3ra-191/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- calcularea, achitarea impozitului pe venit si prezentarea declaratiei cu privire la impozitul pe venit
3ra-191/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-191/22
2-20030569-01-3ra-18022022
Prima instanța: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)
DECIZIE
13 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Aliona Miron
examinând recursul depus de Aricov Gheorghi,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Aricov Gheorghi împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea
actului administrativ,
împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat, casată hotărârea din
23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie de
respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 3 martie 2020, Aricov Gheorghi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a explicat că în rezultatul controlului fiscal, pârâtul a emis
Actul nr. 3-577986 din 29 noiembrie 2019, în rezultatul căruia s-a stabilit încălcarea
prevederilor art. 8 alin. (2) lit. d), e), art. 83 alin. (2) lit. a), b) din Codul fiscal, prin
neprezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (CET 15), pentru anul 2017
și neachitarea impozitului pe venit pentru anul 2017, în suma de 368 535 lei.
A relatat că a primit un exemplar al Actului de control fiscal la data de
29 noiembrie 2019 și a depus dezacordul la data de 13 decembrie 2019, în ordinea
prevăzută de art. 216 alin. (8) Cod fiscal.
A obiectat că în pofida argumentelor și probelor prezentate atât cu ocazia
controlului fiscal, cât și cu ocazia dezacordului la Actul de control fiscal nr. 3-
577986 din 29 noiembrie 2019, pârâtul a emis Decizia nr. 418/381 din 18 decembrie
2019 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de dânsul.
Astfel, a indicat că prin decizia sus-menționată, pârâtul a decis totuși că au fost
încălcate prevederile Codului fiscal, și a dispus recuperarea și încasarea la buget a
1
sumelor impozitelor și taxelor, majorării de întârziere, amenzii în suma totală de
740 266 lei, cu care a făcut cunoștință la data de 20 decembrie 2019.
A remarcat că transferurile mijloacelor bănești între conturile electronice și prin
intermediul terminalelor nu pot fi clasificate ca alte venituri, deoarece sunt mijloace
bănești personale, luate în forma de credite din instituții financiare în valoare
aproximativă de 120 000 de lei, fapt confirmat în timpul controlului fiscal, transferați
anterior la contul 1xbet, și în niciun caz nu pot fi luate ca bază de calcul a
impozitelor.
A relatat că pentru a confirma inexistența veniturilor din aceste tranzacții a
prezentat inspectorilor fiscali la control extrasul încasărilor bănești din contul 1xbet,
care atestă că valoare diferenței dintre suma introdusă pe cont și ulterior scoasă nu
este pozitivă.
A susținut că pentru a confirma inexistența câștigurilor, de dânsul oficial, prin
intermediul account-ului și poștei electronice, în prezența pârâtului a fost solicitată
și prezentată informația privind istoricul pariurilor, care a demonstrat că nici pariuri
nu a făcut și nici câștiguri nu a obținut.
În contextul dat, a accentuat că toate argumentele și informațiile suplimentare
prezentate, nu au fost luate în considerare, și anume datele privind linia creditară,
careva achiziții valoroase, investiții, călătorii și alți indicatori care ar indica existența
veniturilor persoanei.
A menționat că la data de 3 ianuarie 2020, a înaintat pârâtului contestația
împotriva Deciziei de control nr. 418/381 din 18 decembrie 2019, în ordinea
prevăzută la art. 267 Cod fiscal, însă pârâtul a emis decizia nr. 28 din 30 ianuarie
2020 privind respingerea contestației și menținerea deciziei de control.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 274 Cod fiscal.
A solicitat admiterea acțiunii, anularea Deciziei nr. 418/381 din 18 decembrie
2019, asupra cazului de încălcare a legislației, emisă de Direcția Generală
Administrare Fiscală Sud.
Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a
fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Aricov Gheorghi
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil. A fost anulată decizia Direcției Generale Administrare
Fiscală Sud nr. 418/381 din 18 decembrie 2019 asupra cazului de încălcare a
legislației comisă de Aricov Gheorghi.
La 1 martie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a depus apel împotriva hotărârii din
23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar ca urmare a notificării
hotărârii motivate la 11 mai 2021 a prezentat motivarea apelului la data de 4 iunie
2021, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ.
Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat, casată hotărârea din 23 februarie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii.
La 24 decembrie 2021, Aricov Gheorgi a depus recurs împotriva deciziei din
24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 29 martie 2022 a
prezentat motivarea recursului.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o
neîntemeiată și nemotivată, fiind bazată doar pe argumentele apelantului.
2
Astfel, a relatat că au fost ignorate prevederile art. 130 alin. (1)-(3) Cod de
procedura civila și art. 22611 Cod fiscal, fără a fi dată o apreciere corespunzătoare a
probelor, argumentelor, informațiilor, documentelor, argumentelor și explicațiilor
prezentate.
