3ra-1049/21 — contestarea actelor administrative

3ra-1049/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1049/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Filip împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de Mihail Filip, reprezentat de avocatul Mihail Cucu, s-a casat

hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o

nouă decizie de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 30 august 2019 Mihail Filip, reprezentat de avocatul Mihail Cucu, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind

contestarea actelor administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că de către

Direcția persoane fizice din cadrul Direcției generale administrare contribuabili

mari a Serviciului Fiscal de Stat, a fost efectuat un control fiscal cameral al

corectitudinii declarării, calculării și achitării impozitului pe venit al persoanei

fizice Mihail Filip.

În urma efectuării controlului a fost întocmit actul de control nr. 5-692192,

5-692193, 3-563068 din 08 aprilie 2019, iar ulterior, de către Directorul-adjunct al

Serviciului Fiscal de Stat a fost adoptată decizia nr. 129 din 12 iunie 2019 asupra

cazului de încălcare fiscală, în baza căruia lui Mihail Filip i-au fost calculate și

determinate spre încasare la buget următoarele sume: 164058,11 lei - impozit pe

1

venit al persoanei fizice, nedeclarat și neachitat, pentru perioadele fiscale A/2012 -

A/2016; 90220, 47 lei - majorare de întârziere pentru perioadele A/2012 - A/2016;

1000 de lei - amendă pentru neprezentarea declarației privind impozitul pe venit

pentru perioadele fiscale A/2012 - A/2016 și 131246,49 lei - amendă conform

art. 261 alin. (5) Cod fiscal.

Nefiind de acord cu decizia adoptată, la 10 iulie 2019 Mihail Filip a depus

contestație împotriva acesteia la organul fiscal, care prin decizia nr. 262 din

01 august 2019 a considerat-o neîntemeiată și a respins-o.

Decizia nr. 262 din 01 august 2019 a fost transmisă reclamantului prin poștă

la 05 august 2019 și recepționată de acesta la 06 august 2019.

Mihail Filip, reprezentat de avocatul Mihail Cucu a subliniat că nu este de

acord cu deciziile nominalizate ale Serviciului Fiscal de Stat, deoarece prin pct. 13

al deciziei nr. 129 din 12 iunie 2019, s-a constatat că venitul impozabil estimat

nedeclarat de către Mihail Filip constituie suma de 982935,30 de lei pe perioada

anilor 2012-2016, concluzie ce contravine circumstanțelor de fapt și fondului

probator al cauzei.

Or, Serviciul Fiscal de Stat în mod unilateral și absolut arbitrar a examinat

prezentul caz de încălcare a legislației fiscale, a dat apreciere incorectă probelor

administrate în cadrul controlului, în mod subiectiv a admis unele probe și le-a

respins pe altele, fapt care a dus la estimarea injustă a venitului impozabil.

Făcând trimiterile la art. 2266 alin. (7), (10), 22611 alin. (1), 22615 alin. (10)

și (15) din Codul fiscal, reclamantul a invocat că examinând conținutul actului de

control, cât și a deciziilor contestate, a stabilit că pe parcursul anilor 2012-2016

contribuabilul Mihail Filip a beneficiat de un șir de transferuri de la persoane fizice

de peste hotare. Potrivit explicației reclamantului, unele dintre transferuri au fost

executate în beneficiul lui, însă de fapt destinația mijloacelor bănești a fost doar

simplu fapt al intermedierii de recepționare a banilor cu transmiterea ulterioară a

acestora către familiile persoanelor care au operat transferurile, iar transferurile de

la Tatiana Calmîș și Mihai Meriacre au vizat executarea unor împrumuturi.

Potrivit pct. 12 al deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019,

Mihai Meriacre a confirmat atât în scris, cât și în fața Serviciului Fiscal de Stat, că

sumele transferate în beneficiul lui Mihail Filip reprezintă executarea contractului

de împrumut, în ceea ce ține de rambursarea mijloacelor bănești anterior luate ca

împrumut de la Mihail Filip. În acest caz, Serviciul Fiscal de Stat a acceptat

explicația dată și nu a atribuit sumele transferate de către Mihai Meriacre drept

venit impozabil al reclamantului. Cu toate acestea, deși în cadrul controlului fiscal

Mihai Filip a prezentat declarațiile scrise personal de persoanelor fizice de la care a

beneficiat de transferurile mijloacelor bănești de peste hotare și anume: Vadim

David - pct. 35 din actul de control nr. 692193; Olesea David - pct. 35, 44 din actul

de control nr. 692193; Andrei Istrati - pct. 3 din actul de control nr. 692192;

Serghei Paraschiv - pct.13 din actul de control nr. 692192; Vasile Focșa - pct. 14

din actul de control nr. 692192 și pct. 35 din actul de control 692193; Tatiana

Calmîș - pct. 13, 22, 24 din actul de control nr. 692193 și pct. 44 din actul de

control nr. 692193, care au fost însoțite de copiile buletinelor lor de identitate,

acestea nu au fost luate în considerare, dar respinse de către pârât, fiind invocat

faptul că au fost anexate explicații – pretinse a fi scrise de persoane fizice terțe, cu

anexarea copiilor actelor de identitate.

2

Astfel, în opinia reclamantului, pârâtul neîntemeiat și nejustificat a respins

aceste probe și a dispus citarea suplimentară a persoanelor menționate, care

deoarece se află peste hotarele Republicii Moldova, încadrate în câmpul muncii, au

fost în imposibilitate de a se prezenta la citarea autorității fiscale, iar, temeiul

respingerii probelor menționate nefiind justificat sau indicat în actul de control și

deciziile contestate.

În continuare, făcând trimitere la dispozițiile art. 22615 alin. (18) din Codul

fiscal, reclamantul a invocat aprecierea unilaterală și subiectivă a probelor

prezentate de el, admiterea unor probe și respingerea altora pentru temeiuri

inexplicabile și neîntemeiate de către pârât, fapt ce în esență a dus la emiterea unor

concluzii eronate și contradictorii.

La fel, reclamantul a enunțat că conform deciziilor contestate, la interpelarea

Agenției Servicii Publice și a celor 15 instituții financiare indicate în partea

descriptivă a actelor administrative contestate, Mihail Filip nu figurează ca fiind

înregistrat în calitate de asociat al niciunui agent economic, nu deține patente;

Mihail Filip în perioada 2012-2016 nu a efectuat operațiuni de

înmatriculare/vânzare a transportului și nici nu a înregistrat vreo tranzacție cu

bunuri imobile. Mai mult, instituțiile financiare interpelate au comunicat că Mihail

Filip nu deține conturi de acumulare a mijloacelor bănești. Prin urmare, cele

comunicate de Mihail Filip pârâtului, privind intermedierea operațiunii de

recepționare a mijloacelor bănești și transmiterea ulterioară a acestor mijloace

bănești către familia expeditorului, sunt fapte veridice și confirmate prin mijloace

de probă prezentate de către contribuabil în procesul desfășurării controlului fiscal.

