panov)

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Botnaru

Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Botnaru Sergey

împotriva Aidei Botnaru cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Botnaru Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan,

și s-a menținut hotărârea din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 30 octombrie 2019 Botnaru Sergey a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Aidei Botnaru cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 ianuarie 1996 a fost

desfăcută căsătoria încheiată cu Botnaru Aida. Din concubinajul și căsătoria cu

pârâta s-au născut doi copii, dintre care unul este minor.

Prin ordonanța judecătorească din 19 ianuarie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău, s-a încasat din contul său în beneficiul Aidei Botnaru pensia de

întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4

lunar din salariul și/sau din alte venituri, începând cu 13 ianuarie 2016, până la

atingerea majoratului copilului.

A susținut reclamantul că în perioada august 2018 – iulie 2019 a transferat

pârâtei Botnaru Aida suma de 68.004,11 lei cu titlu de pensie de întreținere pentru

copilul minor XXXXX, născut la XXXXX.

1

La 27 septembrie 2016 a încheiat căsătoria cu Stici Natalia. Din căsătoria lor,

la XXXXX, s-au născut doi copiii gemeni: XXXXX și XXXXX.

Consideră Botnaru Sergey că nașterea celor doi copii gemeni din a doua

căsătorie i-a schimbat esențial situația familială și materială din care motiv urmează

să fie modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor, XXXXX,

născut la XXXXX, prin micșorarea acestuia, or, achitarea la moment a pensiei de

întreținere pentru copilul din prima căsătorie în mărimea stabilită prin ordonanța

judecătorească din 19 ianuarie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, încalcă

vădit drepturile patrimoniale a copiilor minori născuți din a doua căsătorie.

Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Din dispozițiile art. 74 alin. (1) din Codul familiei, rezultă că, părinții sunt

obligați să-și întrețină copiii minori.

Iar, reieșind din prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 338 din 15 decembrie

1994 privind drepturile copilului, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele

subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică,

intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele

acestuia.

Prevederi similare se conțin și în art. 18 alin. (1) și art. 27 alin. (2) din

Convenția cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989.

Totodată, conform art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea materială

sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în

considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea

oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească

pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

În contextul enunțat, Botnaru Sergey a solicitat admiterea acțiunii, modificarea

cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la

XXXXX, stabilit prin ordonanța judecătorească din 19 ianuarie 2016 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, prin care s-a dispus încasarea din contul său în beneficiul

Aidei Botnaru a pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX, în cuantum de 1/4 lunar din salariu și/sau alte venituri, în sensul

micșorării acestuia până la 1/6 lunar din salariu și/sau alte venituri ale sale, începând

cu data definitivă a hotărârii judecătorești până la atingerea majoratului copilului

minor XXXXX, și anularea documentului executoriu - ordonanța judecătorească nr.

2PO-6/16 din 19 ianuarie 2016 eliberat de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Botnaru Sergey a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 09 iunie 2020 Botnaru Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan, a depus

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 29 iulie 2020 a

prezentat apelul motivat, solicitând casarea hotărârii din 21 mai 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

2

Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Botnaru Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan, și s-a

menținut hotărârea din 21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile

prin faptul că înscrisurile prezentate de Botnaru Sergey nu confirmă că starea sa

materială s-a schimbat esențial comparativ cu perioada de emitere a ordonanței

judecătorești din 19 ianuarie 2016 de încasare a pensiei de întreținere pentru copilul

minor XXXXX, adică prin micșorarea veniturilor sale, sau că există circumstanțe

care ar indica la necesitatea adoptării unei soluții privind modificarea acesteia.

La fel, nu au fost prezentate probe privind încasarea pensiei de întreținere în

privința altor copii minori, care ar influența asupra cotelor părți încasate prin

ordonanța judecătorească din 19 ianuarie 2016.

Au menționat instanțele de judecată că simplul argument al reclamantului

Botnaru Sergey că din a doua căsătorie s-au născut doi copiii gemeni: XXXXX și

XXXXX, și ca consecința nașterii copiilor, situația familială și starea sa materială s-

a schimbat esențial, nu constituie drept probă ce ar justifica lipsa de venituri lunare.

Mai mult ca atât, din actele cauzei cert se confirmă faptul că Botnaru Sergey

activează în cadrul Agenției Servicii Publice, în calitate de șef de secție, iar în

perioada ianuarie 2019 - august 2019, a ridicat un salariu total de 200.665,23 de lei.

Au concluzionat instanțele de judecată că Botnaru Sergey dispune de un venit

stabil și este în stare să execute ordonanța judecătorească din 19 ianuarie 2016

privind achitarea pensiei de întreținere a minorului XXXXX, născut la XXXXX, în

mărime de 1/4 lunar din salariu și/sau alte venituri, și nu încalcă drepturile celorlalți

doi copii gemeni din a doua căsătorie.

De asemenea, au reținut instanțele de judecată că în vederea confirmării

faptului că nu dispune de alte venituri, Botnaru Sergey urma să mai prezinte

înscrisuri de la băncile comerciale, care activează pe piața bancară din Republica

Moldova, că nu deține conturi deschise la băncile respective sau extrase din

conturilor bancare privind soldul acestora, informații de la Comisia Națională a

Pieței Financiare, precum că nu dispune de active financiare în instituțiile financiare

din țară și informații de la Inspectatul Fiscal de Stat cu privire la veniturile declarate.

La fel, invocând înrăutățirea situației sale materiale, Botnaru Sergey nu a

prezentat niciun înscris din care să rezulte care este venitul lunar al familiei sale

inclusiv al soției acestuia.

