3ra-750/22 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr.3ra-750/22 2-21135460-01-3ra-26072022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud.: L. Grădinari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 02 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat prin îngrădirea accesului la informațiile publice, sancționarea prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul depus de Iurie Grecu, casată integral hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă o decizie nouă, c o n s t a t ă: La 12 iulie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni,

Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat prin îngrădirea accesului la informațiile publice, sancționarea pârâților prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, la 25 iunie 2021 s-a adresat comisarului Inspectoratului de Poliție Glodeni și inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan cu cerere înregistrată cu nr. G-128/21, solicitând să fie informat despre transparență procesului decizional a informațiilor de interes public și anume, privind declararea averii și conflictului de 1 interese pentru perioada anului 2020. Concomitent, a solicitat ca informația să-i fie oferită în scris, expediată la domiciliul său.

Cu răspunsul nr.34/39-5952 din 01 iulie 2021, notificat la 05 iulie 2021, semnat de șeful interimar, comisar principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, executat de I. Nemerenco, reclamantul nu este de acord, considerându-l ca fiind formal, declarativ și contrar legii, deoarece în acest răspuns nu se regăsesc informațiile de interes public pe care le-a solicitat prin cererea nr.G-128/21 din 25 iunie 2021. În viziunea sa, pârâții, în calitate de furnizori de informații publice, folosind situația de serviciu în detrimentul atribuțiilor sale ce le revin conform competenței prevăzute la art.11 alin.(1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, precum și art.5, art.7, art.8, art.21 alin.(1) și (2) și art.68 lit.c) din Codul administrativ, i-au îngrădit dreptul constituțional prevăzut la art.34 din Constituție și art.2 lit.b) din Legea nr.982/2000, de acces la informațiile publice, cauzându-i în așa mod un prejudiciu moral, manifestat prin acțiunile/inacțiunile pârâților prin nesoluționarea cererii din 25 iunie 2021. În contextul enunțat, Grecu Iurie a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității răspunsului nr.34/39-5952 din 01 iulie 2021, eliberat la cererea nr.G-128/21 din 25 iunie 2021, recunoașterea dreptului vătămat - dreptul de acces la informațiile publice,

sancționarea pârâților prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său a sumei de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost respinsa ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu.

Prima instanță, cu trimitere la prevederile art.7, art.8, art.17, art.20, art.189 alin.(1)- (3) din Codul administrativ, a motivat soluția prin faptul că, reclamantul Grecu Iurie a înaintat acțiunea împotriva funcționarilor publici - inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bologan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarului șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, din cadrul autorității publice – Inspectoratul de Polițe Glodeni, urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unor subiecți, care nu întrunesc calitatea de autoritatea publică. La fel, instanța de judecată a remarcat că, la caz, nu se contestă activitatea administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept încălcat.

Cu trimitere la art. art.44 alin.(1) și art. 204 din Codul administrativ, prima instanță a conchis că, inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bologan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarul șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, nu constituie autoritate publică, respectiv față de aceștia nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ. Prima instanță a considerat că Grecu Iurie urma să se adreseze cu cerere privind încălcarea dreptului la acces la informație împotriva autorității publice din care fac parte inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bologan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarul șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, și anume, față de 2 Inspectoratul de Poliție Glodeni.

Or, calitatea procesuală de pârâtă în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar autoritate publică, dar nu și angajații din cadrul acesteia. Cu trimitere la art.2, art.23, art.24, art.26 alin.(3) din Legea nr.320/27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prima instanță a rezumat că, Inspectoratul de Poliție Glodeni este autoritate publică, iar inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bologan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarul șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, sunt doar funcționari din cadrul entității publice respective, exercitând atribuțiile stabilite conform fișei postului.

Din cele constatate prima instanță a considerat că, pretențiile lui Grecu Iurie înaintate împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bologan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarului șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, nu sunt întemeiate. Totodată, prima instanță a subliniat că, Grecu Iurie a înaintat prezenta acțiune inclusiv și față de autoritatea publică - Inspectoratul de Poliție Glodeni. Examinând actele cauzei, prima instanță a constatat că încălcările invocate de reclamant nu și-au găsit confirmare, întrucât autoritatea emitentă, Inspectoratul de Poliție Glodeni, a expediat în adresa reclamantului răspuns la cererea privind accesul la informație în termenul stabilit de lege.