Or, în cazul în care reclamantul ar fi fost beneficiarul final al mijloacelor

bănești recepționate de la persoanele fizice vizate în actul de control fiscal, acesta

le-ar fi cheltuit în propriile interese, fapt care însă nu s-a confirmat în cadrul

controlului, întrucât Mihail Filip nu a procurat autoturisme, imobile, alte bunuri

care ar dovedi administrarea mijloacelor bănești pretins a fi atribuite în proprietatea

lui. De altfel, reclamantul nici nu a plasat aceste mijloace bănești în conturi

bancare sau de economii, pentru a le pune la păstrare. La fel, mijloacele bănești în

numerar nu au fost depistate la reclamant, circumstanțe ce atestă că Mihail Filip nu

a intrat niciodată în posesia și administrarea acestor bani. Or, mijloacele bănești au

fost preluate de la bancă prin transfer și predate familiilor beneficiarilor.

La acest capitol, reclamantul a precizat că normele legale nu obligă prezența

fizică a persoanelor fizice, mai ales ai nerezidenților la organul fiscal pentru

depunerea explicațiilor. Normele fiscale nu vizează imperativ prezența personală a

persoanelor fizice la organul fiscal. Probele privind transferurile de la expeditori în

beneficiul familiilor au fost prezentate, iar respingerea acestora de către pârât nu a

fost justificată.

De asemenea, contrar afirmației că Mihail Filip a beneficiat de mijloace

bănești transferate de persoanele fizice vizate, în interese proprii, pârâtul nu a

constatat care au fost raporturile civile stabilite între reclamant și persoanele care i-

au făcut aceste transferuri bancare. Or, anume stabilirea raporturilor juridice dintre

persoanele antrenate în tranzacții, determină natura achitărilor cu titlu definitiv sau

temporar, perioada acordării, scopul și finalitatea, intenția părților la executarea

tranzacțiilor.

În context, reclamantul a susținut că aceste circumstanțe au fost invocate și

3

dovedite de către ambele părți a tranzacțiilor enumerate de Serviciul Fiscal de Stat.

Astfel, ambele părți confirmând același scop și aceiași destinație a mijloacelor

bănești.

Mihail Filip, reprezentat de avocatul Mihail Cucu a relevat dispozițiile

art. 22615 alin. (22) din Codul fiscal, accentuând că probele prezentate de persoana

fizică privind documentele, informațiile, explicațiile și/sau alte probe pot fi

respinse, doar dacă acestea sunt incorecte, incomplete, false.

La caz, pârâtul nu a atribuit explicațiile persoanelor David Vadim - pct.35 din

actul de control nr. 692193; David Olesea - pct. 35, 44 din actul de control

nr. 692193; Istrati Andrei - pct.3 din actul de control nr. 692192; Paraschiv Serghei

– pct. 13 din actul de control nr. 692192; Focșa Vasile - pct.14 din actul de control

nr. 692192 și pct. 35 din actul de control nr. 692193; Calmîș Tatiana - pct.13, 22,

24 din actul de control nr. 692193 și pct. 44 din actul de control nr. 692193, la nici

una dintre cele indicate de lege, pentru a fi respinse cu titlu de probă. Iar, în acest

caz, decizia unilaterală și subiectivă a Serviciului Fiscal de Stat de a respinge

probele menționate este eronată și contrară prevederilor legale.

Făcând trimitere la prevederile art. 11 din Codul fiscal, reclamantul a indicat

că după respingerea contestației din 10 iulie 2019, a obținut declarații suplimentare

de la Vasile Focșa, Serghei Paraschiv și Tatiana Calmîș, care au fost autentificate

la notar, prin care primii doi au declarat că Mihail Filip a fost intermediar,

deoarece banii i-a transmis familiilor lor aflate în Republica Moldova, iar Tatiana

Calmîș a susținut că în anul 2013, 2014 și 2016 a acordat reclamantului bani cu

titlu de împrumut în mărime de 2000 de Euro, 3600 de Euro și respectiv 1000 de

Euro.

Subsidiar, reclamantul a menționat că potrivit certificatului nr. 254 din

30 august 2019, eliberat de Primăria com. Pănășești r-nul Strășeni, pe teritoriul

comunei nu există filiale bancare, ceea ce suplimentar probează faptul că locuitorii

acestei comune nu aveau și nici nu au posibilitatea să ridice banii transmiși de către

rudele de peste hotare, fiind nevoiți să se adreseze la consăteni pentru a-și ridica

banii în alte localități, la caz, acesta fiind reclamantul Mihail Filip care circulă în

fiecare zi în mun. Chișinău.

Mihail Filip, reprezentat de avocatul Mihail Cucu a solicitat anularea deciziei

Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de persoana fizică Mihail Filip și deciziei nr. 262 din

01 august 2019 pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 129 din

12 iunie 2019, emise de Serviciul Fiscal de Stat.

Prin hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Mihail Filip a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 96).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâtul prin argumentele și

probele anexate la materialele cauzei a demonstrat legalitatea deciziei Serviciului

Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019, iar reclamantul nu a prezentat în

susținerea argumentelor sale probe pertinente, concludente și utile, care în

ansamblul lor ar demonstra necesitatea anulării actului administrativ contestat.

Cu privire la pretenția reclamantului privind anularea deciziei Serviciului

Fiscal de Stat nr. 262, adoptată la data de 01 august 2019 pe marginea contestației

împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019 ca fiind

4

neîntemeiată, instanța de fond a relevat că legalitatea deciziei Serviciului Fiscal de

Stat nr. 129 din 12 iunie 2019, implică subsecvent și legalitatea deciziei Serviciului

Fiscal de Stat nr. 262 din 01 august 2019, emisă asupra contestației înaintate de

către reclamant, dat fiind faptul că odată ce actul administrativ contestat prin

procedura prealabilă este corespunzător și întrunește condițiile de valabilitate a

actului administrativ de fond și de formă, soluția asupra procedurii prealabile nu

implică decât menținerea acestui act administrativ. Iar, la caz, s-a constatat cu

certitudine că, actul administrativ – decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din

12 iunie 2019, este legală pe fond și formă, corespunzător soluția asupra cererii

prealabile corect implică respingerea contestației și menținerea actului

administrativ.

La 19 august 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Mihail Filip, reprezentat de avocatul Mihail Cucu a depus apel, iar

la 28 octombrie 2020 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii reclamantului

Mihail Filip (f.d.100, 117-119).

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Mihail Filip, reprezentat de avocatul Mihail Cucu.

S-a casat integral hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a anulat decizia Serviciului Fiscal de

Stat nr. 129 din 12 iunie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de

persoana fizică Mihail Filip și decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 262 din

01 august 2019 pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 129 din

12 iunie 2019, emisă de Serviciul Fiscal de Stat (f.d.172-181).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că Serviciul Fiscal

de Stat a acceptat explicațiile lui Mihai Meriacre, în ceea ce ține de rambursarea

mijloacelor bănești anterior luate ca împrumut de la Mihail Filip, care nu au fost

atribuite drept venit impozabil, însă neîntemeiat la emiterea actului administrativ

individual defavorabil, nu a luat în considerare declarațiile altor persoane fizice, și

anume ale lui Vadim David, Olesei David, Andrei Istrati, Serghei Paraschiv,

Vasile Focșa și Tatianei Calmîș, întocmite sub proprie răspundere, în care s-a

explicat scopul transferurilor bănești efectuate pe numele lui Mihail Filip,

motivându-și decizia prin faptul că acestea au fost scrise de persoane fizice terțe cu

anexarea copiilor actelor de identitate.

