3ra-647/22 — cu privire la constatarea nulitatii raspunsului, constatarea recunoasterii dreptului vatamat, sanctionarea piritilor si repararea prejudiciului moral

3ra-647/22 — cu privire la constatarea nulitatii raspunsului, constatarea recunoasterii dreptului vatamat, sanctionarea piritilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-647/22

2-21103889-01-3ra-23062022

Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul central (jud. L. Grădinari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

ÎNCHEIERE

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni,

Vasile Ursachi, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion

Nemerenco, comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz

și comisarului Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nulității

răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la

informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la

informație și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată integral hotărârea din 7 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul central

și emisă o nouă decizie

constată:

La 12 iulie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Vasile Ursachi,

comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco,

comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz și

comisarului Inspectoratului de Poliție Glodeni cu privire la constatarea nulității

răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la

informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la

informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că, în temeiul art. 2 lit. b) din Legea privind

accesul la informație, la 5 iulie 2021, cu nr. G 137/21, a depus cerere către

inspectorul de sector nr. 1 al IP Glodeni, Vasile Ursachi, prin care a solicitat să fie

informat cu transparența procesului decizional al informațiilor publice, cu declararea

averii și conflictului de interese din perioada anului 2020.

1

A relatat că la 7 iulie 2021, la informația solicitată a primit răspunsul

nr. 34/39-6071 din 5 iulie 2021, cu care însă nu este de acord, considerându-l vădit

eronat, ce dezinformează solicitantul de informație, fiind unul pur formal, declarativ,

care după formă și conținut contravine prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea privind

accesul la informație.

Totodată, a evidențiat că pârâții, folosindu-se de situația de serviciu în

detrimentul obligațiilor ce le revin potrivit competenței și în detrimentul drepturilor

și libertăților sale ca persoană fizică, i-au îngrădit dreptul constituțional garantat –

dreptul la informație.

Subsecvent, reclamantul a menționat că prin acțiunile pârâților i-a fost cauzat

un prejudiciu moral, care constă în acțiunile și inacțiunile comise de aceștia pe

marginea îngrădirii dreptului de acces la informație, fiindu-i cauzate suferințe

morale, aduse onoarei și demnității sale de cetățean al RM.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (3), 1998

alin. (1), 2023, 2037 Cod civil, art. 5, 7, 8, 17, 18, 21 alin. (1) și (2), 36, 189 alin. (1)

și (2), 211 alin. (1) și (2), art. 212 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, art. 21 alin. (1)

și (3) lit. e), 23 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la accesul la informație.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea nulității

răspunsului nr. 34/39-6071 din 5 iulie 2021, constatarea recunoașterii dreptului

vătămat – dreptul la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea

privind accesul la informație, obligarea pârâților, cu titlu de satisfacție echitabilă și

efectivă, să repare, în mod solidar, prejudiciul moral cauzat în sumă de 2 000 de lei.

Prin hotărârea din 7 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul central, au

fost respinse cerințele lui Iurie Grecu împotriva inspectorului de sector al IP Glodeni,

Vasile Ursachi, comisarului adjunct al IP Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului

principal al IP Glodeni, Adrian Boz, comisariatului al IP Glodeni privind constatarea

nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces

la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la

informație, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă a reparării

prejudiciului moral cauzat în mod solidar în mărime de 2 000 de lei.

În susținerea soluției emise, cu referire la prevederile art. 5, 7, 8, 17 Cod

administrativ, prima instanță a reținut că într-o acțiune în contencios administrativ,

calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică sau o autoritate asimilată

acesteia.

În speță, însă, a fost constatat că Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva

inspectorului de sector al IP Glodeni, Vasile Ursachi, comisarului adjunct al IP

Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al IP Glodeni, Adrian Boz, care sunt

funcționari în cadrul autorității publice, astfel urmărind inițierea unei acțiuni în

contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de

autoritatea publică.

La fel, nu se contestă activitatea administrativă și nu se urmărește

revendicarea unui pretins drept încălcat.

Respectiv, prima instanță a conchis că Iurie Grecu urma să se adreseze cu

cererea privind încălcarea dreptului la acces la informație împotriva autorității

publice din care fac parte inspectorul de sector al IP Glodeni, Vasile Ursachi,

2

comisarul adjunct al IP Glodeni, Ion Nemerenco, comisarul principal al IP Glodeni,

Adrian Boz, și anume: comisariatul IP Glodeni. Or, calitatea de pârât în cadrul

procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică și nu

angajații acesteia.