A obiectat că la efectuarea controlului fiscal tematic de către inspectorii
Serviciului Fiscal de Stat ca sursă de inițiere a procedurii de control a fost luat un
extras din contul electronic cu multiple rulaje a mijloacelor bănești, informații care
în niciun caz nu pot servi ca temei pentru identificarea veniturilor persoanei,
deoarece aceste date nu confirmă aceste venituri.
A remarcat că nu a fost verificată starea lui financiară și anume existența
creditelor în valoare aproximativă de circa 500 000 lei, inexistența a careva achiziții
valoroase, investiții, călătorii la odihnă și alți indicatori care subliniază existența de
venituri financiare, fiind negate explicațiile și date confirmative prezentate de
dânsul.
A explicat că transferurile mijloacelor bănești între conturile electronice și prin
intermediul terminalelor de plată nu pot fi clasificate ca alte venituri, respectiv
sumele retrase de pe account-ul 1xbet nu pot fi considerate sume de câștiguri, iar
inspectorii fiscali nu au putut dovedi că sumele retrase reprezintă câștig.
La fel, a accentuat că pentru a confirma inexistența câștigurilor, de dânsul
oficial, prin intermediul account-ului și poștei electronice, în prezența pârâtului a
fost solicitată și prezentată informația privind istoricul pariurilor, care a demonstrat
că nici pariuri nu a făcut și nici câștiguri nu a obținut, iar diferența între suma
introdusă pe cont și ulterior scoasă nu este diferența pozitivă.
În contextul dat, a invocat că la sesiunile pe site-ul ,,1xbet.com” a participat la
programe de parteneriat și tranzacționări, care pot fi considerate ca un fel de investiții
de scurtă durată, la finele căruia a pierdut toate sursele investite în suma de 100 000
de lei, constituită din salariu, credite, împrumuturi pe perioada anului 2017, fapt ce
se confirmă prin datele extrasului rulajelor pe contul său 1xbet, și care în niciun caz
nu reprezintă pariuri, loterii sau jocuri de noroc și venituri obținute din ele.
A invocat că este eronat argumentul precum că pentru constatarea veniturilor,
intimatul se bazează pe datele prezentate de intermediarul SRL ,,Artosis” – SRL
,,BPay”, or datele acestui extras arată numai mișcarea mijloacelor bănești și nu
confirmă destinația lor finală.
Prin urmare, a conchis că au fost ignorate informațiile din extrasul din contul
lui personal de pe site-ul ,,1xbet.com”, care de facto demonstrează cuantumul
ieșirilor și intrărilor mijloacelor bănești, care urmau a fi luate în calcul.
A mai menționat că intimatul, cât și instanța de apel nu au analizat faptele reale,
ignorând toate probele și dovezile prezentate, fiind desfășurată o activitate
administrativă arbitrară.
Prin urmare, a opinat că instanța de apel în luarea deciziei sale nu a luat în
considerare toate faptele relevante, inclusiv contractele de credit care au fost
prezentate instanței.
Astfel, a conchis că hotărârea primei instanțe este justă și legală fiind bazată pe
analiza detaliată a cauzei sub toate aspectele, ținând cont de toate informațiile și
explicațiile prezentate.
3
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
La 18 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Serviciul Fiscal de Stat a
depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Aricov Gheorghi
ca fiind neîntemeiat.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 noiembrie 2021,
dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului la data de 14 decembrie 2021
(f. d. 230, vol. I), iar decizia motivată a instanței de apel a fost notificata la data de
4 februarie 2022 (f. d. 239, vol. I).
Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 5.2.2 din Dispoziția Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 2 martie 2022, termenele
de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se
suspenda de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se
întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de
urgență.
Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru
Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de
tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.
Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor
de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte
potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de
aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.
Astfel, reieșind din prevederile enunțate recursul depus la 24 decembrie 2021
(f. d. 231, vol. I) și motivarea recursului prezentată la data de 29 martie 2022 (f. d. 5,
vol. II), sunt în termen.
Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus
de Aricov Gheorghi a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral
decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
4
integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza
limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.
Astfel, prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de
judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte
normative.
În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile
publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.
Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Reglementări similare rezultă și din art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ,
care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din
oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile
făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de
judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor
neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru
depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.
Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu
au fost discutate de participanții la proces.
În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul
administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.
III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
După cum rezultă din materialele cauzei, Aricov Gheorghi înaintând acțiunea
în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat, a solicitat anularea Deciziei
nr. 418/381 din 18 decembrie 2019, asupra cazului de încălcare a legislației, emisă
de Direcția Generală Administrare Fiscală Sud.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis cererea de chemare
în judecată depusă de Aricov Gheorghi și a anulat decizia Direcției Generale
Administrare Fiscală Sud nr. 418/381 din 18 decembrie 2019 asupra cazului de
încălcare a legislației comisă de Aricov Gheorghi.