În opinia instanței de apel, concluzia organului fiscal este greșită și nu poate fi

reținută de instanța de judecată. Or, conform art. 117 alin. (2) Cod de procedură

civilă, în coroborare cu prevederile art. 195 Cod administrativ, în calitate de probe

în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale

altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților. Iar,

în conformitate cu art. 227 alin. (1) Cod de procedura civilă, în cazul în care se

declară că proba din dosar este falsă, persoana care a prezentat-o poate cere

instanței judecătorești să o excludă ca mijloc de probațiune și să soluționeze cauza

în baza altor probe. Astfel, declarațiile depuse de persoanele fizice sus-enunțate, se

prezumă a fi veridice până la proba contrară. Respectiv, Serviciul Fiscal de Stat

neîntemeiat nu le-a luat în considerare la examinarea cazului de încălcare a

5

legislației fiscale de către Mihail Filip. Cu atât mai mult, chiar și art. 22615

alin. (22) Cod fiscal stabilește că, dacă documentele, informațiile, explicațiile

și/sau alte probe prezentate de persoana fizică sînt incorecte, incomplete, false,

dacă persoana fizică refuză să prezinte documentele sau, prin orice alte acțiuni,

împiedică efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la

controlul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat va determina valoarea estimată a obiectului

impozabil, în baza probelor reale acumulate și va adopta decizia corespunzătoare.

Așadar, Curtea de Apel Chișinău a relevat că niciuna dintre cele indicate de

lege, pentru a fi respinse cu titlu de probă, nu au fost indicate de organul fiscal.

Respectiv, decizia unilaterală a Serviciului Fiscal de Stat de a respinge probele

menționate, este neîntemeiată, eronată și contrară normelor legale.

Prin urmare, instanța de apel a opinat că la emiterea deciziei nr. 129 din

12 iunie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a acționat cu încălcarea normelor legale

nominalizate, îngrădind dreptul contribuabilului de a-și apăra poziția sa, întrucât

s-a constatat că declarațiile persoanelor care au efectuat transferurile bănești pe

numele lui Mihail Filip, neîntemeiat au fost respinse de organul fiscal. Iar,

circumstanțele descrise duc inevitabil la anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat

nr. 129 din 12 iunie 2019 asupra pretinsului caz de încălcare a legislației comisă de

Mihail Filip, subsecvent urmând a fi anulată și decizia Serviciului Fiscal de Stat

nr. 262 din 01 august 2019 pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 129 din

12 iunie 2019.

De altfel, instanța de apel a subliniat că la materialele dosarului se regăsesc și

alte înscrisuri întocmite înainte de emiterea deciziei organului fiscal din

01 august 2019, care la fel nu au fost luate în considerare la soluționarea

contestației, și anume: declarațiile suplimentare de la Vasile Focșa, Serghei

Paraschiv și Tatiana Calmîș, care au fost legalizate la notar, prin care primii doi au

declarat că Mihail Filip a fost intermediar la transferul de bani, ulterior banii fiind

transmiși familiilor aflate în Republica Moldova. Iar Tatiana Calmîș a susținut că

în anii 2013, 2014 și 2016 a acordat reclamantului bani cu titlu de împrumut în

mărime de 2000 de Euro, 3600 de Euro și respectiv 1000 de Euro. La fel, Primăria

com. Pănășești, r-nul Strășeni a eliberat certificatul nr. 254 din 30 august 2019,

prin care confirmă că pe teritoriul comunei nu există filiale bancare, ceea ce

suplimentar probează faptul că locuitorii comunei respective nu au posibilitatea să

ridice banii transmiși lor de către rudele de peste hotare, fiind nevoiți să se

adreseze la alte persoane pentru a-și ridica banii, la caz reclamantul Mihail Filip,

care circulă des în mun. Chișinău.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că chiar dacă Serviciul

Fiscal de Stat a considerat că declarațiile întocmite de persoanele fizice nu pot fi

reținute ca probă, nu a putut justifica neadmiterea ca probă a certificatului eliberat

de Primăria com. Pănășești. Or, conform art. 139 alin. (1) din Cod de procedură

civilă în coroborare cu art. 195 Cod administrativ, documentele și alte acte

eliberate de autorități și de persoane cu funcție de răspundere în limitele

competenței și împuternicirilor lor se prezumă a fi autentice. Dacă are unele

suspiciuni în privința autenticității lor, instanța este în drept să ceară din oficiu ca

autoritatea sau persoana cu funcție de răspundere care le-a eliberat să certifice

autenticitatea lor. Astfel, certificatul eliberat de Primăria com. Pănășești,

r-nul. Strășeni justifică explicațiile contribuabilului, urmând a fi reținut de organul

6

fiscal.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentul intimatului-

reclamant invocat în referință, precum că acel fapt că acțiunile Serviciului Fiscal de

Stat au fost întreprinse în strictă conformitate cu cadrul legal, se constată prin

aceea că intimatul a efectuat o interpelare organului fiscal din Federația Rusă cu

privire la cet. Tatiana Calmîș, în vederea stabilirii autenticității declarațiilor

acesteia din 17 iulie 2019 privind transferurile bănești pentru perioada anilor

2013-2016, în sumă de 6900 de Euro, iar prin răspunsul din 21 iunie 2019, organul

de administrare fiscală din regiunea Moscovei a specificat că aceasta nu s-a

prezentat pentru a face declarații de rigoare. Or, aceste circumstanțe nu dovedesc

neveridicitatea declarațiilor prezentate de Mihail Filip. Prin urmare, argumentul

invocat de intimat este neîntemeiat, având caracter declarativ, care nu poate fi

reținut de instanța de judecată.

Astfel, instanța ierarhic inferioară a opinat că în circumstanțele în care s-a

stabilit că decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019 este ilegală în

fond, rezultată din aprecierea greșită de către organul fiscal a circumstanțelor

speței și aplicarea greșită a legislației fiscale, care reglementează procedura

efectuării controlului fiscal, subsecvent urmează a fi anulată și decizia organului

fiscal, prin care a fost respinsă contestația împotriva deciziei Serviciului Fiscal de

Stat asupra cazului de încălcare a legislației comisă de Mihail Filip. Or, art. 224

Cod administrativ prevede că în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau

în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare

a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în

drepturile sale.

La 14 iunie 2021 Serviciul Fiscal de Stat, a depus recurs, iar la

08 octombrie 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurentul a precizat că recursul a fost depus în termen, deoarece de

decizia motivată a instanței de apel a luat cunoștință la 15 septembrie 2021.

În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de drept și de fapt

invocate în referința depusă la cererea de chemare în judecată și la cererea de apel

motivată anexate la dosar, suplimentar invocând că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material și procedural.

Referitor la cele invocate de către instanța de apel, precum că Serviciul Fiscal

de Stat la emiterea actului administrativ individual defavorabil, nu a luat în

considerare declarațiile persoanelor fizice Vădim David, Olesea David, Andrei

Istrati, Serghei Paraschiv, Focșa Vasile și Tatiana Calmîș, întocmite sub proprie

răspundere, în care s-a explicat scopul transferurilor bănești efectuate pe numele

lui Mihail Filip, recurentul a menționat că în corespundere cu prevederile art.226

alin. (1) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să citeze orice

persoană pentru a depune mărturii, a prezenta documente sau să prezinte alt gen de

informație, relevante pentru administrarea fiscală.