Or, din actele cauzei cert rezultă că, în termen de 15 zile lui Grecu Iurie i-a fost furnizată informația solicitată la 01 iulie 2021 prin pretinsa cerere adresată Inspectoratului de Poliție Glodeni din 25 iunie 2021. Pe lângă acestea, Grecu Iurie în acțiunea sa nu a specificat în ce constă constatarea încălcării dreptului de acces la informațiile solicitate, constatarea recunoașterii dreptului vătămat (dreptul la acces la informație), sancționarea autorității emitente prin prisma art.24 din Legea privind accesul la informații, în situația dată pretențiile formulate nefiind clare, având în vedere faptul că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.206 alin.(1) din Codul administrativ.

În viziunea primei instanțe, acțiunea înaintată de Grecu Iurie împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni este neîntemeiată, nefiind probată vătămarea drepturilor. Faptul că, Grecu Iurie manifestă dezacord cu răspunsul primit la cererea privind accesul la informație, nu servește temei de a pretinde ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după propria dorință, iar stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente. Mai mult, nici instanța de judecată, nu poate discuta conținutul răspunsului oferit, deoarece solicitantul informației nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente și nu a instanței de judecată.

Cât privește pretenția privind repararea prejudiciului moral, prima instanță a notat că, Grecu Iurie nu a probat suportarea de către el a prejudiciului moral, deoarece nu a indicat 3 niciun argument plauzibil care să demonstreze efectele negative pentru informația solicitată. De asemenea, nu a justificat nici cuantumul solicitat al prejudiciului moral, or, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. La 16 decembrie 2021, Grecu Iurie a depus apel, împreună cu motivarea, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat.

Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, și s-a emis o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat prin îngrădirea accesului la informațiile publice, sancționarea prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral, a fost considerată inadmisibilă.

La fel, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat prin îngrădirea accesului la informațiile publice, sancționarea prin prisma art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral. Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că, o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă a acestei autorități, iar funcționarii care au realizat careva operațiuni administrative în cadrul unor proceduri administrative, pot participa în cadrul proceselor judiciare în calitate de persoane terțe.

Iar, calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia. La caz, instanța de apel a constatat că, Grecu Iurie a înaintat acțiunea împotriva inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, care sunt funcționari publici în cadrul autorității publice – Inspectoratul de Poliție Glodeni, astfel, urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de autoritatea publică. Mai mult, în speță nu se contestă activitatea administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept încălcat.

Instanța de apel a remarcat că, calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică și nu angajații acesteia, cum sunt funcționarii publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni și anume: inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarul principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, care sunt exponenții autorității publice, exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care fac parte, iar în 4 caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acești funcționari, calitatea de pârât urmează să o dețină autoritatea publică din care face parte, și nicidecum funcționarii acestei entități publice.

Instanța de apel a subliniat că, calitatea de pârât este o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ. Din cele enunțate, instanța de apel a considerat de a declara, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, drept inadmisibilă acțiunea depusă de Grecu Iurie împotriva funcționarilor publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni și anume, față de inspectorul de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarul adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco și comisarul principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, din motiv că acțiunea cu care a fost sesizată instanța de judecată, a fost inițiată împotriva unor funcționari publici, iar pentru a fi examinate în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei autorități publice și nicidecum împotriva unor persoane fizice.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, Grecu Iurie prin acțiunea sa a formulat pretenții inclusiv și față de Inspectoratul de Poliție Glodeni. La acest aspect, instanța de apel a reținut că, deși Grecu Iurie nu a formulat față de Inspectoratul de Poliție Glodeni nicio cerere de acces la informațiile publice în sensul Codului administrativ, totuși având în vedere că răspunsul nr.34/39-5952 din 01 iulie 2021, este semnat de șeful interimar al IP Glodeni, comisar principal Adrian Boz, reiese că acest răspuns emană de la autoritatea publică – Inspectoratul de Poliție Glodeni, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Grecu Iurie.

Din analiza suportului probator la actele cauzei în raport cu cadrul legal aplicabil speței, instanța de apel a stabilit că, solicitarea formulată de Grecu Iurie în cererea din 25 iunie 2021, și anume, prezentarea informației privind declararea averii și conflictului de interese din perioada 2020, a fost examinată de către furnizorul de informații în termenul legal, iar răspunsul oferit de către autoritatea publică este unul deplin, concret și se referă nemijlocit la obiectul cererii, prin urmare nu există o încălcare a dreptului acestuia la acces la informație în condițiile în care a fost expediat răspuns, fiind respectate întru totul prevederile Legii cu privire la accesul la informații.