Totodată, instanța de judecată a stabilit că Iurie Grecu prin acțiunea înaintată

a formulat pretenții și față de comisariatul IP Glodeni.

Așadar, prima instanță a menționat că Iurie Grecu nu a formulat nicio petiție

(cerere privind accesul la informație), în sensul Codului administrativ, în adresa

comisarului adjunct al IP Glodeni, Ion Nemerenco, comisarului principal al IP

Glodeni, Adrian Boz și comisariatul IP Glodeni, deci autoritatea publică nu a

desfășurat nicio activitate administrativă în sensul art. 5 Cod administrativ, prin

urmare, Iurie Grecu nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a

pârâților a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

De asemenea, în cadrul ședinței de judecată, reieșind din materialele cauzei

s-a confirmat că în termen de 15 zile, lui Iurie Grecu i-a fost furnizată informația

solicitată la 5 iulie 2021.

Prin urmare, furnizorul de informații, în cazul dat, a oferit răspunsul

reclamantului la cererea adresată nr. G-137 din 5 iulie 2021, ultimul însă în cerere

nu a specificat în ce constă constatarea refuzului dreptului accesului la informațiile,

constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la informație,

sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informații,

cerințele sale nu sunt clare, în cazul când își întemeiază cerințele prin prisma

prevederilor art. 206 alin. (1) Cod civil.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 decembrie 2021, Iurie

Grecu a depus apel motivat.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 7 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul central și emisă o nouă

decizie, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Iurie Grecu împotriva funcționarilor publici din cadrul Inspectoratului

de Poliție Glodeni, inspectorului de sector – Vasile Ursachi, comisarului adjunct -

Ion Nemerenco și comisarului șef - Adrian Boz privind constatarea nulității

răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la

informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la

informație și obligarea reparării prejudiciului moral.

A fost respinsă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu

împotriva Inspectoratului de Poliție Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la

informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la

informație și obligarea reparării prejudiciului moral.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel, în temeiul art. 1 alin. (1), 2

alin. (1) și (2), 3, 5, 7, 8, 17, 20, 189 alin. (1), 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ,

a conchis că o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva

unei autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă a acestei autorități,

iar funcționarii care au realizat careva operațiuni administrative în cadrul unor

3

proceduri administrative, pot participa în cadrul proceselor judiciare în calitate de

persoane terțe.

Prin urmare, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea de pârât o

poate deține doar autoritatea publică sau o autoritate asimilată acesteia.

Instanța de apel a constatat că în speță, Iurie Grecu a înaintat acțiunea

împotriva inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Vasile

Ursachi, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Ion Nemerenco

și comisarului șef al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian Boz, care sunt

funcționari publici în cadrul autorității publice, astfel urmărind inițierea unei acțiuni

în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de

autoritatea publică.

La fel, nu se contestă activitatea administrativă și nu se urmărește

revendicarea unui pretins drept încălcat.

Reieșind din prevederile art. 44 alin. (1) și 204 Cod administrativ, instanța de

apel a menționat că calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ

o poate avea doar o autoritate publică și nu angajații acesteia, după cum sunt

funcționarii publici din cadrul Inspectoratului de Poliție Glodeni, inspectorul de

sector Vasile Ursachi, comisarul adjunct Ion Nemerenco și comisarul șef Adrian

Boz, care sunt exponenții autorității publice - Inspectoratul de Poliție Glodeni,

exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care fac parte, iar în caz

de dezacord cu acțiunile întreprinse de acești funcționari, calitatea de pârât urmează

să o dețină autoritatea publică din care face parte, și nu funcționarii acestei entități

publice.

La fel, a fost reținut că calitatea de pârât este o condiție de admisibilitate a

acțiunii în contencios administrativ.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă acțiunea

înaintată de Iurie Grecu împotriva funcționarilor publici din cadrul Inspectoratului

de Poliție Glodeni, inspectorului de sector Vasile Ursachi, comisarului adjunct Ion

Nemerenco și comisarului șef Adrian Boz, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ, pe motiv că acțiunea cu care a fost sesizată instanța de judecată, a fost

inițiată împotriva unor funcționari publici, iar pentru a fi examinate în procedura

contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei autorități

publice și nicidecum împotriva unor persoane fizice.