Astfel, întru confirmarea sau infirmarea celor menționate în explicații, cât și

luând în considerare că declarațiile prezentate au drept efect nașterea, modificarea

sau stingerea anumitor obligații, în scopul determinării veridicității

7

informației/evitării încălcării drepturilor persoanelor vizate în acestea, persoanele

fizice terțe au fost citate la sediul Serviciului Fiscal de Stat pentru a depune

explicații. Întrucât persoanele fizice terțe nu s-au prezentat la sediul Serviciului

Fiscal de Stat pentru confirmarea sau infirmarea celor menționate în

procesul-verbal de audiere a contribuabilului din 30 mai 2018, iar contribuabilul nu

a prezentat probe ce ar demonstra cele menționate, mijloacele bănești primite de

Mihail Filip, prin intermediul sistemelor de transferuri rapide internaționale, au

fost calificate ca venit impozabil estimat nedeclarat.

Aferent afirmației instanței de apel, precum că Serviciul Fiscal de Stat, unele

declarații le-a luat în considerare, iar altele nu, recurentul a menționat că a luat în

calcul declarațiile confirmate în scris, cât și în fața Serviciului Fiscal de Stat,

autentificate în modul corespunzător, fapt ce face posibilă aprecierea declarațiilor

în cauză, drept probe pertinente și concludente întru confirmarea celor invocate.

În continuare, în combaterea argumentelor instanței de apel invocate în

susținerea soluției emise, recurentul a subliniat că certificatul eliberat de către

Primăria com. Pănășești, r-nul. Strășeni, prin care se confirmă că pe teritoriul

comunei nu există filiale bancare, nu denotă/probează faptul că Mihail Filip nu a

fost beneficiarul final al acestor bani.

Mai mult, recurentul a precizat că la interpelarea sa nr.26-05/5-08/3627 din

20 martie 2018, conform scrisorii de răspuns al B.C. „Eximbank - Gruppo Veneto

Banca" S.A., s-a constatat că persoana fizică Mihail Filip, în perioada fiscală

A/2016 a efectuat operațiuni financiare privind cumpărarea valutei străine în sumă

de 8650 de USD, echivalentul total a căruia constituie 170837,50 de lei, conform

ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției.

La fel, în perioada fiscală A/2016 a efectuat operațiuni financiare privind

schimbul valutar în sumă cumulativă totală de 109160 de Euro, echivalentul total a

cărora constituie 2408206,89 de lei și 12710 USD, echivalentul total a căruia

constituie 251150 de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției

(pct. 43 lit. b), fapt indicat la pag. 8 din actul de control nr. 5-692193.

Subsecvent, în perioada supusă verificării, persoana fizică Mihail Filip a

efectuat tranzacții financiare, procurarea valutei străine în numerar, echivalentul

cumulativ a cărora constituie 2994667, 39 de lei, conform ratei oficiale a BNM la

ziua tranzacției. Respectiv, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel referitor

la faptul că Mihail Filip a fost doar un intermediar.

Concomitent, recurentul a indicat că deși Mihail Filip afirmă că a fost doar un

intermediar ce a recepționat mijloacele bănești, transferate prin intermediul

sistemelor de transfer rapide internaționale, odată ce contribuabilul nu a prezentat

probe elocvente (de exemplu: contract de intermediere etc.), care ar demonstra

caracterul neimpozabil al acestor venituri, informațiile prezentate de către

instituțiile financiare au fost utilizate în calitate de surse indirecte în scopul

determinării venitului impozabil estimat, reieșind din prevederile art.22611 alin. (1)

lit. a) din Codul fiscal.

Concluzionând, Serviciul Fiscal de Stat a susținut că a întreprins toate

măsurile în limitele prevederilor legale, în scopul probării legalității actului

administrativ contestat, or, instanța de apel nu-și poate întemeia concluzia pe unele

declarații prezentate de către intimat, fără a se verifica corectitudinea acestora. Mai

mult ca atât, conform dreptului discreționar, Serviciul Fiscal de Stat a luat în

8

considerare probele potrivit cărora a fost posibilă stabilirea certitudinii relațiilor

economico-financiare între persoanele fizice care au efectuat transferurile și Mihail

Filip.

Astfel, având în vedere cele menționate, recurentul a punctat că decizia

Serviciului Fiscal de Stat nr.129 din 12 iunie 2019, a fost emisă în conformitate cu

legislația în vigoare, respectiv aceasta este legală și întemeiată.

La 08 octombrie 2021 în adresa lui Mihail Filip și a reprezentantului acestuia,

avocatului Mihail Cucu a fost expediată copia recursului depus de Serviciul Fiscal

de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 15 noiembrie 2021, Mihail Filip, reprezentat de

avocatul Mihail Cucu a solicitat respingerea recursului Serviciului Fiscal de Stat și

menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 08 iunie 2021, iar decizia

motivată a fost recepționată de recurentul Serviciul Fiscal de Stat la

15 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la

materialele cauzei (f.d. 191).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recurentul s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 14 iunie 2021 și motivarea recursului

la 08 octombrie 2021.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Serviciul Fiscal de Stat a fost numit pentru examinare în complet de 5

judecători.

Conform art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei

instanțe, din următoarele motive.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

9

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o

nouă decizie.

Din materialele cauzei rezultă că Serviciul Fiscal de Stat, Direcția persoane

fizice din cadrul Direcției generale administrare contribuabili mari, în baza deciziei

privind inițierea controlului fiscal nr. 05/5-61 din 27 aprilie 2018 a efectuat control

fiscal cameral prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de

estimare a venitului impozabil, al corectitudinii declarării, calculării și achitării

impozitului pe venit al persoanei fizice Mihail Filip, pentru perioadele fiscale

A/2012 – A/2016, sistat în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 27 din

07 iunie 2018 și ulterior reluat cu înștiințarea prin citația seria D nr. 193508 din

20 martie 2019, în urma căruia la 08 aprilie 2019 a emis actul de control

nr.5-692192, prelungit pe actele de control nr. 5-692193 și nr. 3-563068, în care a

constatat: pentru perioadele fiscale A/2012 – A/2016 a fost depistat venit

impozabil estimat, în conformitate cu prevederile art. 189 din Codul fiscal,

nedeclarat obținut în urma transferurilor de mijloace bănești, recepționate prin

intermediul sistemelor de remitere de bani în sumă de 982935,30 de lei. Respectiv,

contrar prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c), (e), art. 83 alin. (2) și art. 87 alin. (1) din

Codul fiscal, persoana fizică Mihail Filip s-a eschivat de la calculul și achitarea

impozitului pe venit în sumă totală de 164058,11 lei, pentru A/2012 – 1129,50 de

lei; pentru A/2013 – 37987,33 lei; pentru A/2014 – 19882,89 lei; pentru A/2015 –

94898,09 lei și pentru A/2016 – 10160,30 de lei (f.d. 9-20).

La 26 aprilie 2019, Mihail Filip a depus dezacord la actul de control fiscal

nr.5-692192, prelungit pe actele de control nr. 5-692193 și nr. 3-563068 din

08 aprilie 2019, solicitând revizuirea rezultatelor controlului fiscal, efectuat de

către Direcția generală administrare contribuabili mari Direcția persoane fizice, cu

emiterea unui nou rezultat, având în vedere modificarea situației sale fiscale, în

calitate de contribuabil – persoană fizică (f.d. 21-22).