Iar, dezacordul lui Grecu Iurie, cu răspunsul primit la cererea privind accesul la informație, este unul declarativ, or, solicitantul nu poate pretinde ca răspunsul la cerere sa să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, iar stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente. Mai mult, nici instanța de judecată, conform competenței ce îi revine și potrivit legislației în vigoare, nu poate pune în discuție conținutul răspunsului oferit la cererea privind accesul la informație, deoarece solicitantul informației, nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente și nu a instanței de judecată.

Instanța de apel a concluzionat că, din moment ce furnizorul de informații a acționat prompt în interiorul termenului prevăzut de Legea privind accesul la informație în 5 coroborare cu Codul administrativ și a satisfăcut cererea de acces la informație, Inspectoratului de Poliție Glodeni nu poate fi imputată încălcarea dreptului de acces la informație, precum și obligarea de a examina repetat aceiași cerere sau să dea răspuns solicitărilor lui Grecu Iurie în conformitate cu dorința sa și propriilor solicitărilor acestuia. Pe lângă acestea, informația privind declarațiile de avere și a intereselor personale pentru anul 2020 a angajaților din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni, este deținută de Autoritatea Națională de Integritate.

Prin urmare, furnizorul datelor solicitate de Grecu Iurie este Autoritatea Națională de Integritate, dar nu Inspectoratul de Poliție Glodeni. Deși Inspectoratul de Poliție Glodeni are statut de autoritate publică, acesta nu este posesor și furnizor al datelor din declarația de avere și interese personale, astfel, ultimul nu poate fi obligat să furnizeze informații pe care nu le deține. De asemenea, instanța de apel a constatat și legalitatea răspunsului nr.34/39-5952 din 01 iulie 2021 în partea informării lui Grecu Iurie precum că în Registrul declarațiilor privind conflictele de interese gestionat de către Inspectoratul de Poliție Glodeni pe perioada anului 2020 nu a fost înregistrată nicio declarație privind conflictele de interese, întrucât potrivit art.19 alin.(2) din Legea privind accesul la informație, furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe ale inexistenței informațiilor nedocumentate.

Drept consecință, instanța de apel a rezumat că, răspunsul nr.34/39-6071 din 01 iulie 2021 emis de Inspectoratul de Poliție Glodeni, în persoana șefului interimar, comisar principal, Adrian Boz, este legal și întemeiat, iar pretențiile lui Grecu Iurie privind anularea acestui răspuns, precum și constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, urmează a fi respinse. Subsecvent, instanța de apel a concluzionat și în privința respingerii pretenției lui Grecu Iurie privind sancționarea Inspectoratului de Poliție Glodeni conform art.24 din Legea privind accesul la informație, deoarece Grecu Iurie a formulat o pretenție cu caracter general, fără a specifica care din sancțiunile alternative prevăzute la norma dată de drept urmează a fi aplicată în privința pârâtului, iar instanța din oficiu nu poate decide în privința aplicării unor sancțiuni.

La fel, instanța de apel a considerat că urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată și pretenția lui Grecu Iurie privind repararea prejudiciului moral, fiind o pretenție accesorie acțiunii, prin care s-a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație. La 14 mai 2022, Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 18 mai 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. În susținerea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Consideră că partea la proces nu a fost auzită de către instanța de apel, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 CEDO. 6 De fapt, instanța de apel nu a motivat decizia contestată, neoferindu-i niciun răspuns clar și explicit la argumentele sale, fiind încălcat în așa mod accesul liber al justiție. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 12 mai 2022, în ședință publică. Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată lui Iurie Grecu la 25 mai 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d. 90) . Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 11 iulie 2022 lui Iurie Grecu i-a fost notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.94).

În condițiile enunțate, recursul (preventiv și motivat) din 14 mai 2022 și 18 mai 2022 au fost depuse în conformitate cu art.245 din Codul administrativ. La 27 iulie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa inspectorului de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Nicolae Bolocan, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni copia recursului (preventiv și motivat) depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, notificată ultimilor la 02 august 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei, însă intimații nu au depus referințe (f.d.99-103).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 7 reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi 8 conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9