Judecând apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat, instanța de apel a admis
apelul, a casată hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii.
Verificând legalitatea deciziei contestate, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că soluția
instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea
adoptării soluției la care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate
toate aspectele importante în speță, respectiv instanța de recurs în baza limitelor
5
stabilite de lege ale examinării recursului nu poate adopta o soluție finală în acest
caz.
Astfel, se constată că instanța de apel judecând apelul depus de Serviciul Fiscal
de Stat, a reținut în linii generale ca temei de respingere a acțiunii, faptul că Aricov
Gheorghi nu a prezentat declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017,
precum și nu a achitat impozitul pe venit în sumă de 368 535 lei, de la veniturile
încasate din numele nerezidentului la contul electronic „Bpay” (anterior
SRL „Artosis”).
Prin urmare a reținut că, Aricov Gheorghi fiind jucător de pariuri, în anul 2017
pentru a juca online la pagina casei de pariuri ,,1xbet.com” a deschis cont electronic
„Bpay”, iar potrivit extrasului din cont pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 1 ianuarie
2018, au fost înregistrate tranzacții de ieșire a mijloacelor bănești către
Aricov Gheorghi cu titlu de câștiguri în mărime totală de 2 047 417 lei.
Instanța de recurs constată, însă, că o asemenea abordare de către instanța de
apel este una pripită, instanța trebuind să clarifice toate circumstanțele pentru
soluționarea corectă a acestei cauze.
Aici, important este de menționat prevederile art. 2 din Legea cu privire la
organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc nr. 291 din 16 decembrie 2016,
potrivit căruia noțiunea de ,,câștig impozabil” este definită ca diferența pozitivă,
rezultată în urma participării jucătorului în cadrul jocurilor de noroc și impozitată
conform legislației în vigoare, dintre suma de bani sau echivalentele mijloacelor
bănești, obținute de jucător după încheierea jocului ori a sesiunii de joc și prezentate
de către organizator, și suma mizei de joc depuse.
Așadar, în interpretarea acestei norme legale, este evident că examinarea
prezentei cauze, implică, în primul rând, clarificarea situației ce ține de diferența
pozitivă dintre suma de bani obținută de jucător după încheierea jocului ori a sesiunii
de joc și prezentate de către organizator, și suma mizei de joc depuse, pentru
determinarea câștigului impozabil.
Or, instanța nu a cercetat acest aspect și a considerat că toată suma de
2 047 417 lei constituie câștig impozabil obținut de către Aricov Gheorgi, susținând
arbitrar poziția Serviciului Fiscal de Stat din actul contestat.
Astfel, instanța de apel pe lângă sumele de ieșire prin intermediul conturilor
electronice Bpay urma să stabilească valoarea mijloacelor bănești care au intrat în
cont, care au fost transferate, precum și destinația finală a acestora.
Totodată, instanța de recurs constată că instanța de apel, judecând apelul
Serviciul Fiscal de Stat, nu s-a expus asupra argumentelor apelantului
Aricov Gheorghi în privința verificării stării financiare a acestuia și anume existența
contractelor de credit, achizițiilor valoroase, investiții, călătorii de odihnă și alți
indicatori care atestă existența veniturilor, și nu a examinat probele anexate în acest
sens.
Superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel se atestă și prin
faptul că instanța de apel a trecut cu vederea și nu a apreciat nici într-un mod
informația din contul personal al lui Aricov Gheorghi de pe site-ul ,,1xbet.com” în
vederea stabilirii cuantumului ieșirilor, intrărilor, precum și transferul mijloacelor
bănești.
6
Pe cale de consecință, aspectele descrise însă urmau a fi cercetate minuțios de
către instanța de apel, în vederea stabilirii certe și definitive a circumstanțelor
relevante pentru soluționarea justă a cauzei.
Respectiv, omiterea aspectelor menționate, direct indică la examinarea
superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea
soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.
Ca urmare, întru stabilirea temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii, instanța de
apel urma să constate diferența pozitivă dintre suma de bani sau echivalentele
mijloacelor bănești, obținute de jucător după încheierea jocului ori a sesiunii de joc
și prezentate de către organizator, și suma mizei de joc depuse, pentru a determina
câștigul impozabil.
Față de cele ce preced se atestă că soluția instanței de apel nu conține o
argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care
s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul
judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii
atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.
Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a
hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile
formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri
motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil
și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri
asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți
întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din
21 ianuarie 1999).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,
să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres
la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.
Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,
justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să
adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac
împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol
dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).
Instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să
furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul
procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța de
judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante
întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc
de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1
din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
7
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare
în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Aricov Gheorghi.
Se casează integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Aricov Gheorghi împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului
administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Aliona Miron
8