Prin decizia nr. 129 din 12 iunie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației

comisă de persoana fizică Mihail Filip, Serviciul Fiscal de Stat a calculat și a

încasat la buget: 164058,11 lei, impozitul pe venitul persoanei fizice, nedeclarat și

neachitat, pentru perioadele fiscale A/2012 - A/2016, inclusiv A/2012 suma de

1129,50 de lei, A/2013 suma de 37987,33 de lei, A/2014 suma de 19882,89 de lei,

A/2015 suma de 94898,09 lei și A/2016 suma de 10160,30 de lei. A calculat și

încasat la buget majorare de întârziere: 90220,47 de lei pentru A/2012 - A/2016,

inclusiv A/2012 suma de 894,62 de lei, A/2013 suma de 26281,53 de lei, A/2014

suma de 12328,39 de lei, A/2015 suma de 47998,98 de lei și A/2016 suma de

2716,95 de lei, conform prevederilor art. 228 alin. (2) din Codul fiscal, pentru

neachitarea în termen a impozitului pe venitul al persoanei fizice, nedeclarat și

neachitat, (anexele nr.1-5 la decizie). Totodată, a aplicat pentru încălcarea

legislației fiscale amendă: 1000,00 de lei, amendă de la 200 la 400 de lei, pentru

neprezentarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit,

(Forma CET 08 și CET 15) pentru perioadele fiscale A/2012-A/2016, conform

prevederilor art. 260 alin. (1) din Codul fiscal și 131246,49 lei, amendă de la 80%

la 100% din suma impozitelor, a taxei, a primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii

nedeclarate, stabilite în cotă procentuală), conform prevederilor art. 261 alin. (5)

10

din Codul fiscal pentru eschivarea de la calcul și de la plata impozitelor, stabilite în

cotă procentuală pentru perioadele fiscale A/2012-A/2016 (f.d. 23-32).

La 10 iulie 2019, Mihail Filip a depus în adresa Serviciului Fiscal de Stat

contestație împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019,

asupra cazului de încălcare a legislației comisă de persoana fizică Mihail Filip

solicitând anularea acesteia și a actului de control nr. 5-692192, 692193 din

08 aprilie 2019 (f.d. 33-34).

Prin decizia nr. 262 din 01 august 2019 pe marginea contestației împotriva

deciziei nr. 129 din 12 iunie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a respins contestația

depusă de Mihail Filip și a menținut decizia nr. 129 din 12 iunie 2019, emisă de

către Direcția generală administrare contribuabili mari (f.d.35-36).

Prin declarația pe propria răspundere din 29 iulie 2019 Vasile Focșa a susținut

că a transferat prin sistemul bancar lui Mihail Filip pe parcursul anului 2013, 2200

de USD, iar a anului 2015, 5700 de Euro, pentru a fi transmiși familiei sale. Mihail

Filip având doar rolul de intermediar al tranzacției, banii în final fiind recepționați

de soția sa Stela Focșa (f.d.37).

Prin declarația pe propria răspundere din 29 iulie 2019 Serghei Paraschiv a

susținut că a transferat prin sistemul bancar lui Mihail Filip pe parcursul anului

2013, 8000 de Euro, pentru a fi transmiși familiei sale. Mihail Filip având doar

rolul de intermediar al tranzacției (f.d.38).

Prin declarația pe propria răspundere din 17 iulie 2019 Tatiana Calmîș a

susținut că a transferat cu titlu de împrumut lui Mihail Filip sume bănești prin

intermediul sistemului bancar. Astfel, în anul 2013 a transferat 2000 de Euro, anul

2014 – 1700 de Euro, 900 de Euro, 1000 de Euro și în anul 2016 – 1000 de Euro

(f.d.39).

Prin declarația pe propria răspundere din 19 aprilie 2019 Andrei Istrati a

susținut că a transferat prin sistemul bancar lui Mihail Filip pe parcursul anului

2012, 650 de Euro din Federația Rusă, pentru a fi transmiși familiei sale. Mihail

Filip având doar rolul de intermediar al tranzacției (f.d.40).

Prin declarația din 15 mai 2019 Stela Focșa a susținut că a primit de la Mihail

Filip sumele de bani transferate prin sistemul bancar de către soțul său Vasile

Focșa pe parcursul anului 2013 - 2200 USD, iar a anului 2015 - 5700 de Euro

(f.d.41).

Prin declarația pe propria răspundere din 20 aprilie 2019 Olesea David a

susținut că a transferat prin sistemul bancar lui Mihail Filip pe parcursul anilor

2014-2016, suma totală de 3850 de Euro din or. Nice, Franța, pentru a fi transmiși

familiei sale. Mihail Filip având doar rolul de intermediar al tranzacției (f.d.42).

Prin declarația pe propria răspundere din 20 aprilie 2019 Vadim David a

susținut că a transferat prin sistemul bancar lui Mihail Filip pe parcursul anului

2015 suma de 6450 de Euro, iar a anului 2016 – 950 de Euro din or. Nice, Franța,

pentru a fi transmiși familiei sale. Mihail Filip având doar rolul de intermediar al

tranzacției (f.d.43).

Prin hotărârea Serviciului Fiscal de Stat nr. 0016413 din 12 august 2019

privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului s-a executat silit

obligația fiscală a contribuabilului Mihail Filip în mărime de 389817.55 de lei

(f.d.44).

11

Conform certificatului nr. 254 din 30 august 2019, eliberat de Primăria

com. Pănășești, r-nul. Strășeni pe teritoriul comunei nu există filiale bancare

(f.d.46).

Invocând netemeinicia deciziilor Serviciului Fiscal de Stat, Mihail Filip,

reprezentat de avocatul Mihail Cucu a depus prezenta cerere de chemare în

judecată, prin care a solicitat anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din

12 iunie 2019 „asupra cazului de încălcare a legislației comisă de persoana fizică

Mihail Filip” și a deciziei nr. 262 din 01 august 2019 „pe marginea contestației

împotriva deciziei nr. 129 din 12 iunie 2019, emise de Serviciul Fiscal de Stat”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii reclamantului Mihail Filip pe care a respins-o integral

(f.d.101-109).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

08 iunie 2021 a admis cererea de apel depusă de Mihail Filip, reprezentat de

avocatul Mihail Cucu, a casat integral hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și a emis o nouă decizie, prin care a anulat decizia

Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de persoana fizică Mihail Filip și decizia Serviciului Fiscal de

Stat nr. 262 din 01 august 2019 pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 129

din 12 iunie 2019, emisă de Serviciul Fiscal de Stat (f.d.172-181).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția

instanței de apel este eronată, pe când concluzia primei instanțe despre necesitatea

respingerii cererii de chemare în judecată a reclamantului Mihail Filip este justă,

având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare,

cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În susținerea concluziei, instanța de recurs menționează următoarele.

Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Iar, în corespundere cu art. 10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin.(1) lit. a)-b) Cod administrativ, actele

administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun

destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele

legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului

solicitat; acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un

avantaj de orice fel

12

Potrivit art. 15 alin.(1)-(2) Cod administrativ, operațiunile administrative sînt

manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare

efecte juridice.

Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul

administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau

îndreptate împotriva unui terț.