Totodată, instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin acțiunea înaintată a

formulat pretenții și față de Inspectoratul de Poliție Glodeni, prin care a solicitat

constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat –

dreptul la acces la informație, sancționarea pârâtului conform art. 24 din Legea

privind accesul la informații și repararea prejudiciului moral în mărime de 2 000 de

lei.

În acest context, instanța de apel a reținut că autorității publice îi revine

obligația de a asigura accesul liber la informația posedată, însă exercitarea acestui

drept urmând a fi exercitată în limitele informației deținute și în limitele stabilite de

lege pentru informația cu caracter limitat.

Cu referire la prevederile art. 21 alin. (1) și (3) lit. c), d), e), i) din Legea

privind accesul la informație, instanța de apel a constatat indubitabil că cererea

4

privind accesul la informațiile publice a fost depusă de Iurie Grecu la 5 iulie 2021,

iar autoritatea publică competentă de furnizarea informației a examinat cererea la

5 iulie 2021, adică în interiorul termenului prevăzut la art. 16 din legea menționată,

răspunsul la cerere fiind comunicat lui Iurie Grecu la 7 iulie 2021, fapt confirmat de

către reclamant/apelant în acțiunea depusă.

În atare circumstanțe, instanța de apel a menționat că solicitarea formulată de

către Iurie Grecu în cererea din 5 iulie 2021, și anume: prezentarea informației

privind declararea averii și conflictului de interese din perioada 2020, a fost

examinată de către furnizorul de informații în termenul legal, iar răspunsul oferit de

către autoritatea publică este unul deplin, concret și se refere nemijlocit la obiectul

cererii, prin urmare, nu există o încălcare a dreptului acestuia la acces la informație

în condițiile în care a fost expediat răspuns, fiind respectate întru totul prevederile

Legii cu privire la accesul la informații.

Astfel, Iurie Grecu nu poate pretinde ca răspunsul la cerere a sa să fie dat

conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, iar

stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

Corespunzător, din moment ce furnizorul de informații a acționat prompt în

interiorul termenului prevăzut de Legea privind accesul la informație în coroborare

cu Codul administrativ și a satisfăcut cererea de acces la informație, Inspectoratului

de Poliție Glodeni nu poate fi imputat încălcarea dreptului de acces la informație,

precum și obligarea de a examina repetat aceiași cerere sau să dea răspuns

solicitărilor lui Iurie Grecu, în conformitate cu dorința sa și propriilor solicitări.

Drept urmare, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele

apelantului precum că răspunsul Inspectoratului de Poliție Glodeni nr. 34/39- 6071

din 5 iulie 2021 este unul ilegal, or din coroborarea normelor legale prevăzute la

art. 6 alin. (1) și art. 11 din Legea privind accesul la informație, se deduce că

furnizorul de informații oficiale este obligat la cererea solicitantului să pună la

dispoziția acestuia toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția sa, cu excepțile

prevăzute la art. 7 și 8 din legea citată.

În această ordine de idei, după cum corect a reținut și autoritatea publică

pârâtă, instanța de apel a conchis că informația privind declarațiile de avere și a

intereselor personale pentru anul 2020 a angajaților din cadrul Inspectoratului de

Poliție Glodeni se deține de către Autoritatea Națională de Integritate, iar furnizorul

datelor solicitate de Iurie Grecu este Autoritatea Națională de Integritate, dar nu

Inspectoratul de Poliție Glodeni.

Așadar, deși Inspectoratul de Poliție Glodeni are statut de autoritate publică,

acesta nu este posesor și furnizor al datelor din declarația de avere și interese

personale, astfel, ultimul nu poate fi obligat să furnizeze informații pe care nu le

deține.

La fel, Curtea de Apel Bălți a conchis și legalitatea răspunsului nr. 34/39-6071

din 5 iulie 2021 în partea informării lui Iurie Grecu precum că în Registrul

declarațiilor privind conflictele de interese gestionat de către Inspectoratul de Poliție

Glodeni pe perioada anului 2020 nu a fost înregistrată nicio declarație privind

conflictele de interese, or potrivit art. 19 alin. (2) din Legea privind accesul la

5

informație, furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe ale

inexistenței informațiilor nedocumentate.

