3ra-836/22 — privind obligarea emiterii actului administrativ

3ra-836/22 — privind obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-836/2022

2-21164218-01-3ra-15082022

prima instanță: Judecătoria Drochia sediul central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Andrei Negrescu și de

reprezentantul acestuia avocatul Dorian Crecicovschi,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Andrei Negrescu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni al IGP privind

obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat

integral hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a

emis o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de Andrei Negrescu ca inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 05 noiembrie 2021 Negrescu Andrei a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni al

IGP privind obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat reclamantul că în corespundere cu prevederile art.

262-263 din Codul de procedură penală s-a adresat Inspectoratului de Poliție Glodeni

al IGP cu cerere prin care s-a solicitat să pornească urmărirea penală pe faptul că o

grupare criminal-organizată, inclusiv din persoane cu funcții de răspundere au falsificat

amplasarea de terenuri în masivul nr. XXXX în satul Sturzovca în baza de date

cadastru.md, precum și au emis titluri false de autentificare a dreptului deținătorilor de

teren în satul Sturzovca, în masivul respectiv, cu ulterioara înregistrare a acestuia în

Registrul nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni și adoptarea uneia din

hotărârile prevăzute la art. 274 din Codul de procedură penală.

Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Glodeni al IGP nr. 34/39 8080 din 15

septembrie 2021, a fost informat că s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe faptul că

o grupare criminal-organizată, inclusiv din persoane cu funcții de răspundere, au

falsificat amplasarea terenurilor în masivul XXXX din satul Sturzovca, raionul

Glodeni, în baza de date registru.md, precum și au emis titluri false de autentificare a

dreptului deținătorilor de teren în satul Sturzovca, în masivul respectiv.

A menționat reclamantul că nefiind de acord cu răspunsul Inspectoratului de

Poliție Glodeni al IGP nr. 34/39 8080 din 15 septembrie 2021, la data de 04 octombrie

2021 a înaintat cerere prealabilă către Inspectoratul de Poliție Glodeni al IGP prin care

1

a solicitat de a fi intentată o cauză penală, însă timp de 30 de zile nu a primit nici un

răspuns.

Astfel, reclamantul a notat că Inspectoratul de Poliție Glodeni al IGP a refuzat să

întreprindă măsurile legale pentru a atrage la răspundere penală persoane cu funcții de

răspundere din cadrul Primăriei satului Sturzovca și a Oficiului cadastral teritorial

Glodeni, care prin diverse acțiuni au confecționat, deținut și folosit documente oficiale

false.

În susținerea celor descrise, reclamantul a relevat că la 10 decembrie 2015,

verificând site-ul I.P ,,ASP”- www.cadastru.md, a stabilit că terenul agricol cu nr.

XXXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate era indicat așa cum i-a fost repartizat

în anul 1992.

Ulterior, în luna ianuarie 2016, verificând din nou site-ul I.P ,,ASP”-

www.cadastru.md, a observat că datele din Registrul Bunurilor Imobile erau altele,

liniile hotarelor fiind falsificate, iar hotarele terenurilor agricole ce-i aparțin cu drept de

proprietate lui Ciornîi Vitali, au trecut ilegal cu 12 m pe terenul său și a lui Bendas

Victor.

A relatat reclamantul în acest sens că s-a adresat la primărie pentru a-și lua titlul

de autentificare a dreptului deținătorilor de teren din satul Sturzovca, și concomitent s-

a adresat cu o plângere către Inspectoratul de Poliție Glodeni al IGP, care în urma

desfășurării acțiunilor de urmărire penală urma să dea răspuns la un șir de întrebări, însă

nu au fost întreprins nimic, nefiindu-i furnizat careva răspuns.

La 15 decembrie 2021 reclamantul Negrescu Andrei prin cerere și-a concretizat

pretențiile solicitând: anularea răspunsului Inspectoratului de Poliție Glodeni al IGP nr.