În corespundere cu art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Potrivit art. 39 alin. (2) Cod administrativ, orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art. 189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Iar, conform art. 206 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Totodată, conform art. 1 alin.(1) - (3) Cod fiscal, prin prezentul cod se

stabilesc principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic

al contribuabililor, al Serviciului Fiscal de Stat și al altor participanți la relațiile

reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii,

principiile evidenței veniturilor și cheltuielilor deduse, modul și condițiile de

tragere la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, precum și modul de

contestare a acțiunilor Serviciului Fiscal de Stat și ale persoanelor cu funcții de

răspundere ale acestora.

Prezentul cod reglementează relațiile ce țin de executarea obligațiilor fiscale

în ce privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile

generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.

Noțiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele

relațiilor fiscale și ale altor relații legate de acestea.

Conform art. 8 alin.(2) lit. c) și e) Cod fiscal, contribuabilul este obligat: să

țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să

întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a

impozitelor și taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să

asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerințele

legislației, să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul

echipamentelor de casă și de control, respectînd reglementările aprobate de

Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea

încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control;

să achite la buget, la timp și integral, ținînd cont de prevederile art.7 alin.(5),

sumele calculate ale impozitelor și taxelor, asigurînd exactitatea și veridicitatea

dărilor de seamă fiscale prezentate.

Conform art. 129 pct. 11) Cod fiscal, în scopul exercitării administrării

fiscale, se definesc următoarele noțiuni: control fiscal – verificare a corectitudinii

cu care contribuabilul execută obligația fiscală și alte obligații prevăzute de

legislația fiscală și alte acte normative, inclusiv verificare a altor persoane sub

13

aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și

operațiuni prevăzute de prezentul cod.

În corespundere cu art. 134 alin. (2) Cod fiscal, funcționarii fiscali își exercită

atribuțiile privind controlul fiscal și vizita fiscală la fața locului sau privind

executarea silită a stingerii obligației fiscale în baza unor delegări/hotărîri emise în

modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) și (3) Cod fiscal, Serviciul Fiscal de Stat

calculează impozitele și taxele contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă

au fost stabilite cazuri de nerespectare a legislației fiscale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislația fiscală.

Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor fizice cetățeni ai

Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător în cadrul

utilizării metodelor indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din

prezentul titlu.

Conform art.216 alin. (2) Cod fiscal, controlul fiscal la fața locului poate fi

efectuat numai în temeiul unei decizii scrise a conducerii organului care exercită

controlul. Necesitatea efectuării verificării prin contrapunere la unele persoane cu

care contribuabilul supus controlului are sau a avut raporturi economice și

financiare, pentru a se constata autenticitatea acestora, se determină, de sine

stătător, de către funcționarul fiscal sau altă persoană cu funcție de răspundere care

efectuează controlul.

Potrivit art.223 Cod fiscal, verificarea prin contrapunere se aplică atît în cazul

controlului fiscal cameral, cît și al celui la fața locului și constă în controlul

concomitent al contribuabilului și al persoanelor cu care acesta are sau a avut

raporturi economice, financiare și de altă natură, pentru a se constata autenticitatea

acestor raporturi și a operațiunilor efectuate.

Conform art. 226 alin. (1) Cod fiscal, citația este un înscris în care persoana

este invitată la Serviciul Fiscal de Stat ca să depună documente sau să prezinte alt

gen de informație, relevante pentru administrarea fiscală, precum și pentru

realizarea tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Serviciul

Fiscal de Stat este în drept să citeze orice persoană pentru a depune mărturii sau a

prezenta documente.

Potrivit art. 2266 alin. (1) lit. a)-d), alin.(2), alin.(3) și alin. (10) lit. d) Cod

fiscal, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să utilizeze următoarele metode

indirecte de estimare a venitului impozabil: metoda cheltuielilor; metoda fluxului

de mijloace bănești; metoda proprietății; alte metode utilizate în practica

internațională.

Selectarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil se face în

funcție de situația constatată, de sursele de informații și de înscrisurile identificate

și/sau documentele obținute.

Utilizarea metodelor indirecte se efectuează individual sau combinat, în

funcție de complexitatea, dificultățile, sursele de informații și de perioada

verificată.

În scopul aplicării metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al

persoanelor fizice, Serviciul Fiscal de Stat: solicită, în condițiile legii, informații,

clarificări, explicații, documente și alte probe de la persoana fizică supusă

14

controlului fiscal și/sau de la persoanele cu care aceasta a avut ori are raporturi

economice sau juridice

În corespundere cu art. 2268 alin. (1)-(3) Cod fiscal, metoda cheltuielilor

constă în compararea cheltuielilor individuale efectuate de către subiectul estimării

cu veniturile declarate în perioada supusă verificării.

Diferența pozitivă dintre cheltuielile individuale și valorile elementelor

expuse la art.2266 alin.(4)–(6) constituie venit impozabil estimat.

Diferența pozitivă dintre venitul impozabil estimat și venitul declarat

constituie venit impozabil nedeclarat.

Conform art. 2269 alin. (1)-(3) Cod fiscal, metoda fluxului mijloacelor bănești

constă în compararea intrărilor/ ieșirilor de sume în/din conturile bancare și/sau

conturile de plăți, precum și a intrărilor/ieșirilor de sume în numerar, cu sursele de

venit și utilizarea acestora.

Diferența pozitivă dintre, pe de o parte, intrările/ieșirile de mijloace bănești

în/din conturile bancare și/sau conturile de plăți și/sau intrările/ieșirile de sume în

numerar și, pe de altă parte, valorile elementelor expuse la art.2266 alin.(4)–(6)

constituie venit impozabil estimat.

Diferența pozitivă dintre venitul impozabil estimat și venitul declarat

constituie venit impozabil nedeclarat.

În conformitate cu art. 22611 alin. (1) lit. a) Cod fiscal, în scopul determinării

venitului impozabil estimat, pot fi utilizate următoarele surse indirecte: informații

de la bănci (sucursale sau filiale ale acestora), persoane care desfășoară activitate

notarială, organe vamale, organe de drept, burse de valori și/sau alte organe publice

privind tranzacțiile și operațiunile efectuate de persoana fizică și datele despre

aceasta, precum și privind tranzacțiile și operațiunile similare efectuate de către

alte persoane fizice în condiții similare

Iar, conform art. 22615 alin. (16) și (22) Cod fiscal, pe parcursul efectuării

controlului fiscal, persoana fizică are dreptul să colaboreze cu Serviciul Fiscal de

Stat prin prezentarea suplimentară a oricăror documente, informații, explicații

și/sau altor probe relevante pentru stabilirea situației fiscale. La prezentarea

acestora, Serviciul Fiscal de Stat va întocmi un proces-verbal semnat de ambele

părți.

Dacă documentele, informațiile, explicațiile și/sau alte probe prezentate de

persoana fizică sînt incorecte, incomplete, false, dacă persoana fizică refuză să

prezinte documentele sau, prin orice alte acțiuni, împiedică efectuarea controlului

fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la controlul fiscal, Serviciul Fiscal

de Stat va determina valoarea estimată a obiectului impozabil în baza probelor

reale acumulate și va adopta decizia corespunzătoare.

Potrivit art. 228 alin. (2) Cod fiscal, pentru neplata impozitului, taxei în

termenul și în bugetul stabilite conform legislației fiscale se plătește o majorare de

întîrziere, determinată în conformitate cu alin.(3) pentru fiecare zi de întîrziere a

plății lor, pentru perioada care începe după scadența impozitului, taxei și care se

încheie în ziua plății lor efective inclusiv.