Nu a fost reținut argumentul lui Botnaru Sergey precum că temei pentru

micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX a

constituit faptul că dânsul împreună cu soția din a doua căsătorie au la întreținere

doi copiii minori: XXXXX și XXXXX, născuți la XXXXX, or, faptul că

reclamantul mai are la întreținere încă doi copii nu constituie temei de modificare a

cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX, care la fel are nevoie

de îngrijire corespunzătoare pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și

socială, întreținere care conform cadrului legal aplicabil speței, este pusă în sarcina

ambilor părinți, în mod egal, indiferent dacă aceștia locuiesc împreună sau separat.

3

Subsecvent, instanțele de judecată ierarhic inferioare au notat că în speță nu au

relevanță prevederile art. 76 din Codul familiei, la care a făcut trimitere Botnaru

Sergey, deoarece acestea sunt aplicabile doar la etapa stabilirii cuantumului pensiei

de întreținere a copilului minor, pe când modificarea cuantumului pensiei de

întreținere, stabilită deja prin hotărâre judecătorească, poate avea loc doar în

condițiile expres prevăzute la art. 110 din Codul familiei și anume, în cazul în care

situația materială sau familială a unuia din părinți s-a schimbat, ținându-se cont și de

alte circumstanțe.

Nu a fost reținut nici argumentul lui Botnaru Sergey precum că conform

datelor statistice ale Biroului Național de Statistică minimul de existență în perioada

anilor 2018-2020, pentru întreținerea copiilor minor cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani

și 7-16 ani, este permanent în creștere, deoarece acesta poate constitui obiect de

examinare la stabilirea pensiei de întreținere a copilului minor, dar nu la modificarea

cuantumului pensiei de întreținere deja stabilită.

Mai mult ca atât, reieșind din prevederile art. 2 din Legea nr. 152 din 05 iulie

2012 cu privire la minimul de existență, minimul de existență este un indicator ce

reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale și

a serviciilor pentru satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății și

pentru susținerea viabilității omului. Iar, conform art. 3 din aceiași Lege, mărimea

minimului de existență include: mărimea valorică a coșului alimentar; cheltuielile

pentru procurarea mărfurilor industriale și pentru achitarea serviciilor prestate

populației și mărimea primelor și a contribuțiilor obligatorii. Mărimea minimului de

existență pentru o persoană se determină în lei pe fiecare lună.

Prin urmare, minimul de existență nu prevede cheltuielile necesare pentru

dezvoltarea acestora: procurarea cărților, frecventarea anumitor secții sportive sau

de creație, etc., activități necesare creșterii și evoluării psiho-emoționale echilibrate

a copilului, de care acesta nu poate fi lipsit, or, acest fapt ar contravine interesului

său superior.

Au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că împrejurările invocate

de către Botnaru Sergey nu pot constitui temei pentru modificarea cuantumului

pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, deoarece nu se încadrează în

prevederile art. 110 din Codul familiei.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat neîntemeiată și

pretenția privind anularea documentului executoriu, ordonanța judecătorească nr.

2po-6/16 din 19 ianuarie 2016, eliberat de Judecătoria Buiucani mun. Chișinău

privind încasarea din contul lui Botnaru Sergey în beneficiul Aidei Botnaru pensiei

de întreținere a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în cuantum de 1/4 din

salariu și alte venituri lunare ale reclamantului până la atingerea majoratului

copilului, deoarece este o cerință subsecventă pretenției principale.

La 22 decembrie 2020 Botnaru Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

4

21 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului Botnaru Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan, a

invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de

Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

administrate, cu interpretarea eronată a normelor de drept material, în special a

prevederilor art. 58, 74, 75, 110 din Codul familiei.

A indicat recurentul că instanța de apel eronat a concluzionat că nașterea celor

doi copiii gemeni din a doua căsătorie nu influențează starea sa familială și

materială. Nu s-a ținut cont de datele Biroului Național de Statistică, fiind apreciat

greșit minimul de existență, care în opinia instanțelor de judecată ierarhic inferioare

poate fi luat în considerare numai la stabilirea cuantumului pensiei, dar nu și la

modificarea acestuia.

De asemenea, a susținut recurentul că prin respingerea acțiunii, au fost

defavorizate drepturile și interesele copiilor minori gemeni din a doua căsătorie:

XXXXX și XXXXX, născuți la XXXXX, în raport cu copilul minor din prima

căsătorie: XXXXX, născut la XXXXX.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 29 septembrie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa lui Botnaru Sergey și avocatului acestuia Badii Dan, atât prin intermediul

oficiului poștal, cât și poșta electronică, la 13 noiembrie 2020 (f.d. 83-84), însă nu se

atestă date când a fost recepționată de către aceștia.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că avocatul Badii Dan a luat cunoștință

cu decizia instanței de apel la 10 noiembrie 2020, accesând Portalul Național al

Instanțelor: instance.justice.md.

Astfel, recursul declarat la 22 decembrie 2020, este în termen.

La 01 februarie 2021 în adresa Aidei Botnaru a fost expediată copia recursului

declarat de Botnaru Sergey, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

(f.d. 100).

La 09 martie 2021 Botnaru Aida a depus referință, solicitând să fie considerat

inadmisibil recursul declarat de Botnaru Sergey, cu menținerea deciziei instanței de

apel, pe care o consideră legală și întemeiată.

A indicat intimata că recursul declarat de Botnaru Sergey nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și

obiecțiile din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

5

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Botnaru Sergey, reprezentat de

avocatul Badii Dan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel

are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor

6

de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Botnaru Sergey,

reprezentat de avocatul Badii Dan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Botnaru Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Botnaru Sergey, reprezentat de avocatul Badii Dan, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7