Drept consecință, instanța de apel a constatat că răspunsul nr. 34/39-6071 din

5 iulie 2021 emis de șeful interimar al Inspectoratului de Poliție Glodeni, comisar

principal Adrian Boz, este unul legal, întemeiat și urmează a fi menținut, iar pretenția

lui Iurie Grecu privind anularea răspunsului urmează a fi respinsă.

Subsecvent, instanța de apel a ajuns la concluzia privind respingerea pretenției

cu privire la constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la

informație, ca neîntemeiată.

La fel, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată pretenția lui Iurie Grecu

privind sancționarea pârâtului/intimatului potrivit prevederilor art. 24 din Legea

privind accesul la informație. Or, potrivit art. 24 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a

avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea

informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de

judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea

prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte

acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea

neîntârziată a cererii solicitantului.

În acest context, instanța de judecată a evidențiat că apelantul Iurie Grecu a

formulat o pretenție cu caracter general, fără a specifica care din sancțiunile

alternative prevăzute la art. 24 din legea menționată, urmează a fi aplicate în privința

intimatului/pârâtului, iar instanța din oficiu nu poate decide în privința aplicării unor

sancțiuni.

Finalmente, instanța de apel a considerat că urmează a fi respinsă ca fiind

neîntemeiată și pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral, fiind

o pretenție accesorie acțiunii prin care se solicită constatarea încălcări dreptului de

acces la informație.

La 5 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Iurie Grecu a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 17 mai

2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de

chemare în judecată.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece

instanța de apel a ignorat să se pronunțe complet, obiectiv, cât și motivat, argumentat

asupra cerințelor, pretențiilor, cât și asupra drepturilor lui invocate pe marginea

pricinii, a interpretat și aplicat eronat normele de drept material prevăzute la art. 432

alin. (2), a interpretat eronat normele imperative garantate de stat prevăzute la art. 1

alin. (3), 34 alin. (1), Hotărârii Curții Constituționale a RM nr. 19 din 22 iunie 2015

pentru interpretarea art. 34 din Constituție, prevederile art. 9 din Legea cu privire la

actele normative, art. 2 lit. b), 5 alin. (2) lit. a), b), 11 alin. (1) din Legea privind

accesul la informație.

6

La fel, a remarcat că instanța de apel nu s-a expus asupra obligațiilor

intimaților prevăzute la art. 2 și 9 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului.

Așadar, a considerat că cele menționate denotă faptul că Curtea de Apel Bălți,

pe marginea examinării apelului, nu a elucidat, determinat complet și obiectiv

circumstanțele importante cauzei, iar concluziile din decizia contestată vin în

contradicție cu circumstanțele pricinii, contravin prevederilor art. 386 alin. (1) CPC.

A subliniat că poziția sa ca parte în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie

o gravă violare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Instanța de apel nu s-a conformat, nu și-a onorat obligațiunile prevăzute la

art. 22 coroborat cu art. 219 Cod administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 14 aprilie 2022, în

ședință publică (f. d. 79).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din 14 aprilie

2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată recurentului, prin intermediul oficiului

poștal, la 20 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele

cauzei (f. d. 92).

Este cert și faptul că la 5 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Iurie

Grecu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de

Apel Bălți (f. d. 93-94).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 14 aprilie 2022 a Curții

de Apel Bălți a fost notificată recurentului, prin intermediul oficiului poștal, la

3 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei

(f. d. 97).

Se mai constată că la 17 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Iurie

Grecu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții

de Apel Bălți (f. d. 40-42).

Astfel, recursul depus de Iurie Grecu împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a

Curții de Apel Bălți este în termen.

La 24 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice –

ip_glodeni@igp.gov.md, inspectorului de sector al Inspectoratului de Poliție

Glodeni, Vasile Ursachi, comisarului adjunct al Inspectoratului de Poliție Glodeni,

Ion Nemerenco, comisarului principal al Inspectoratului de Poliție Glodeni, Adrian

Boz și Inspectoratului de Poliție Glodeni a fost expediată copia recursului depus de

Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se

7

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului

(f. d. 103).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimații nu

și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

8

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

9