În conformitate cu art. 260 alin. (1) Cod fiscal, nerespectarea modului de

întocmire și de prezentare a dării de seamă fiscale se sancționează cu o amendă de

la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000

de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificați la

15

art.232 lit.b), și cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de seamă

fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale,

aplicată contribuabililor specificați la art.232 lit.a) și c).

Iar, în corespundere cu art. 261 alin. (5) Cod fiscal, eschivarea de la calculul

și de la plata impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă

procentuală, se sancționează cu o amendă de la 80% la 100% din suma

impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a

contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nedeclarate, stabilite în cotă

procentuală.

Așadar, cu referire la solicitarea reclamantului Mihail Filip invocată în

acțiune privind anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 129 din

12 iunie 2019 „asupra cazului de încălcare a legislației comisă de persoana fizică

Mihail Filip”, având în vedere normele de drept enunțate, instanța de recurs

concluzionează că Serviciul Fiscal de Stat corect a calculat și încasat la buget:

164058,11 lei, impozitul pe venitul persoanei fizice, nedeclarat și neachitat, pentru

perioadele fiscale A/2012 - A/2016, inclusiv A/2012 suma de 1129,50 de lei,

A/2013 suma de 37987,33 de lei, A/2014 suma de 19882,89 de lei, A/2015 suma

de 94898,09 lei și A/2016 suma de 10160,30 de lei. A calculat și încasat la buget

majorare de întârziere: 90220,47 de lei pentru A/2012 - A/2016, inclusiv A/2012

suma de 894,62 de lei, A/2013 suma de 26281,53 de lei, A/2014 suma de 12328,39

de lei, A/2015 suma de 47998,98 lei și A/2016 suma de 2716,95 lei, conform

prevederilor art. 228 alin. (2) din Codul fiscal, pentru neachitarea în termen a

impozitului pe venitul persoanei fizice, nedeclarat și neachitat, (anexe nr.1-5 la

decizie). Totodată, just a aplicat pentru încălcarea legislației fiscale amendă:

1000 de lei, amendă de la 200 la 400 de lei, pentru neprezentarea declarației

persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, (Forma CET 08 și CET 15) pentru

perioadele fiscale A/2012-A/2016, conform prevederilor art. 260 alin. (1) din

Codul fiscal și 131246,49 de lei, amendă de la 80% la 100% din suma impozitelor,

a taxei, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor

de asigurări sociale de stat obligatorii nedeclarate, stabilite în cotă procentuală),

conform prevederilor art. 261 alin. (5) din Codul fiscal pentru eschivarea de la

calcul și de la plata impozitelor, stabilite în cotă procentuală pentru perioadele

fiscale A/2012-A/2016 (f.d. 23-32).

Aceasta deoarece în rezultatul controlului realizat, s-a constatat că pentru

perioadele fiscale A/2012 – A/2016 a fost depistat venit impozabil estimat, în

conformitate cu prevederile art. 189 din Codul fiscal, nedeclarat obținut în urma

transferurilor de mijloace bănești, recepționate prin intermediul sistemelor de

remitere de bani în sumă de 982935,30 de lei. Respectiv, contrar prevederilor art. 8

alin. (2) lit. c), (e), art. 83 alin. (2) și art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, persoana

fizică Mihail Filip s-a eschivat de la calculul și achitarea impozitului pe venit în

sumă totală de 164058,11 lei, pentru A/2012 – 1129,50 de lei; pentru A/2013 –

37987,33 de lei; pentru A/2014 – 19882,89 lei; pentru A/2015 – 94898,09 lei și

pentru A/2016 – 10160,30 de lei (f.d. 9-20).

La acest capitol, instanța de recurs relevă că potrivit procesului-verbal de

audiere a contribuabilului din 30 mai 2018, persoana fizică Mihail Filip a

confirmat faptul ridicării mijloacelor bănești transferate prin intermediul sistemelor

16

de transferuri rapide internaționale de la persoane terțe, specificând că a fost doar

un intermediar, fiindcă după ridicarea mijloacelor bănești, le-a transmis membrilor

familiilor acestora (dosar administrativ, f.d. 128-130).

Întru confirmarea sau infirmarea celor menționate în procesul-verbal de

audiere a contribuabilului din 30 mai 2018, persoanele fizice terțe, au fost invitate

la sediul Serviciului Fiscal de Stat pentru audieri.

Persoanele fizice terțe nu s-au prezentat la sediul Serviciului Fiscal de Stat,

pentru a confirma sau infirma cele menționate de Mihail Filip în procesul-verbal de

audiere a contribuabilului din 30 mai 2018, iar reclamantul nu a prezentat probe

concludente, admisibile și pertinente, ce ar demonstra cele declarate. Prin urmare,

mijloacele bănești primite de către Mihail Filip, prin intermediul sistemelor de

transferuri rapide internaționale, au fost calificate ca venit impozabil estimat

nedeclarat.

Mai mult, contribuabilul, la data inițierii controlului fiscal, precum și pe

parcursul efectuării controlului fiscal, nu a prezentat documente, informații,

explicații și/sau alte probe, care ar determina caracterul neimpozabil al veniturilor

obținute în perioadele fiscale ale anilor 2012-2016, în temeiul art. 22615 Cod fiscal,

iar Serviciul Fiscal de Stat a determinat valoarea estimată a obiectului impozabil în

baza probelor reale acumulate.

De altfel, instanța de recurs subliniază că, Mihail Filip a prezentat în calitate

de documente confirmative a argumentelor sale, declarațiile, pretinse a fi scrise de

către persoanele fizice, care au efectuat transferurile respective și copiile actelor de

identitate ale acestora, abia la 26 aprilie 2019, odată cu depunerea dezacordului la

actul de control.

Astfel, este de remarcat că Mihail Filip a beneficiat de suficient timp pentru a

prezenta probele deținute în vederea infirmării concluziilor Serviciului Fiscal de

Stat, însă nu a dat dovadă de diligența necesară întru confirmarea argumentelor

expuse.

La alegațiile reclamantului precum că Serviciul Fiscal de Stat a luat în

considerare unele declarații depuse de persoanele terțe nominalizate, iar altele nu,

instanța de recurs notează că, Serviciul Fiscal de Stat a luat în calcul declarațiile

confirmate în scris, cât și cele făcute în fața Serviciului Fiscal de Stat, autentificate

în modul corespunzător, fapt ce face posibilă aprecierea declarațiilor în cauză,

drept probe pertinente și concludente întru confirmarea celor invocate.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că, la 17 iulie 2019 Serviciul Fiscal de Stat a

efectuat o interpelare a organului fiscal din Federația Rusă în vederea stabilirii

autenticității declarațiilor cet. Calmîș Tatiana Nicolae, privind transferurile bănești

pentru perioada anilor 2013-2016, în sumă de 6900 de Euro (f.d. 39).

Iar, conform răspunsului din 21 iunie 2019, emis de organul de administrare

fiscală din regiunea Moscovei, Tatiana Calmîș nu s-a prezentat pentru a face

declarațiile de rigoare (dosar administrativ, f.d. 18).

Prin urmare, circumstanțele nominalizate, atestă încă odată că acțiunile

Serviciului Fiscal de Stat, au fost întreprinse în strictă conformitate cu cadrul legal

care guvernează situația din speță, nefiind constatate anumite temeiuri de anulare a

deciziei contestate.

