Aliyev și Kartashov împotriva Rusiei

DIRECȚIE DECIZIE NR. 35605/17 și 18695/19 Unil Rasul Ogly ALIYEV împotriva Rusiei și Andrey Aleksandrovich KARTASHOV împotriva Rusiei (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 2 iunie 2022 în calitate de comitet compus din: Darian Pavli, președinte, Andreas Zünd, Mikhail Lobov, judecători și Viktoriya Maradodina, grefier adjunct al secțiunii interioare, Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere observațiile prezentate de părți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților este prezentată în tabelul adăugat. Reclamațiile reclamanților în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție privind tratamentul medical inadecvat în detenție și lipsa unui remediu eficace în dreptul intern au fost comunicate guvernului rus („Guvernul”).

În aplicarea nr. 18695/19, plângerile bazate pe aceleași fapte au fost comunicate, de asemenea, în temeiul altor dispoziții ale Convenției. Însoțitor de cereri Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie.

Reclamanții se plângeau că nu au primit asistență medicală adecvată în ceea ce privește condițiile lor medicale enumerate în tabelul adăugat, care se bazează pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Nimeni nu poate fi supus la tortură sau la tratamente sau pedepsei inumane sau degradante.” Curtea observă că principiile generale privind calitatea asistenței medicale în detenție au fost exprimate în mai multe dintre hotărârile sale anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Blokhin c. Rusia [GC], nr. 47152/06, §§ 135-40, CEDH 2016 și Ivko c. Rusia , nr. 30575/08, §§ 91-95, 15 decembrie 2015). Curtea reiterează, de asemenea, că adoptă concluzii după evaluarea tuturor elementelor de probă, inclusiv indiciile care pot proveni din fapte și din argumentele părților.

Potrivit jurisprudenței sale stabilite, dovezile pot urma de la coexistența unor indicii suficient de puternice, clare și concordante sau de presupuneri de fapt similare nerefutate (a se vedea, de exemplu, Ananiev și altele c. Rusia , nr. 42525/07 și 60800/08, § 121, 10 ianuarie 2012). În cazurile privind condițiile de detenție și asistența medicală în detenție, sarcina probei poate fi mutată către autorități (a se vedea Salman c. Turcia [GC], nr. 2886/93, § 100, ECHR 2000-VII; a se vedea și Mathew c. Olanda , nr. 24919/03, § 156, CEDH 2005 IX). Cu toate acestea, un reclamant trebuie să prezinte un cont elaborat și consecvent al presupusului nerespectării statului de a-i furniza asistența medicală necesară, menționând elementele specifice care ar permite Curții să determine că plângerea nu este manifestament nefondată sau inadmisibilă din orice alt motiv.

După examinarea materialelor prezentate, inclusiv a unor dovezi medicale largi depuse de Guvern, Curtea consideră că reclamanții au primit tratamente medicale esențiale în ceea ce privește condițiile lor. Deficiențele de calitate a asistenței medicale presupuse de solicitanți sunt fie nesemnificative, fie nu susținute de dovezi suficient de puternice. Prin urmare, acestea nu pot fi acceptate de Curte. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că prezentele plângeri sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu articolele 3 și 4 din Convenție. Reclamanții se plângea că nu au fost puse la dispoziția niciunui remediu intern eficace în ceea ce privește calitatea asistenței medicale în detenție în încălcarea articolului 13 din Convenție.

Curtea reiterează că art. 13 necesită căi de recurs interne numai în ceea ce privește plângerile argubile în ceea ce privește Convenția (a se vedea Boyle și Rice c. Regatul Unit , 27 aprilie 1988, § 52, Serie A nr. 131). Deoarece Curtea a constatat mai sus că plângerile reclamanților cu privire la calitatea tratamentului medical în detenție sunt manifestamente nefondate, nici o problemă în temeiul articolului 13 din Convenție nu apare în cazul lor. Rezultă că aceste plângeri sunt manifestamente nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Restul plângerilor dl Kartașov (depunerea nr. 18695/19) au formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul art. 3 din Convenție.

Curtea a examinat cererea și consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri fie nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consacrate în Convenție sau în protocolurile acestora. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; declara cererile inadmisibile.

