3ra-1015/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra – 1015/22

2-21024533-01-3ra-04102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

9 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Baidiuc,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Alexandru

Baidiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La originea cauzei se află acțiunea înaintată la 16 februarie 2021 de către

Alexandru Baidiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea deciziei

nr. 319/653 din 29 mai 2020 a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare

a legislației.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat, că potrivit actului de

control nr. 5-698464 din 12 februarie 2020, în scopul efectuării controlului fiscal

prin metoda verificării tematice, DDF Hâncești a expediat citația seria D nr. 183871

din 22 octombrie 2019, cu aviz recomandat, pentru prezentarea informațiilor

aferente tuturor veniturilor obținute pe parcursul perioadei fiscale A/2017 și

A/2018.

A indicat că citația respectivă nu a fost recepționată de Alexandru Baidiuc,

din considerentul că acesta nu se afla pe teritoriul comunei Crasnoarmeiscoe, mun.

Hâncești. Citația expediată în adresa reclamantului la 24 decembrie 2019, nu a fost

recepționată din aceleași motive.

A menționat că, în urma controlului fiscal efectuat prin metoda verificării

parțiale la Societatea cu Răspundere Limitată „Bpay” și a informației din Sistemul

Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, a fost întocmit actul de control nr. 5-

698464 din 12 februarie 2020, fiind indicat că premisa controlului fiscal a constituit

1

o informație privind plățile efectuate de către persoanele fizice prin intermediul

terminalelor de plată și a site-ului bpay.

A arătat că, prin decizia nr. 319/653 din 29 mai 2020 a Serviciului Fiscal de

Stat asupra cazului de încălcare a legislației, s-a încasat de la Alexandru Baidiuc

suma impozitului pe venit calculat suplimentar în mărime de 270 638,00 lei,

majorarea de întârziere în mărime de 68 726,00 lei, amendă în mărime de 216

510,00 lei pentru eschivarea de la calcul și plata impozitului pe venit, amendă în

sumă de 200 lei pentru nerespectarea modului de prezentare a declarației persoanei

fizice cu privire la impozitul pe venit A/2017, amendă în mărime de 400,00 lei

pentru neexecutarea cerințelor din citația Serviciului Fiscal de Stat, conform

prevederilor art. 253 alin. (5) Codul Fiscal.

Nefiind de acord cu decizia respectivă, pe 4 ianuarie 2021, Alexandru Baidiuc

a depus contestație, însă, prin răspunsul din 19 ianuarie 2021, Alexandru Baidiuc a

fost informat că contestația a fost depusă în afara termenului legal și, respectiv, nu

a fost examinată.

A susținut că, la efectuarea controlului fiscal, organul fiscal a încălcat

dispozițiile legale ce reglementează necesitatea citării persoanei fizice și

înștiințarea acesteia despre inițierea controlului fiscal, or, citațiile expediate în

adresa contribuabilului nu au fost reclamate de acesta.

Mai mult, s-a invocat că Serviciul Fiscal de Stat, la examinarea cazului de

încălcare a legislației fiscale, nu a respectat termenele de examinare a cazului,

decizia fiind emisă cu încălcarea procedurii stabilite de legislația fiscală.

A relatat, că în decizia de aplicare a sancțiunilor fiscale, Serviciul Fiscal de

Stat a făcut trimitere la prevederile art. 134 alin. (1) pct. 12) din Codul Fiscal, fiind

utilizate metodele și sursele indirecte de estimare, având la bază informația de la

agentul economic S.R.L. „Bpay”, fără a fi motivată procedura de estimare a

obligațiilor fiscale calculate, totodată, nefiind clar tipul controlului fiscal aplicat,

prin metoda de verificare tematică sau prin metode și surse indirecte.

În aceste condiții, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 319/653 din 29

mai 2020 a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației.

Prin hotărârea din 4 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Baidiuc împotriva

Serviciului Fiscal de Stat privind anularea deciziei nr. 319/653 din 29 mai 2020

asupra cazului de încălcare a legislației s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La data de 13 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (1) Cod administrativ, Alexandru Baidiuc a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 4 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 21

ianuarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Alexandru Baidiuc.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind întemeiată soluția primei instanțe referitoare la

netemeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile, inter alia,

prevederile art. 8 alin. (2) lit. d) din Codul Fiscal, conform cărora contribuabilul

2

este obligat să prezinte informații veridice despre veniturile rezultate din orice

activitate de întreprinzător, precum și despre alte obiecte ale impunerii, iar lit. e) a

aceluiași articol stipulează că contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp

și integral, sumele calculate ale impozitelor și taxelor, asigurând exactitatea dărilor

de seamă fiscale prezentate.

Instanța de apel a mai stabilit că Alexandru Baidiuc avea cu certitudine

obligația de a depune declarația pe venit și de a achita impozitul pe venit din sumele

primite la contul virtual www.bpay.md a „PARIMATCH”, urmare a pariurilor

online organizate de compania nerezident „PARIMATCH”.

Totodată, la caz se atestă că, pentru perioada fiscală A/2017, Alexandru

Baidiuc s-a eschivat de la calculul și declararea venitului brut în mărime de 1 533

194,00 lei, care constituie retrageri integrale din pariuri sportive încasate de la

compania nerezidentă Parimatch N.V. și Societatea cu Răspundere Limitată „MSM

Star”, prin conturile bpay nr. 11993572 și nr. 11994446, serviciile de plată fiind

prestate de Societatea cu Răspundere Limitată „Bpay”.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel a

constatat că autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar, cu luarea în

considerație a tuturor faptelor relevante, cu respectarea limitelor legale și conform

scopului acordat prin lege, iar temeiuri de anulare a deciziei contestate nu au fost

stabilite.

La 3 august 2022, Alexandru Baidiuc a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel, cu emiterea deciziei prin care să fie admisă cererea de

chemare în judecată.

La 4 octombrie 2022, recurentul a prezentat motivarea recursului, indicând în

principal asupra motivelor de fapt și de drept indicat eîn acțiune, accentuând că

decizia recurată este contrară dispozițiilor normelor fiscale, cum ar fi Codul Fiscal

și Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea și completarea

unor acte legislative.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022, la

dosar lipsind date privind notificarea dispozitivului recurentului. Decizia motivată

a instanței de apel a fost comunicată recurentului la 22 septembrie 2022, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 103).

Astfel, cererea de recurs depusă la 3 august 2022 și motivarea recursului

depusă la 4 octombrie 2022 sunt în termen.

La 5 octombrie 2022, în adresa intimatului Serviciul Fiscal de Stat a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

3

însă, pînă la data examinării prezentei admisibilități, intimatul nu și-a valorificat

acest drept procedural.

Examinând temeiurile invocate de recurent, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca fiind inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În

acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la

4

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Alexandru Baidiuc.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Alexandru Baidiuc se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5