17

Ținând cont de cele enunțate, instanța de recurs notează că prima instanță

corect a apreciat ca fiind declarative și lipsite de temei declarațiile reclamantului

Mihail Filip precum că, a fost doar un intermediar ce a recepționat mijloacele

bănești, transferate prin intermediul sistemelor de transfer rapide internaționale.

Or, odată ce contribuabilul nu a adus probe elocvente, care ar demonstra caracterul

neimpozabil a acestor venituri, informațiile prezentate de instituțiile financiare, au

fost utilizate în calitate de surse indirecte în scopul determinării venitului

impozabil estimat, reieșind din prevederile art. 22611 alin. (l) lit. a) din Codul

fiscal.

Având în vedere constatarea legalității și temeiniciei deciziei Serviciului

Fiscal de Stat nr. 129 din 12 iunie 2019 „asupra cazului de încălcare a legislației

comisă de persoana fizică Mihail Filip”, instanța de recurs consideră neîntemeiată

pretenția reclamantului privind anularea deciziei nr. 262 din 01 august 2019

„pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 129 din 12 iunie 2019, emise de

Serviciul Fiscal de Stat”.

Reieșind din cele nominalizate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că prima

instanță corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii lui Mihail Filip .

Totodată, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiate argumentele

invocate de Mihail Filip în susținerea cererii de chemare în judecată, or, acestea nu

dispun de un suport probator relevant.

Referitor la argumentul invocat de Mihail Filip, reprezentat de avocatul

Mihail Cucu în referința depusă asupra recursului Serviciului Fiscal de Stat precum

că la 30 iulie 2019 a prezentat organului fiscal declarațiile cet. Vasile Focșa și

Serghei Paraschiv autentificate la notar, în care aceștia au declarat că sumele de

bani au fost transferate reclamantului pentru a fi transmise rudelor acestora, iar

Tatiana Calmîș le-a acordat în calitate de împrumut, însă nici acestea nu au fost

luate în considerare, iar în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond

reprezentanții recurentului și inspectorul fiscal, care a efectuat controlul au refuzat

să dea vreo apreciere acestor probe, instanța de recurs reiterează că contribuabilul,

la data inițierii controlului fiscal, precum și pe parcursul efectuării controlului

fiscal, nu a prezentat documente, informații, explicații și/sau alte probe, care ar

determina caracterul neimpozabil al veniturilor obținute în perioadele fiscale ale

anilor 2012-2016, în temeiul art. 22615 Cod fiscal, iar Serviciul Fiscal de Stat a

determinat valoarea estimată a obiectului impozabil în baza probelor reale

acumulate.

Altfel spus, Mihail Filip a prezentat organului fiscal declarațiile cet. Vasile

Focșa, Tatiana Calmîș și Serghei Paraschiv autentificate la notar, după finisarea

controlului fiscal și emiterea deciziei contestate nr. 129 din 12 iunie 2019, adică

contrar prevederilor art. art. 22615 Cod fiscal. Iar în aceste circumstanțe, probele

prezentate de Mihail Filip în susținerea argumentelor sale, ulterior efectuării

controlului fiscal, nu au relevanță și valoare juridică de a modifica decizia

Serviciului Fiscal de Stat.

De altfel, din aceleași motive, instanța de recurs consideră nefondate și

concluziile instanței de apel, precum că Serviciul Fiscal de Stat la emiterea actului

administrativ individual defavorabil, neîntemeiat nu a luat în considerare

18

declarațiile persoanelor fizice Vadim David, Olesea David, Andrei Istrati, Serghei

Paraschiv, Vasile Focșa și Tatiana Calmîș, întocmite sub proprie răspundere, în

care s-a explicat scopul transferurilor bănești efectuate pe numele lui Mihail Filip

și niciun temei indicat la art. 22615 alin. (22) Cod fiscal, pentru a fi respinse cu titlu

de probă declarațiile persoanelor terțe, nu a fost invocat de organul fiscal.

Subsecvent, instanța de recurs consideră nefondată și mențiunea instanței de

apel că Serviciul Fiscal de Stat, în condițiile în care nu a luat în considerare la

emiterea actului administrativ individual defavorabil, declarațiile persoanelor fizice

Vadim David, Olesea David, Andrei Istrati, Serghei Paraschiv, Vasile Focșa și

Tatiana Calmîș, întocmite sub proprie răspundere, în care s-a explicat scopul

transferurilor bănești efectuate pe numele lui Mihail Filip, urma să admită ca probă

Certificatul emis de Primăria com. Pănășești, r-nul. Strășeni, ce justifică

explicațiile contribuabilului.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că

certificatul eliberat de către Primăria com. Pănășești, r-nul. Strășeni, prin care se

confirmă că pe teritoriul comunei nu există filiale bancare, nu denotă/probează

incontestabil faptul că Mihail Filip nu a fost beneficiarul final al acestor bani.

Mai mult, instanța de recurs precizează că, conform scrisorii de răspuns a

B.C. „Eximbank - Gruppo Veneto Banca” S.A., la interpelarea Serviciului Fiscal

de Stat nr.26-05/5-08/3627 din 20 martie 2018, persoana fizică Mihail Filip, în

perioada fiscală A/2016 a efectuat operațiuni financiare privind cumpărarea valutei

străine în sumă de 8650 de USD, echivalentul total a căruia constituie

170837,50 de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției.

La fel, în perioada fiscală A/2016 a efectuat operațiuni financiare privind

schimbul valutar în sumă cumulativă totală de 109160 de Euro, echivalentul total a

cărora constituie 2408206,89 lei și 12710 USD, echivalentul total a căruia

constituie 251150 de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției

(pct. 43 lit. b), fapt indicat la pag. 8 din actul de control nr. 5-692193 (f.d.16).

Subsecvent, în perioada supusă verificării, persoana fizică Mihail Filip a

efectuat tranzacții financiare, procurarea valutei străine în numerar, echivalentul

cumulativ a cărora constituie 2994667, 39 de lei, conform ratei oficiale a BNM la

ziua tranzacției. Respectiv, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel referitor

la faptul că Mihail Filip a fost doar un intermediar.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că deși Mihail Filip

afirmă că a fost doar un intermediar ce a recepționat mijloacele bănești, transferate

prin intermediul sistemelor de transfer rapide internaționale, odată ce

contribuabilul nu a prezentat probe elocvente, care ar demonstra caracterul

neimpozabil al acestor venituri, informațiile prezentate de către instituțiile

financiare au fost utilizate în calitate de surse indirecte în scopul determinării

venitului impozabil estimat, reieșind din prevederile art.22611 alin. (1) lit. a) din

Codul fiscal.

Astfel, Serviciul Fiscal de Stat a întreprins toate măsurile în limitele

prevederilor legale, în scopul probării legalității actului administrativ contestat.

Mai mult, conform dreptului discreționar, Serviciul Fiscal de Stat a luat în

considerare probele potrivit cărora a fost posibilă stabilirea certitudinii relațiilor

19

economico-financiare între persoanele fizice care au efectuat transferurile și Mihail

Filip.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat argumentul recurentului că instanța

de apel a emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept material, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

a menține hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat.

Se casează integral decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Filip împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind contestarea actelor

administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

20