3ra-750/22 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral.

3ra-750/22 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-750/22

2-21135460-01-3ra-26072022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud.: L. Grădinari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni cu

privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat prin îngrădirea

accesului la informațiile publice, sancționarea prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11

mai 2000 privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul depus de Iurie Grecu, casată integral hotărârea din 07 decembrie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă o decizie nouă,

c o n s t a t ă:

La 12 iulie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție

nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni cu

privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat prin îngrădirea

accesului la informațiile publice, sancționarea pârâților prin prisma art.24 din Legea

nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, la 25 iunie 2021 s-a adresat

comisarului Inspectoratului de Poliție Glodeni și inspectorului de sector al Sectorului de

Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan cu cerere înregistrată

cu nr. G-128/21, solicitând să fie informat despre transparență procesului decizional a

informațiilor de interes public și anume, privind declararea averii și conflictului de

1

interese pentru perioada anului 2020. Concomitent, a solicitat ca informația să-i fie oferită

în scris, expediată la domiciliul său.

Cu răspunsul nr.34/39-5952 din 01 iulie 2021, notificat la 05 iulie 2021, semnat de

șeful interimar, comisar principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz,

executat de I. Nemerenco, reclamantul nu este de acord, considerându-l ca fiind formal,

declarativ și contrar legii, deoarece în acest răspuns nu se regăsesc informațiile de interes

public pe care le-a solicitat prin cererea nr.G-128/21 din 25 iunie 2021.

În viziunea sa, pârâții, în calitate de furnizori de informații publice, folosind situația

de serviciu în detrimentul atribuțiilor sale ce le revin conform competenței prevăzute la

art.11 alin.(1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, precum și

art.5, art.7, art.8, art.21 alin.(1) și (2) și art.68 lit.c) din Codul administrativ, i-au îngrădit

dreptul constituțional prevăzut la art.34 din Constituție și art.2 lit.b) din Legea

nr.982/2000, de acces la informațiile publice, cauzându-i în așa mod un prejudiciu moral,

manifestat prin acțiunile/inacțiunile pârâților prin nesoluționarea cererii din 25 iunie 2021.

În contextul enunțat, Grecu Iurie a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității

răspunsului nr.34/39-5952 din 01 iulie 2021, eliberat la cererea nr.G-128/21 din 25 iunie

2021, recunoașterea dreptului vătămat - dreptul de acces la informațiile publice,

sancționarea pârâților prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul

la informație, încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său a sumei de

2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsa ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu.

Prima instanță, cu trimitere la prevederile art.7, art.8, art.17, art.20, art.189 alin.(1)-

(3) din Codul administrativ, a motivat soluția prin faptul că, reclamantul Grecu Iurie a

înaintat acțiunea împotriva funcționarilor publici - inspectorului de sector al Sectorului de

Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bologan, comisarului adjunct al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarului șef al Inspectoratului de

Poliție Glodeni, Adrian Boz, din cadrul autorității publice – Inspectoratul de Polițe

Glodeni, urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unor

subiecți, care nu întrunesc calitatea de autoritatea publică.

La fel, instanța de judecată a remarcat că, la caz, nu se contestă activitatea

administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept încălcat.

Cu trimitere la art. art.44 alin.(1) și art. 204 din Codul administrativ, prima instanță a

conchis că, inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție

Glodeni, Nicolae Bologan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion

Nemerenco și comisarul șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, nu

constituie autoritate publică, respectiv față de aceștia nu poate fi înaintată prezenta acțiune

în contencios administrativ.

Prima instanță a considerat că Grecu Iurie urma să se adreseze cu cerere privind

încălcarea dreptului la acces la informație împotriva autorității publice din care fac parte

inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni,

Nicolae Bologan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco

și comisarul șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, și anume, față de

2

Inspectoratul de Poliție Glodeni. Or, calitatea procesuală de pârâtă în cadrul procedurii de

contencios administrativ o poate avea doar autoritate publică, dar nu și angajații din

cadrul acesteia.

Cu trimitere la art.2, art.23, art.24, art.26 alin.(3) din Legea nr.320/27 decembrie

2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prima instanță a rezumat că,

Inspectoratul de Poliție Glodeni este autoritate publică, iar inspectorul de sector al

Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bologan,

comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarul șef al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, sunt doar funcționari din cadrul entității

publice respective, exercitând atribuțiile stabilite conform fișei postului.

Din cele constatate prima instanță a considerat că, pretențiile lui Grecu Iurie înaintate

împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție

Glodeni, Nicolae Bologan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion

Nemerenco și comisarului șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, nu sunt

întemeiate.

Totodată, prima instanță a subliniat că, Grecu Iurie a înaintat prezenta acțiune

inclusiv și față de autoritatea publică - Inspectoratul de Poliție Glodeni.