34/39 8080 din 15 septembrie 2021 și a răspunsului Inspectoratului de Poliție Glodeni

al IGP nr. 34/39 10047 din 22 noiembrie 2021, ca fiind ilegale și emise contrar legii;

obligarea Inspectoratului de Poliție Glodeni al IGP să efectueze un șir de acțiunii de

urmărire penală.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a

admis parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Andrei Negrescu. S-a

constatat ilegalitatea răspunsului și nesoluționarea în termen a petițiilor adresate la data

de 02 septembrie 2021 cu nr. 2867, precum și a cererii din data de 04 octombrie 2021

cu nr. 5905 prin răspunsurile Inspectoratul de Poliție Glodeni al IGP din 15 septembrie

2021 cu nr. 34/39-8080 și nr. 34/39-10047 din 22 noiembrie 2021. S-a obligat

Inspectoratul de Poliție Glodeni al IGP de a soluționa petițiile adresate la data de 02

septembrie 2021 cu nr. 2867, și data de 04 octombrie 2021 cu nr. 5905, inclusiv cu

explicarea termenului și modului de atac a actului administrativ emis.

Dispozitivul hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central

a fost notificat Inspectoratului de Poliție Glodeni al IGP la 28 decembrie 2021, fapt

confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 53)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, prin intermediul oficiului poștal, la

data de 14 ianuarie 2022 (f.d.64), Inspectoratul de Poliție Glodeni al IGP a depus apel

nemotivat, iar la 22 februarie 2022 (f.d.68) a depus motivarea apelului împotriva

hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d.61/64)

La 14 aprilie 2022, Judecătoria Drochia, sediul central a expediat pentru notificare

Inspectoratului de Poliție Glodeni al IGP copia hotărârii motivate a primei instanțe

2

(f.d.60), care a fost recepționată de către apelant la data de 21 aprilie 2022, fapt

confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.72)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat depunerea apelului nemotivat la data

de 14 ianuarie 2022 (f.d.64), cât și motivarea acestuia prezentată anterior notificării

hotărârii motivate, la data de 22 februarie 2022 (f.d.68) sunt în termen.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a casat integral hotărârea

din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a emis o nouă decizie,

prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Andrei Negrescu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni al IGP cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ.

Pentru a decide astfel, completul judiciar al instanței de apel efectuând controlul

judiciar al hotărârii contestate, a conchis că prima instanță pripit și nejustificat a purces

la examinarea fondului acțiunii, fără a verifica respectarea condițiilor de admisibilitate

a acțiunii înaintate de Andrei Negrescu.

În susținerea acestui deziderat, instanța de apel cu referire la prevederile art. art. 3,

9 alin.(1), 10 alin. (1), 17, 20, 22 alin.(1), art.189 alin.(1), 206 alin. (1) lit. a) și c), 207

alin. (1), alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, a constatat că, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

La caz, instanța de apel a reținut că prin acțiune Andrei Negrescu a solicitat

anularea răspunsurilor Inspectoratului de Poliție Glodeni nr. 34/39 8080 din 15

septembrie 2021 și nr. 34/39 10047 din 22 noiembrie 2021, ca fiind ilegale și emise

contrar legii și obligarea în corespundere cu prevederile art.262-263 din Codul de

procedură penală să pornească urmărirea penală pe faptul că o grupare criminal-

organizată, inclusiv din persoane cu funcții de răspundere au falsificat amplasarea de

terenuri în masivul nr. XXXX în satul Sturzovca în baza de date cadastru.md, precum

și au emis titluri false de autentificare a dreptului deținătorilor de teren în satul

Sturzovca, în masivul respectiv, cu ulterioara înregistrare a acestuia în Registrul nr. 1

de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni și adoptarea uneia din hotărârile

prevăzute la art. 274 din Codul de procedură penală.

Astfel, instanța de apel analizând solicitările reclamantului Andrei Negrescu, care

au fost susținute și în instanța de apel, a constatat că plângerea depusă de Andrei

Negrescu, prin prisma prevederile art.263 alin.(2) din Codul de procedură penală,

reprezintă un denunț, prin care ultimul a sesizat organul de urmărire penală, or, din

conținutul plângerii cert rezultă că cerința reclamantului este de a începe urmărirea

penală, care, în opinia denunțătorului, este în legătură cu săvârșirea infracțiunii de către

persoanele vizate în plângere.