Adoptate în limba engleză și notificate în scris la 23 iunie 2022. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 3 și al articolului 13 din Convenție (tratament medical neadecvat în detenție) nr. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Afecțiuni medicale principale Tratament medical Date 35605/17 07/04/2017 Unghiul Rasul Ogly ALIYEV 1975 HIV Reclamantul a suferit o serie de examinări clinice și teste, inclusiv numărul de celule CD-4 și testele de sânge PCR; el a fost examinat de un număr de specialiști medicali, inclusiv un specialist în boli infecțioase; reclamantul a primit în timp util terapia antiretrovirală continuă 13/09/2016 până la 12/12/2016 18695/19 29/05/2019 Andrey Aleksandrovich KARTASHOV 1979 hipertensiune arterială, hepatită, stare cardiacă, HIV Reclamantul a fost sub supraveghere medicală constantă și a primit tratamentul necesar; starea sa de sănătate este stabilă; reținută în IK-5 în regiunea Krasnoyarsk 24/05/2017 - în așteptare Mai mult de 4 ani (s) și 19 zile (s)

THIRD SECTION

DECISION Applications nos. 35605/17 and 18695/19 Nail Rasul Ogly ALIYEV against Russia and Andrey Aleksandrovich KARTASHOV against Russia (see appended table) The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 2 June 2022 as a Committee composed of: Darian Pavli, President, Andreas Zünd, Mikhail Lobov, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table, Having regard to the observations submitted by the parties, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The list of applicants is set out in the appended table. The applicants’ complaints under Articles 3 and 13 of the Convention concerning inadequate medical treatment in detention and the lack of any effective remedy in domestic law were communicated to the Russian Government (“the Government”). In application no. 18695/19, complaints based on the same facts were also communicated under other provisions of the Convention. THE LAW Joinder of the applications Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. Complaints under Article 3 of the Convention (inadequate medical assistance in detention) The applicants complained that they had not received adequate medical assistance in respect of their medical conditions listed in the appended table.

They relied on Article 3 of the Convention, which reads as follows: “No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.” The Court observes that the general principles regarding the quality of medical care in detention have been stated in several of its previous judgments (see, among many other authorities, Blokhin v. Russia [GC], no. 47152/06, §§ 135-40, ECHR 2016, and Ivko v. Russia , no. 30575/08, §§ 91-95, 15 December 2015). The Court further reiterates that it adopts conclusions after evaluating all the evidence, including such inferences as may flow from the facts and the parties’ submissions. According to its established case-law, proof may follow from the coexistence of sufficiently strong, clear and concordant inferences or of similar unrebutted presumptions of fact (see, for example, Ananyev and Others v. Russia , nos.

42525/07 and 60800/08, § 121, 10 January 2012). In cases regarding conditions of detention and medical assistance in detention the burden of proof may, under certain circumstances, be shifted to the authorities (see Salman v. Turkey [GC], no. 21986/93, § 100, ECHR 2000-VII; see also Mathew v. the Netherlands , no. 24919/03, § 156, ECHR 2005 IX). Nevertheless, an applicant must provide an elaborate and consistent account of the State’s alleged failure to provide him with the required medical assistance, mentioning the specific elements which would enable the Court to determine that the complaint is not manifestly ill-founded or inadmissible on any other grounds. Having examined the materials submitted, including extensive medical evidence submitted by the Government, the Court considers that the applicants received essential medical treatment in respect of their conditions.

The defects in the quality of medical care alleged by the applicants are either insignificant or not supported by sufficiently strong evidence. Therefore, they cannot be accepted by the Court. In view of the above, the Court finds that the present complaints are manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. Complaints under Article 13 of the Convention The applicants complained that no effective domestic remedies regarding the quality of the medical care in detention had been available to them in violation of Article 13 of the Convention.

The Court reiterates that Article 13 requires domestic remedies only with regard to complaints arguable in terms of the Convention (see Boyle and Rice v. the United Kingdom , 27 April 1988, § 52, Series A no. 131). Since the Court has found above that the applicants’ complaints about the quality of the medical treatment in detention are manifestly ill-founded, no issue under Article 13 of the Convention arises in their cases. It follows that these complaints are manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. Remaining complaints Mr Kartashov (application no. 18695/19) also raised other complaints under Article 3 of the Convention.

The Court has examined the application and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles 34 and 35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible.

Done in English and notified in writing on 23 June 2022. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 3 and Article 13 of the Convention (inadequate medical treatment in detention) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Principal medical condition Medical treatment Dates 35605/17 07/04/2017 Nail Rasul Ogly ALIYEV 1975 HIV The applicant underwent a number of clinical examinations and test, including CD-4 cell count and PCR blood tests; he has been examined by a number of medical specialists, including an infectious diseases specialist; the applicant in due time received continuous antiretroviral therapy 13/09/2016 to 12/12/2016 18695/19 29/05/2019 Andrey Aleksandrovich KARTASHOV 1979 hypertension, hepatitis, heart condition, HIV The applicant has been under constant medical supervision and has received necessary treatment; his health condition is stable; detained in IK-5 in the Krasnoyarsk Region 24/05/2017 - pending More than 4 year(s) and 19 day(s)