Examinând actele cauzei, prima instanță a constatat că încălcările invocate de

reclamant nu și-au găsit confirmare, întrucât autoritatea emitentă, Inspectoratul de Poliție

Glodeni, a expediat în adresa reclamantului răspuns la cererea privind accesul la

informație în termenul stabilit de lege. Or, din actele cauzei cert rezultă că, în termen de

15 zile lui Grecu Iurie i-a fost furnizată informația solicitată la 01 iulie 2021 prin pretinsa

cerere adresată Inspectoratului de Poliție Glodeni din 25 iunie 2021.

Pe lângă acestea, Grecu Iurie în acțiunea sa nu a specificat în ce constă constatarea

încălcării dreptului de acces la informațiile solicitate, constatarea recunoașterii dreptului

vătămat (dreptul la acces la informație), sancționarea autorității emitente prin prisma

art.24 din Legea privind accesul la informații, în situația dată pretențiile formulate nefiind

clare, având în vedere faptul că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.206

alin.(1) din Codul administrativ.

În viziunea primei instanțe, acțiunea înaintată de Grecu Iurie împotriva

Inspectoratului de Poliție Glodeni este neîntemeiată, nefiind probată vătămarea

drepturilor.

Faptul că, Grecu Iurie manifestă dezacord cu răspunsul primit la cererea privind

accesul la informație, nu servește temei de a pretinde ca răspunsul la cerere să fie dat

conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după propria dorință, iar

stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

Mai mult, nici instanța de judecată, nu poate discuta conținutul răspunsului oferit,

deoarece solicitantul informației nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat

conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea

răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente și nu a instanței de

judecată.

Cât privește pretenția privind repararea prejudiciului moral, prima instanță a notat că,

Grecu Iurie nu a probat suportarea de către el a prejudiciului moral, deoarece nu a indicat

3

niciun argument plauzibil care să demonstreze efectele negative pentru informația

solicitată. De asemenea, nu a justificat nici cuantumul solicitat al prejudiciului moral, or,

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

La 16 decembrie 2021, Grecu Iurie a depus apel, împreună cu motivarea, împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii în sensul formulat.

Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral hotărârea din 07

decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, și s-a emis o decizie nouă, prin

care acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Sectorului de

Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz cu privire la constatarea nulității

răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat prin îngrădirea accesului la informațiile

publice, sancționarea prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul

la informație și repararea prejudiciului moral, a fost considerată inadmisibilă. La fel, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de

Poliție Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului

vătămat prin îngrădirea accesului la informațiile publice, sancționarea prin prisma art.24

din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și repararea prejudiciului

moral.

Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că, o acțiune în contencios administrativ

poate fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea

administrativă a acestei autorități, iar funcționarii care au realizat careva operațiuni

administrative în cadrul unor proceduri administrative, pot participa în cadrul proceselor

judiciare în calitate de persoane terțe. Iar, calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea

publică, sau o autoritate asimilată acesteia.

La caz, instanța de apel a constatat că, Grecu Iurie a înaintat acțiunea împotriva

inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni,

Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion

Nemerenco și comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz,

care sunt funcționari publici în cadrul autorității publice – Inspectoratul de Poliție

Glodeni, astfel, urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui

subiect care nu întrunește calitatea de autoritatea publică.

Mai mult, în speță nu se contestă activitatea administrativă și nu se urmărește

revendicarea unui pretins drept încălcat.

Instanța de apel a remarcat că, calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios

administrativ o poate avea doar o autoritate publică și nu angajații acesteia, cum sunt

funcționarii publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni și anume: inspectorul de

sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan,

comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarul

principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, care sunt exponenții autorității

publice, exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care fac parte, iar în

4

caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acești funcționari, calitatea de pârât urmează să

o dețină autoritatea publică din care face parte, și nicidecum funcționarii acestei entități

publice.

Instanța de apel a subliniat că, calitatea de pârât este o condiție de admisibilitate a

acțiunii în contencios administrativ.

Din cele enunțate, instanța de apel a considerat de a declara, în temeiul art.207

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, drept inadmisibilă acțiunea depusă de Grecu Iurie

împotriva funcționarilor publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni și anume,

față de inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție

Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion

Nemerenco și comisarul principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, din

motiv că acțiunea cu care a fost sesizată instanța de judecată, a fost inițiată împotriva unor

funcționari publici, iar pentru a fi examinate în procedura contenciosului administrativ,

acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei autorități publice și nicidecum împotriva

unor persoane fizice.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, Grecu Iurie prin acțiunea sa a formulat

pretenții inclusiv și față de Inspectoratul de Poliție Glodeni.

La acest aspect, instanța de apel a reținut că, deși Grecu Iurie nu a formulat față de

Inspectoratul de Poliție Glodeni nicio cerere de acces la informațiile publice în sensul

Codului administrativ, totuși având în vedere că răspunsul nr.34/39-5952 din 01 iulie

2021, este semnat de șeful interimar al IP Glodeni, comisar principal Adrian Boz, reiese

că acest răspuns emană de la autoritatea publică – Inspectoratul de Poliție Glodeni, care

și-a asumat obligația de a examina cererea lui Grecu Iurie.