Drept consecință, instanța de apel a relevat că solicitările lui Andrei Negrescu cad

sub incidența prevederilor Codului contravențional, Codului penal și Codului de

procedură penală. Or, în temeiul prevederilor actelor normative citate, se constată că în

atribuțiile organului de poliție intră intentarea și desfășurarea procesului

contravențional, sau după caz, penal, dar nu a instanței de judecată în procedura

contenciosului administrativ.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că norma art.189 din Codul

administrativ este una de concept și aplicabilă în mod sistemic cu prevederile art.art.17,

20, 39 și 207 din Codul administrativ, revendicarea dreptului propriu fiind condiția

3

fundamentală nu numai pentru succesul acțiunii din punct de vedere al admiterii

acțiunii, dar și din perspectiva îndeplinirii testului de admisibilitate a acesteia, felul

acțiunii înaintate potrivit art. 206 din Codul administrativ contând mai puțin.

Suplimentar, instanța de apel a notat că această constatare este susținută și de

dispozițiile art. 3 din Codul administrativ, potrivit cărora legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și

a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept, precum și de prevederile art. 38 alin. (2)

din Codul administrativ, ce dispune că orice persoană care revendică un drept vătămat

de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a

unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Prin urmare, la caz, instanța de apel a reținut că, în speță nu a fost identificată

activitatea administrativă, care ar putea fi supusă controlului judecătoresc în procedura

contenciosului administrativ, motive din care, se impune concluzia că, acțiunea lui

Negrescu Andrei, este inadmisibilă.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a notat că Andrei Negrescu urma să

conteste răspunsul Inspectoratului de Poliție Glodeni în baza art.386 alin.(2) lit.e) din

Codul contravențional, sau după caz în baza prevederilor art.313 din Codul de

procedură penală, dar nu să înainteze acțiune în instanța de judecată specializată în

examinarea cauzelor de contencios administrativ, fiind evident că, în speță, pretențiile

formulate de reclamant față de Inspectoratul de Poliție Glodeni al IPG nu se încadrează

în prevederile art. 17 din Codul administrativ, deoarece vizează soluția adoptată asupra

denunțului petiționarului asupra unor pretinse acțiuni ilicite admise la perfectarea

actelor de proprietate asupra terenurilor.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că, legiuitorul național a stabilit că,

legislația administrativă nu poate fi aplicată raporturilor juridice ale autorităților publice

care acționează în baza Codului contravențional și/sau penal.

Prin urmare, instanța de apel constatând că, prezentul litigiu se referă la raporturile

juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului contravențional și/sau

penal, a conchis că în speță nu s-a constatat revendicarea unui drept în sensul art.17 din

Codul administrativ al solicitantului, respectiv acțiunea depusă de Negrescu Andrei este

inadmisibilă prin prisma prevederilor art.207 alin(2) lit. e) din Codul administrativ.

La 01 iulie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții de Apel Bălți, Andrei Negrescu și reprezentantul acestuia avocatul Dorian

Crecicovschi au depus cerere de recurs nemotivat (f.d.125), iar la 04 august 2022, au

depus motivarea recursului împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

prin care au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.129/132).

În motivarea recursului, Andrei Negrescu și reprezentantul acestuia avocatul

Dorian Crecicovschi au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel, deoarece

instanța ierarhic inferioară nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în

mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a

apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar aceste încălcări

ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului.

4

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 16 iunie 2022, în ședință

publică. (f.d.115)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 16 iunie 2022

a Curții de Apel Bălți a fost notificată avocatului Dorian Crecicovschi care acționează

în interesele lui Andrei Negrescu prin intermediul poștei electronice la 20 iunie 2022,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.124),

iar lui Andrei Negrescu la data de 30 iunie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la materialele cauzei (f.d.126).

Decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 16 iunie 2022, a fost notificată

avocatului Dorian Crecicovschi care acționează în interesele lui Andrei Negrescu prin

intermediul poștei electronice la 25 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d.128), iar lui Andrei Negrescu la data de 01

august 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d.133).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 15 august 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Inspectoratului de

Poliție Glodeni al IGP, copia cererii de recurs depusă de Andrei Negrescu și de

reprezentantul acestuia avocatul Dorian Crecicovschi, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului. (f.d.136)

Deși, la 22 august 2022, Inspectoratul de Poliție Glodeni al IGP a recepționat copia

recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8007323330AS (f.d.137), acesta

nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la argumentele

recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Andrei Negrescu și de reprezentantul acestuia avocatul Dorian

Crecicovschi inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

5

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

6

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Andrei Negrescu și de reprezentantul acestuia avocatul Dorian Crecicovschi.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Andrei Negrescu și de reprezentantul acestuia avocatul Dorian

Crecicovschi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca -Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7