3ra-1015/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra – 1015/22 2-21024533-01-3ra-04102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 9 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Baidiuc, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Alexandru Baidiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La originea cauzei se află acțiunea înaintată la 16 februarie 2021 de către Alexandru Baidiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea deciziei nr. 319/653 din 29 mai 2020 a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat, că potrivit actului de control nr. 5-698464 din 12 februarie 2020, în scopul efectuării controlului fiscal prin metoda verificării tematice, DDF Hâncești a expediat citația seria D nr. 183871 din 22 octombrie 2019, cu aviz recomandat, pentru prezentarea informațiilor aferente tuturor veniturilor obținute pe parcursul perioadei fiscale A/2017 și A/2018. A indicat că citația respectivă nu a fost recepționată de Alexandru Baidiuc, din considerentul că acesta nu se afla pe teritoriul comunei Crasnoarmeiscoe, mun. Hâncești. Citația expediată în adresa reclamantului la 24 decembrie 2019, nu a fost recepționată din aceleași motive.

A menționat că, în urma controlului fiscal efectuat prin metoda verificării parțiale la Societatea cu Răspundere Limitată „Bpay” și a informației din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, a fost întocmit actul de control nr. 5- 698464 din 12 februarie 2020, fiind indicat că premisa controlului fiscal a constituit 1 o informație privind plățile efectuate de către persoanele fizice prin intermediul terminalelor de plată și a site-ului bpay.

A arătat că, prin decizia nr. 319/653 din 29 mai 2020 a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației, s-a încasat de la Alexandru Baidiuc suma impozitului pe venit calculat suplimentar în mărime de 270 638,00 lei, majorarea de întârziere în mărime de 68 726,00 lei, amendă în mărime de 216 510,00 lei pentru eschivarea de la calcul și plata impozitului pe venit, amendă în sumă de 200 lei pentru nerespectarea modului de prezentare a declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit A/2017, amendă în mărime de 400,00 lei pentru neexecutarea cerințelor din citația Serviciului Fiscal de Stat, conform prevederilor art. 253 alin. (5) Codul Fiscal. Nefiind de acord cu decizia respectivă, pe 4 ianuarie 2021, Alexandru Baidiuc a depus contestație, însă, prin răspunsul din 19 ianuarie 2021, Alexandru Baidiuc a fost informat că contestația a fost depusă în afara termenului legal și, respectiv, nu a fost examinată.

A susținut că, la efectuarea controlului fiscal, organul fiscal a încălcat dispozițiile legale ce reglementează necesitatea citării persoanei fizice și înștiințarea acesteia despre inițierea controlului fiscal, or, citațiile expediate în adresa contribuabilului nu au fost reclamate de acesta. Mai mult, s-a invocat că Serviciul Fiscal de Stat, la examinarea cazului de încălcare a legislației fiscale, nu a respectat termenele de examinare a cazului, decizia fiind emisă cu încălcarea procedurii stabilite de legislația fiscală. A relatat, că în decizia de aplicare a sancțiunilor fiscale, Serviciul Fiscal de Stat a făcut trimitere la prevederile art. 134 alin. (1) pct. 12) din Codul Fiscal, fiind utilizate metodele și sursele indirecte de estimare, având la bază informația de la agentul economic S.R.L.

„Bpay”, fără a fi motivată procedura de estimare a obligațiilor fiscale calculate, totodată, nefiind clar tipul controlului fiscal aplicat, prin metoda de verificare tematică sau prin metode și surse indirecte. În aceste condiții, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 319/653 din 29 mai 2020 a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației. Prin hotărârea din 4 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Baidiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea deciziei nr. 319/653 din 29 mai 2020 asupra cazului de încălcare a legislației s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La data de 13 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Alexandru Baidiuc a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 4 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 21 ianuarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a prezentat motivarea apelului. Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Alexandru Baidiuc.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind întemeiată soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile, inter alia, prevederile art. 8 alin. (2) lit. d) din Codul Fiscal, conform cărora contribuabilul 2 este obligat să prezinte informații veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum și despre alte obiecte ale impunerii, iar lit. e) a aceluiași articol stipulează că contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp și integral, sumele calculate ale impozitelor și taxelor, asigurând exactitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Instanța de apel a mai stabilit că Alexandru Baidiuc avea cu certitudine obligația de a depune declarația pe venit și de a achita impozitul pe venit din sumele primite la contul virtual www.bpay.md a „PARIMATCH”, urmare a pariurilor online organizate de compania nerezident „PARIMATCH”. Totodată, la caz se atestă că, pentru perioada fiscală A/2017, Alexandru Baidiuc s-a eschivat de la calculul și declararea venitului brut în mărime de 1 533 194,00 lei, care constituie retrageri integrale din pariuri sportive încasate de la compania nerezidentă Parimatch N.V. și Societatea cu Răspundere Limitată „MSM Star”, prin conturile bpay nr. 11993572 și nr. 11994446, serviciile de plată fiind prestate de Societatea cu Răspundere Limitată „Bpay”.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel a constatat că autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar, cu luarea în considerație a tuturor faptelor relevante, cu respectarea limitelor legale și conform scopului acordat prin lege, iar temeiuri de anulare a deciziei contestate nu au fost stabilite. La 3 august 2022, Alexandru Baidiuc a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea deciziei prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată. La 4 octombrie 2022, recurentul a prezentat motivarea recursului, indicând în principal asupra motivelor de fapt și de drept indicat eîn acțiune, accentuând că decizia recurată este contrară dispozițiilor normelor fiscale, cum ar fi Codul Fiscal și Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022, la dosar lipsind date privind notificarea dispozitivului recurentului.

Decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată recurentului la 22 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 103). Astfel, cererea de recurs depusă la 3 august 2022 și motivarea recursului depusă la 4 octombrie 2022 sunt în termen. La 5 octombrie 2022, în adresa intimatului Serviciul Fiscal de Stat a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, 3 însă, pînă la data examinării prezentei admisibilități, intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural. Examinând temeiurile invocate de recurent, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca fiind inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la 4 instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Alexandru Baidiuc. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Alexandru Baidiuc se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5