Din analiza suportului probator la actele cauzei în raport cu cadrul legal aplicabil

speței, instanța de apel a stabilit că, solicitarea formulată de Grecu Iurie în cererea din 25

iunie 2021, și anume, prezentarea informației privind declararea averii și conflictului de

interese din perioada 2020, a fost examinată de către furnizorul de informații în termenul

legal, iar răspunsul oferit de către autoritatea publică este unul deplin, concret și se referă

nemijlocit la obiectul cererii, prin urmare nu există o încălcare a dreptului acestuia la

acces la informație în condițiile în care a fost expediat răspuns, fiind respectate întru totul

prevederile Legii cu privire la accesul la informații.

Iar, dezacordul lui Grecu Iurie, cu răspunsul primit la cererea privind accesul la

informație, este unul declarativ, or, solicitantul nu poate pretinde ca răspunsul la cerere sa

să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală,

iar stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

Mai mult, nici instanța de judecată, conform competenței ce îi revine și potrivit

legislației în vigoare, nu poate pune în discuție conținutul răspunsului oferit la cererea

privind accesul la informație, deoarece solicitantul informației, nu poate să pretindă ca

răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens,

după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice

competente și nu a instanței de judecată.

Instanța de apel a concluzionat că, din moment ce furnizorul de informații a acționat

prompt în interiorul termenului prevăzut de Legea privind accesul la informație în

5

coroborare cu Codul administrativ și a satisfăcut cererea de acces la informație,

Inspectoratului de Poliție Glodeni nu poate fi imputată încălcarea dreptului de acces la

informație, precum și obligarea de a examina repetat aceiași cerere sau să dea răspuns

solicitărilor lui Grecu Iurie în conformitate cu dorința sa și propriilor solicitărilor acestuia.

Pe lângă acestea, informația privind declarațiile de avere și a intereselor personale

pentru anul 2020 a angajaților din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni, este deținută

de Autoritatea Națională de Integritate.

Prin urmare, furnizorul datelor solicitate de Grecu Iurie este Autoritatea Națională de

Integritate, dar nu Inspectoratul de Poliție Glodeni.

Deși Inspectoratul de Poliție Glodeni are statut de autoritate publică, acesta nu este

posesor și furnizor al datelor din declarația de avere și interese personale, astfel, ultimul

nu poate fi obligat să furnizeze informații pe care nu le deține.

De asemenea, instanța de apel a constatat și legalitatea răspunsului nr.34/39-5952 din

01 iulie 2021 în partea informării lui Grecu Iurie precum că în Registrul declarațiilor

privind conflictele de interese gestionat de către Inspectoratul de Poliție Glodeni pe

perioada anului 2020 nu a fost înregistrată nicio declarație privind conflictele de interese,

întrucât potrivit art.19 alin.(2) din Legea privind accesul la informație, furnizorii de

informații nu pot fi obligați să prezinte probe ale inexistenței informațiilor

nedocumentate.

Drept consecință, instanța de apel a rezumat că, răspunsul nr.34/39-6071 din 01 iulie

2021 emis de Inspectoratul de Poliție Glodeni, în persoana șefului interimar, comisar

principal, Adrian Boz, este legal și întemeiat, iar pretențiile lui Grecu Iurie privind

anularea acestui răspuns, precum și constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul

de acces la informație, urmează a fi respinse.

Subsecvent, instanța de apel a concluzionat și în privința respingerii pretenției lui

Grecu Iurie privind sancționarea Inspectoratului de Poliție Glodeni conform art.24 din

Legea privind accesul la informație, deoarece Grecu Iurie a formulat o pretenție cu

caracter general, fără a specifica care din sancțiunile alternative prevăzute la norma dată

de drept urmează a fi aplicată în privința pârâtului, iar instanța din oficiu nu poate decide

în privința aplicării unor sancțiuni.

La fel, instanța de apel a considerat că urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată și

pretenția lui Grecu Iurie privind repararea prejudiciului moral, fiind o pretenție accesorie

acțiunii, prin care s-a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație.

La 14 mai 2022, Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la

18 mai 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță,

apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de

instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material.

Consideră că partea la proces nu a fost auzită de către instanța de apel, fiind încălcat

dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 CEDO.

6

De fapt, instanța de apel nu a motivat decizia contestată, neoferindu-i niciun răspuns

clar și explicit la argumentele sale, fiind încălcat în așa mod accesul liber al justiție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 12 mai 2022, în ședință

publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată lui Iurie Grecu la 25 mai 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de recepție

anexat la actele cauzei (f.d. 90) .

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 11 iulie 2022 lui Iurie Grecu i-a fost

notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal

de recepție anexat la actele cauzei (f.d.94).

În condițiile enunțate, recursul (preventiv și motivat) din 14 mai 2022 și 18 mai 2022

au fost depuse în conformitate cu art.245 din Codul administrativ.

La 27 iulie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa inspectorului de sector al Sectorului de Poliție

nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al

Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni copia

recursului (preventiv și motivat) depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referințelor, notificată ultimilor la 02 august 2022, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de expediere și avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei, însă

intimații nu au depus referințe (f.d.99-103).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a

mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

8

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9